Infracțiuni privind frontiera de stat a româniei (g nr. 105/2001). Decizia 559/2009. Curtea de Apel Galati
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA PENALĂ
DECIZIA PENALĂ NR. 559/
Ședința publică de la 28 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Mița Mîrza
JUDECĂTOR 2: Ion Avram
JUDECĂTOR 3: Marcian Marius
Grefier:
-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-
Ministerul Publica fost reprezentat de procuror din cadrul
Parchetului de pe lângă Curtea de APEL GALAȚI
La ordine fiind judecarea recursului declarat de inculpatul - împotriva deciziei penale nr. 84/A din 19 februarie 2009 pronunțată de Tribunalul Galați în dosar nr-.
La apelul nominal a răspuns inculpatul asistat de apărător ales av. -în baza împuternicirii avocațiale depusă la dosar.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care;
Avocat depune la dosar motive de recurs formulate de inculpat, arătând totodată că acesta a revenit în țară pierzându-și locul de muncă pe care-l avea în Spania.
Întrebat fiind, recurentul inculpat arată că dorește să dea declarație în fața instanței de recurs.
Se procedează la audierea inculpatului, declarația acestuia fiind consemnată într-un proces verbal care s-a atașat la dosar.
Nemaifiind cereri de formulat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în susținerea recursului.
Avocat, arată că recursul inculpatului vizează netemeinicia în ceea ce privește primul motiv de recurs. Într-adevăr, conform art. 61 din Cod Penal, vis-a-vis de beneficiul liberării condiționate, instanța poate menține sau poate revoca beneficiul liberării condiționate, dar numai ținând seama de gravitatea faptei comise. Ori, în opinia sa, instanța de fond cât și cea de apel au fost impresionate mai mult de
numărul de infracțiuni, neavând în vedere și faptul că infracțiunile comise de către inculpat au o gravitate redusă. De asemenea, așa cum s-a arătat și în fața instanței de apel, rațiunile pentru care inculpatul a comis aceste fapte sunt doar de ordin economic. Acesta a comis infracțiunile pentru a putea pleca din nou în străinătate pentru a-și întreține familia. De asemenea, în ceea ce privește infracțiunea de trecere frauduloasă a frontierei de stat și a unui stat străin, sigur că ele nu mai pot avea o astfel de rezonanță la acest moment în condițiile în care frontiera de stat la acest moment nu se mai poate trece decât în baza unul buletin nemaifiind nevoie de pașaport.
Față de această situație, apreciază că în cauză s-ar fi impus menținerea beneficiului liberării condiționate pentru având în vedere considerentele expuse anterior.
În ceea ce privește al doilea motiv de recurs, apreciază că inculpatului i s-a aplicat în mod greșit un spor de 5 luni iar apoi în urma contopirii a fost sporită pedeapsa cea mai grea la 1200 zile. În motivarea instanței de apel s-a reținut că instanța de fond a dat dovadă de multă clemență în ceea ce-l privește pe inculpatul-recurent. Ori, inculpatul nu este de acord cu asemenea motivare în condițiile în care instanța nu a dat dovadă de clemență nereținându-i inculpatului circumstanțele atenuante care, chiar dacă nu erau obligatorii acestea puteau fi reținute aplicându-i doar pedepse peste minimul special prevăzut de lege. Ori, în atare situație în care oricum instanța a aplicat pedepse peste minimul special prevăzut de lege, apreciază că nu se mai impunea și aplicarea unui spor.
Pentru toate aceste motive solicită ca în baza art. 385 ind. 15 lit. d în referire la art. 385 ind. 9 pct. 14 pr.pen. instanța să admită recursul, să caseze cele două hotărâri și în rejudecare să se mențină beneficiul liberării condiționate pentru restul rămas neexecutat de 990 zile fără a i se mai aplica inculpatului un spor, urmând ca acesta să execute pedeapsa rezultantă stabilită de instanța de fond de 7 luni închisoare.
Reprezentantul Ministerului Public, solicită respingerea recursului formulat de inculpat.
În mod corect, instanțele anterioare au stabilit pedeapsa, nu au considerat necesar menținerea beneficiului liberării condiționate pentru restul de 990 zile și au acordat un spor corespunzător în urma contopirii. De asemenea, s-a avut în vedere nu numai numărul mare de infracțiuni care au fost comise de inculpat așa cum rezultă din dosarul de fond, ci și faptul că inculpatul este recidivist, în ambele forme ale recidivei în cazierul acestuia observându-se săvârșirea de infracțiuni încă din perioada minoratului iar această perseverență infracțională s-a menținut pe parcursul vieții, acesta săvârșind încă de la minorat o faptă de furt calificat apoi fapte mai grave de tâlhărie, restul de 990 zile fiind dintr-o pedeapsă de 7 ani pentru infracțiunea de tâlhărie în formă calificată deosebit de gravă pentru care instanța nu a considerat necesar menținerea beneficiului liberării condiționate.
În urma contopirii instanța a stabilit pedeapsa cea mai grea și a stabilit un spor corespunzător având în vedere faptul că deși inculpatul a mai fost condamnat pentru fapte deosebit de grave, el a persistat în comiterea acestor infracțiuni deși cunoștea care sunt condițiile liberării condiționate și faptul că nu mai avea voie să săvârșească altă infracțiune. În consecință, solicită respingerea recursului, cu obligarea inculpatului la plata cheltuielilor judiciare către stat.
În ultimul cuvânt, inculpatularată că este un element tânăr, dorește să-și întemeieze o familie și nu mai vrea să ajungă unde a fost. Recunoaște că a greșit precizând că viața sa depinde de soluția dată de această instanță.
CURTEA
Asupra recursului penal de față;
Prin sentința penală nr. 1532 din 19.09.2008 pronunțată de Judecătoria Galați în dosarul nr- a fost condamnat inculpatul la pedepsele de:
- 6 (șase) luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de fals privind identitatea, prevăzută de art.293 al.1 Pen. cu aplicarea art.41 al.2 Pen și art.37 lit.a Pen;
- 7 (șapte) luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de participație improprie la fals intelectual, prevăzută de art.31 al.2 Pen rap.la art.289 al.1 Pen. cu aplicarea art.41 al.2 și art.37 lit.a Pen;
- 4 (patru) luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art.70 al.1 din OUG nr.105/2001 cu aplicarea art.41 al.2 și art.37 lit.a Pen;
- 4 (patru) luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art.1 al.1 din OUG nr.112/2001 cu aplicarea art.41 al.2 Pen. și art.37 lit.a Pen;
- 6 (sase) luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de fals privind identitatea prevăzuta de art.293 al.1 pen cu aplicarea art.41 al.2 pen și art. 37 lit.b Pen;
- 7 (șapte) luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 31 al.2 Pen rap.la art.289 al.1 Pen cu aplicarea art.37 lit.b Pen;
- 4 (patru) luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 70 al.1 din OUG nr.105/2001 cu aplicarea art.37 lit.a Pen;
- 4 (patru) luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.1 al.1 din OUG nr.112/2001 cu aplicarea art.37 lit. Pen.
In baza art. 33 lit.a - 34 lit.b pen au fost contopite cele opt pedepse (de 6 luni, 7 luni, 4 luni, 4 luni, 6 luni, 7 luni, 4 luni, 4 luni închisoare) și s-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea, de 7 luni închisoare, care a fost sporită la 1an închisoare.
Potrivit art. 61 Cod penal a fost revocat beneficiul liberării condiționate pentru restul de 990 zile închisoare rămas neexecutat din pedeapsa de 7 ani și 6 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr.153/22.12.1997 a Tribunalului Buzău, rest care a fost contopit cu pedeapsa rezultantă de 1 an închisoare și s-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea, de 990 zile închisoare, care a fost sporită la 1.200 zile închisoare.
În baza art. 71 al.1 si 2.Pen i-au fost interzise inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 al.1 litera a teza II și b Pen.
Au fost anulate înscrisurile falsificate ( seria - nr.- pe numele de și pașaportul nr.- pe numele de ), iar potrivit art. 191 al.1 Pr.Pen inculpatul a fost obligat la plata sumei de 300 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a pronunța această sentință penală, prima instanță a reținut următoarele:
La data de 20.03.2006 la Serviciul pentru eliberarea pașapoartelor G s-a constatat ca numitul, posesor al I seria - nr.- și a pașaportului simplu nr.- este una și aceiași persoană cu inculpatul, posesor al CI seria - nr.- și al pașaportului seria -, existând date cu privire la săvârșirea infracțiunii de fals privind identitatea.
Astfel s-a constatat că inculpatul a formulat o cerere pentru eliberarea unui pașaport la Serviciul Pașapoarte B, oferind datele sale reale de identitate și i-a fost eliberat pașaportul nr.- la data de 06.11.2002.
Cu acest pașaport inculpatul a părăsit legal țara la data de 03.04.2003 și a plecat în Spania. Deoarece a depășit termenul limită de ședere în Spania, inculpatul a fost returnat în România la data de 01.04.2004.Urmare a returnării, inculpatului i-a fost interzis dreptul de a călători în străinătate până la data de 01.04.2008, această măsură fiindu-i comunicată.
Dorind să călătorească în străinătate, inculpatul a sustras de la fratele său, cu care semăna, actul de identitate, certificatul de naștere și un contract de vânzare - cumpărare. Cu aceste acte inculpatul s-a prezentat la serviciul de evidență informatizată a persoanei Tg. B și a cerut eliberarea unui act de identitate cu datele fratelui sau.
Inculpatului i-a fost eliberata CI seria - nr.- având fotografia sa, dar datele de stare civila ale fratelui său,.
Folosind această carte de identitate, inculpatul s-a prezentat la Serviciul Pașapoarte G și a cerut eliberarea unui pașaport. Cererea a fost completată de inculpat cu datele de stare civilă ale fratelui său.
Inculpatului i-a fost eliberat pașaportul nr.- având aplicată fotografia sa și datele de identificare ale fratelui său. Cu acest pașaport, inculpatul a părăsit țara la data de 10.06.2004 cu destinația Spania. In Spania a declarat că a pierdut pașaportul, fără să precizeze în ce condiții și a solicitat Ambasadei României eliberarea unui titlu de călătorie pentru a reveni în țară. Inculpatul a prezentat cartea de identitate a fratelui său și i s-a eliberat un titlu de călătorie cu care a revenit în țara la data de 21.01.2005.
Inculpatul a dorit din nou să plece și s-a prezentat la data de 18.03.2005 la Serviciul Pașapoarte G solicitând eliberarea unui nou pașaport pe numele fratelui său. A fost eliberat pașaportul nr.- la data de 06.04.2005 cu care inculpatul a plecat în Spania la data de 13.07.2005.
In Spania, cu ocazia efectuării unei razii în bazarul din, inculpatul a reținut de autoritățile spaniole în perioada ianuarie-februarie 2006.
In urma verificărilor a fost stabilită adevărata identitate a acestuia și a fost returnat în România la data de 09.02.2006.
Pe baza probatoriului administrat (procesul-verbal de constatare, cereri pentru eliberarea CI, procesul-verbal de ridicare de înscrisuri, cereri pentru eliberare pașaport, adrese SEIP B, titlu de călătorie, procesul-verbal de recunoaștere din grup și declarațiile de recunoaștere ale inculpatului în cursul urmăririi penale și al judecății), prima instanță a reținut că existența faptelor, săvârșirea lor de către inculpat și vinovăția acestuia sunt pe deplin dovedite.
Prima instanță a reținut în drept că fapta inculpatului care în zilele de 22.04.2004 și 05.05.2004 s-a prezentat sub o identitate falsă atribuindu-și identitatea fratelui său pentru a produce consecințe juridice pentru sine, constituie infracțiunea continuată de fals privind identitatea, prevăzută de art.293 al.1 Pen, cu aplicarea art.41 al.2 și art.37 lit. pen;
- fapta aceluiași inculpat care la data de 22.04.2004 și 05.05.2004 a determinat cu intenție la săvârșirea unei fapte prevăzute de legea penala, o persoană care a acționat fără vinovăție, constituie infracțiunea de participație improprie la fals intelectual în formă continuată, prevăzută de art.31 al.2 pen. rap. la art.289 al.1 pen cu aplicarea art.41 al.2 și art. 37 lit. pen;
- fapta aceluiași inculpat care la datele de 10.06.2004 și 21.01.2005 a intrat/ieșit dintr-un stat străin folosind documente false, constituie infracțiunea prevăzută de art.70 al.1 din OUG 105/2001 cu aplicarea art.41 al.2 pen. și art.37 lit. pen;
- fapta aceluiași inculpat care la datele de 10.06.2004 și 21.01.2005 a intrat/ieșit dintr-un stat străin folosind documente false, constituie infracțiunea prevăzută de art.1 al.1 din OUG 112/2001 cu aplicarea art.41 al.2 pen. și art.37 lit. pen;
- fapta aceluiași inculpat care la datele de 18.01.2005 și 18.03.2005, s-a prezentat sub o identitate falsă pentru a induce în eroare o instituție în vederea producerii de consecințe juridice pentru sine, constituie infracțiunea prevăzută de art.293 al.1 pen. cu aplicarea art. 41 al.2 pen și art.37 lit.b Pen;
- fapta aceluiași inculpat care la data de 18.03.2005 a determinat cu intenție o persoana să săvârșească o faptă penală, persoana care a acționat fără vinovăție, constituie infracțiunea de participație improprie la fals intelectual, prevăzută de art.31 al.2 pen. rap. la art.289 al.1 pen cu aplicarea art.37 lit.b pen;
- fapta aceluiași inculpat care la data de 21.01.2005 a intrat în țară folosind documente false, constituie infracțiunea prevăzută de art.70 al.1 din OUG 105/2001 cu aplicarea art.37 lit. pen;
- fapta aceluiași inculpat care la data de 21.01.2005 a ieșit dintr-un stat străin folosind documente false, constituie infracțiunea prevăzută de art.1 al.1 din OUG 112/2001 cu aplicarea art.37 lit. Pen.
La individualizarea pedepsei aplicate inculpatului, instanța a avut în vedere criteriile prevăzute de art. 72.pen, respectiv limitele de pedeapsă prevăzute de lege pentru fiecare infracțiune, pericolul social concret al faptelor deduse judecății, atitudinea inculpatului care a recunoscut comiterea infracțiunilor, dar și persoana inculpatului, care este recidivist.
Întrucât inculpatul a săvârșit opt infracțiuni înainte de a fi condamnat definitiv pentru vreuna dintre ele, în baza art. 33 lit.a - 34 lit.b pen, instanța a aplicat regulile concursului real de infracțiuni și a contopit cele opt pedepse, dispunând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea, la care a adăugat un spor de 5 luni închisoare.
În privința modalității de executare a pedepsei stabilite, instanța de fond a apreciat că scopul pedepsei, astfel cum este prevăzut în art. 52.pen, poate fi atins doar în regim de detenție, având în vedere că inculpatul a mai fost condamnat anterior și se află în stare de recidivă.
Împotriva acestei sentințe penale a declarat apel, în termen legal, inculpatul, care a criticat-o pe motive de netemeinicie, apreciind că pedepsele aplicate, dar și sporul stabilit ca urmare a rezolvării situației antecedentelor penale sunt prea mari, în situația în care a recunoscut și regretat săvârșirea infracțiunilor.
Prin decizia penală nr. 84/A/19.02.2009 a Tribunalului Galațis -a respins ca nefondat recursul declarat de inculpatul și a fost obligat acesta la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat.
Pentru a pronunța această decizie instanța de apel a reținut următoarele:
Analizând cauza prin prisma motivelor invocate, dar și din oficiu, în limitele prevăzute de în limitele prev. de art. 371 alin. 2.pr.pen, tribunalul a constatat că prima instanță a pronunțat o hotărâre legală și temeinică.
În baza unei analize temeinice a probelor adminJ. în cauză, în cursul urmăririi penale și în faza cercetării judecătorești, prima instanță a reținut o corectă situație de fapt, dând faptelor reținute în sarcina inculpatului încadrarea juridică corespunzătoare.
În acest sens au fost avute în vedere procesul-verbal de constatare, cereri pentru eliberarea CI, procesul-verbal de ridicare de înscrisuri, cereri pentru eliberare pașaport, adrese SEIP B, titlu de călătorie, procesul-verbal de recunoaștere din grup și declarațiile de recunoaștere ale inculpatului pe parcursul întregului proces.
De asemenea, a considerat că instanța de fond a realizat și o judicioasă individualizare a pedepselor aplicate inculpatului, cu respectarea criteriilor prev. de art. 72.pen, ținând cont de limitele de pedeapsă fixate pentru fiecare infracțiune (de la 3 luni la 3 ani; de la 6 luni la 5 ani și de la 3 luni la 2 ani), de gradul de pericol social concret al faptelor, de modalitatea și condițiile în care au fost săvârșite (în mod continuat, pe o perioadă mare de timp), de numărul mare de infracțiuni, precum și de persoana și conduita inculpatului care a recunoscut infracțiunile dar este recidivist.
S-a apreciat că circumstanțele atenuante sunt facultative pentru instanță, iar în speță nu se impunea reținerea lor, având în vedere persistența infracțională a inculpatului, care a fost condamnat de mai multe ori, după cum rezultă din fișa de cazier judiciar (filele 46-47) și se află atât în stare de recidivă postcondamnatorie, prev de art. 37 lit a pen, cât și în stare de recidivă postexecutorie, prev de art. 37 lit b pen.
Ca atare, Tribunalul a constatat că prima instanță a manifestat suficientă clemență aplicându-i inculpatului, pentru fiecare infracțiune, câte o pedeapsă orientată spre minimul special prevăzut de textul incriminator, astfel că nu se impune reducerea pedepselor întrucât nu s-ar mai atinge scopul educativ-preventiv prevăzut de art. 52.pen.
De asemenea, față de natura și gravitatea infracțiunilor, instanța de fond în mod corect a revocat beneficiul liberării condiționate pentru restul de 990 zile închisoare rămas neexecutat din pedeapsa de 7 ani si 6 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr.153/1997 a Tribunalului Buzău, rest pe care l-a contopit cu pedeapsa rezultantă stabilită prin prezenta hotărâre și a dispus executarea pedepsei celei mai grele, la care a adăugat un spor de numai 7 luni.
În raport de considerentele expuse și față de dispozițiile art. 379 pct 1 lit b pr.pen, a respins ca nefondat apelul declarat de inculpatul.
Văzând și art. 189 și 192 alin 2.pr.pen, inculpatul-apelant a fost obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat în apel.
În termen legal împotriva deciziei pronunțate în apel a declarat recurs inculpatul solicitând menținerea liberării condiționate și reducerea pedepsei aplicate.
Recursul declarat de inculpat este fondat și urmează a fi admis.
Analizând hotărârea recurată prin prisma motivelor de recurs dar și sub aspectul cazurilor de casare prevăzute de art. 3859alin. 3 pr.pen. care se pot lua în considerare și din oficiu, Curtea reține că prin hotărârea pronunțată de Judecătoria Galați și prin decizia Tribunalului Galați, s-a reținut corect situația de fapt și s-a dat faptelor comise de inculpatul recurent încadrarea juridică corespunzătoare.
De asemenea reține că pedepsele aplicate inculpatului pentru infracțiunile săvârșite, precum și pedeapsa rezultantă stabilită urmare a aplicării regulilor concursului de infracțiuni au fost corespunzător dozate ca urmare a transpunerii judicioase în practică a criteriilor prevăzute de art. 72 Cod penal.
Pe de altă parte însă Curtea apreciază că în cauză nu se impune revocarea beneficiului liberării condiționate pentru restul de 990 zile închisoare rămas neexecutat din pedeapsa de 7 ani și 6 luni închisoare aplicată inculpatului recurent prin sentința penală nr. 153 din 22.12.1997 a Tribunalului Buzău.
Astfel, potrivit art. 61 Cod penal, intitulat "Efectele liberării condiționate"-"pedeapsa se consideră executată dacă în intervalul de timp de la liberare și până la împlinirea duratei pedepsei, cel condamnat nu a săvârșit din nou o infracțiune. Dacă în același interval cel liberat a comis din nou o infracțiune, instanța, ținând seama de gravitatea acesteia, poate dispune fie menținerea liberării condiționate, fie revocarea. În acest din urmă caz, pedeapsa stabilită pentru infracțiunea săvârșită ulterior și restul de pedeapsă ce a mai rămas de executat din pedeapsa anterioară se contopesc, putându-se aplica un spor până la 5 ani.
Revocarea este obligatorie în cazul când fapta săvârșită este o infracțiune contra siguranței statului, o infracțiune contra și omenirii, o infracțiune de omor, o infracțiune săvârșită cu intenție care a avut ca urmare moartea unei persoane sau o infracțiune prin care s-a produs consecințe deosebit de grave".
Raportat la cele mai sus expuse Curtea reține că infracțiunile comise de inculpat nu sunt dintre acelea care atrag în mod automat revocarea liberării condiționate conform art. 61 alin. 2 Cod penal și nici nu sunt de o gravitate deosebită ori de aceeași natură cu aceea pentru care inculpatului i s-a aplicat pedeapsa din executarea căreia s-a liberat condiționat la data de 31.10.2001.
Este adevărat că inculpatul a săvârșit ulterior liberării condiționate un număr de opt infracțiuni însă toate acestea au avut la bază o rezoluție infracțională unică și au fost subsumate unui scop unic respectiv acela de a ajunge la muncă în occident după ce inculpatului îi fusese suspendat dreptul de a călători prin străinătate.
De asemenea Curtea reține că noile infracțiuni au fost comise de inculpat în perioada 22.04.2004 - 18.03.2005 în condițiile în care durata pedepsei din executarea căreia se liberase condiționat urma a se considera îndeplinită la data de 20.07.2004 astfel că o parte din aceste noi infracțiuni nu au vocația de a atrage revocarea liberării condiționate.
Pentru aceste considerente Curtea apreciază că în cauză se poate dispune în favoarea inculpatului recurent menținerea beneficiului liberării condiționate pentru restul de 990 zile închisoare inculpatul urmând să execute doar pedeapsa rezultantă de 1 an închisoare aplicată pentru infracțiunile deduse judecății, motiv pentru care recursul declarat de inculpat urmează a fi admis.
Văzând și prevederile art. 38515pct. 2 lit. c în referire laart. 3859pct. 14 pr.pen. precum și dispozițiile art. 192 alin. 3 pr.pen.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de nculpatul - ( fiul lui și, născut la data de 10.08.1975 - în comuna Tg. B,-) împotriva deciziei penale nr. 84/19.02.2009 pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul nr-.
Casează decizia penală nr. 84/A/19.02.2009 a Tribunalului Galați și în parte sentința penală nr. 1532/19.09.2008 a Judecătoriei Galați și în rejudecare:
Înlătură din sentința recurată dispoziția privind revocarea beneficiului liberării condiționate.
În baza art. 61 alin. 1 teza I-a Cod penal menține liberarea condiționată pentru restul de 990 zile închisoare rămase neexecutate din pedeapsa de 7 ani și 6 luni închisoare aplicată inculpatului prin sentința penală nr. 153/22.12.1997 a Tribunalului Buzău.
Inculpatul va executa pedeapsa rezultantă de 1 an închisoare aplicată prin sentința recurată.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței penale nr. 1532/19.09.2008 ale Judecătoriei Galați.
Cheltuielile judiciare avansate de stat în recurs rămân în sarcina statului.
DEFINITIVĂ.
Pronunțată în ședința publică azi, 28.09.2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- - - - - -
Grefier,
Red.
Tehnored: /2 ex./23.10.2009
Fond:
Apel:
Președinte:Mița MîrzaJudecători:Mița Mîrza, Ion Avram, Marcian Marius
