Infracțiuni privind frontiera de stat a româniei (g nr. 105/2001). Decizia 72/2009. Curtea de Apel Iasi

Jurisprudenţă şi speţe de drept penal (Jurindex)

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL IAȘI

SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI

DECIZIA PENALĂ NR. 72

Ședința publică de la 21 Mai 2009

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Gabriela Scripcariu

JUDECĂTOR 2: Daniela Dumitrescu

Grefier - -

Ministerul Public reprezentat prin procuror

Pe rol pronuntarea asupra recursurilor penale, avand ca obiect "infractiuni privind frontiera de stat a României (OUG nr.105/2001)", declarate deinculpatii- aflat in stare de arest, - aflati in stare de libertate, și avocat impotriva sentintei penale nr.274 din 25.04.2008 pronuntata de Tribunalul I, in dosarul penal nr-.

La apelul nominal facut in sedinta publica, lipsesc partile.

Procedura completa.

Dezbaterile pe fondul cauzei au avut loc in sedinta publica din data de 07.05.2009, sustinerile partilor fiind consemnate in incheierea de sedinta din acea zi, cand, din lipsa de timp pentru deliberari, instanta a amanat pronuntarea pentru data de 14.05.2009 si apoi pentru azi, 21.05.2009.

CURTEA DE APEL

Asupra apelurilor penale de față;

Prin sentința penală nr. 274 din 25 aprilie 2008 pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Iașis -au dispus următoarele:

În baza disp. art. 334 Cod procedură penală dispune schimbarea încadrării juridice dată faptelor prin actul de sesizare a instanței în privința inculpatul din infracțiunile de "trafic de migranți" prev. și ped. de art. 71 al. 4 din OUG 105/2001 și "dare de mită" prev. și ped. de aret. 255 Cod penal, ambele cu aplicarea disp. art. 33 lit. a Cod penal în infracțiunile de "trafic de migranți" prev. și ped de art. 71 alin. 1 din OUG nr. 105/2001, cu aplicarea disp. art. 37 lit. b Cod penal și "dare de mită" prev. și ped. de art. 255 Cod penal cu aplicarea disp. art. 37 lit. b Cod penal, ambele cu aplicarea disp. art. 33 lit. a Cod penal.

Condamnarea inculpaților:

1., fiul lui și, născut la data de 28.05.1972 în comuna, raionul, Republica M, cu domiciliul în Chișinău,-, Republica M, studii medii, fără ocupație, cetățean, necăsătorit, fără copii minori, stagiul militar satisfăcut, fără antecedente penale, în prezent deținut în Penitenciarul d e Maximă Siguranță I, pentru săvârșirea infracțiunilor de:

- "constituirea unui grup infracțional organizat" prev. și ped. de art. 7 alin. 1 din Legea nr. 39/2003, la pedeapsa de 5(cinci) ani închisoare;

În baza disp. art. 65 alin. 2 Cod penal a aplicat inculpatului alături de pedeapsa principală a închisorii și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a și b Cod penal pentru o perioadă de 2 ani calculată potrivit disp. art. 66 Cod penal.

- " trafic de migranti" prev. și ped. de art. 71 alin. 1 din OUG nr. 105/2001, la pedeapsa de 4 (patru) ani închisoare.

În baza disp. art. 33 lit. a și art. 34 lit. b Cod penal s-au contopit cele două pedepse cu închisoarea stabilite prin prezenta hotărâre, inculpatul urmând să execute pedeapsa cea mai grea de 5 (cinci) ani închisoare.

Pe durata și în condițiile prevăzute de art. 71 Cod penal s-a interzis inculpatului exercițiul drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a și b Cod penal.

În baza art. 35 alin. 1 Cod penal s-a aplicat inculpatului alături de pedeapsa principală de 5 ani închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute la art. 64 lit. a și b Cod penal pentru o perioada de 2 ani calculata conform disp. art. 66 Cod penal.

În temeiul disp. art. 350 Cod procedură penală s- menținut măsura arestării preventive față de inculpatul, iar în baza art. 88 Cod penal deduce din durata pedepsei închisorii aplicată prin prezenta sentință penală perioada rețineri și a arestării preventive, respectiv perioada începând de la data de 09.09.2006 până la zi.

2., fiica lui și, născută la data de 16.12.1975 în orașul Chișinău, Republica M, cu domiciliul în orașul Chișinău,-,. 69, Republica M, cu reședința în com.,. 42,. A,. 4,. 17, jud. I, România, CNP -, cetățean, studii superioare, fără ocupație, divorțată, 2 (doi) copii minori, fără antecedente penale, pentru săvârșirea infracțiunilor de:

- "constituirea unui grup infracțional organizat" prev. și ped. de art. 7 alin. 1 din Legea nr. 39/2003, cu aplicarea disp. art. 74 lit. a Cod penal rap. la art. 76 lit. b Cod penal, la pedeapsa de 3 (trei) ani închisoare;

În baza disp. art. 65 alin. 2 Cod penal s-a aplicat inculpatei alături de pedeapsa principală a închisorii și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a și b Cod penal pentru o perioadă de 2 ani calculată potrivit disp. art. 66 Cod penal.

- " trafic de migranți" prev. și ped. de art. 71 alin. 1 din OUG nr. 105/2001, cu aplicarea disp. art. 74 lit. a Cod penal rap. la art. 76 lit. d Cod penal, la pedeapsa de 1 (un) an și 6 (șase) luni închisoare.

În baza disp. art. 33 lit. a și art. 34 lit. b Cod penal s-au contopit cele două pedepse cu închisoarea stabilite prin prezenta hotărâre, inculpata urmând să execute pedeapsa cea mai grea de 3 (trei) ani închisoare.

Pe durata și în condițiile prevăzute de art. 71 Cod penal s-a interzis inculpatei exercițiul drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a și b Cod penal.

În baza art. 35 alin. 1 Cod penal s-a aplicat inculpatei alături de pedeapsa principală de 3 ani închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute la art. 64 lit. a și b Cod penal pentru o perioada de 2 ani calculata conform disp. art. 66 Cod penal.

In baza disp. art. 88 Cod penal s-a dedus din durata pedepsei închisorii aplicată prin prezenta hotărâre perioada reținerii și a arestării preventive, respectiv perioada de la data de 09.09.2006 până la data de 18.05.2007.

În baza disp. art. 357 alin. 2 lit. b Cod pr. pen. cu referire la art. 145 ind. 1 Cod procedură penală s-a menținut măsura preventivă a obligării de a nu părăsi țara, fără încuviințarea instanței, măsură ce a fost luată prin încheierea de ședință din 15.05.2007 față de inculpata. S-a menținut atenționarea inculpatei asupra consecințelor nerespectării dispozițiilor art. 145 ind. 1 alin. 2 rap. la art. 145 alin. 3 Cod pr. pen.

3.-, fiul lui și, născut la data de 06.11.1989 în mun. I, cu domiciliul în com., sat Avântu, jud. I, fără forme legale în comuna, jud. N, CNP -, cetățean român, studii 8 clase, fără ocupație, necăsătorit, stagiul militar nesatisfăcut, fără antecedente penale, pentru săvârșirea infracțiunilor de:

- "constituirea unui grup infracțional organizat" prev. și ped. de art. 7 alin. 1 din Legea nr. 39/2003, cu aplicarea disp. art. 99 și urm. Cod penal, la pedeapsa de 2 (doi) ani și 6 (șase) luni închisoare;

- " trafic de migranți" prev. și ped. de art. 71 alin. 1 din OUG nr. 105/2001, cu aplicarea disp. 99 și urm. Cod penal, la pedeapsa de 1 (un) an închisoare.

În baza disp. art. 33 lit. a și art. 34 lit. b Cod penal s-au contopit cele două pedepse cu închisoarea stabilite prin prezenta hotărâre, inculpatul - urmând să execute pedeapsa cea mai grea de 2 (doi) ani și 6 (șase) luni închisoare.

Pe durata și în condițiile prevăzute de art. 71 Cod penal s- interzis inculpatului exercițiul drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a și b Cod penal.

In baza disp. art. 86 ind. 1 Cod penal s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei închisorii aplicată inculpatului - prin prezenta hotărâre, stabilind termen de încercare, conform disp. art. 86 ind. 2 Cod penal, de 4 (patru) ani și 6 (șase) luni.

In temeiul disp. art. 71 alin. 5 Cod penal, pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei închisorii aplicate, s-a suspendat și executarea pedepsei accesorii aplicată prin prezenta hotărâre.

In temeiul disp. art. 86 ind. 3 Cod penal pe durata termenului de încercare, inculpatul - se va supune următoarelor măsuri de supraveghere:

- se va prezenta la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Iași, organ desemnat de instanță cu supravegherea inculpatului, la datele fixate de acesta;

- va anunța, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea;

- va comunica și va justifica schimbarea locului de muncă;

- va comunica informații de natură a putea fi controlate mijloacele de existență.

S-a atras atenția inculpatului - asupra disp. art. 86 ind. 4 Cod penal cu privire la posibilitatea revocării suspendării executării pedepsei sub supraveghere, în cazul săvârșirii de noi infracțiuni înlăuntrul termenului de încercare ori în ipoteza neîndeplinirii, cu rea credință, a măsurilor de supraveghere stabilite de instanță.

4.-, fiul lui și, născut la data de 22.05.1972 în com./sat, jud. C, cu domiciliul în mun. B-N,-, jud. B, fără forme legale în mun. B-N,-,. C,. 2,. 41, jud. B-N, CNP -, cetățenia română, studii 10 clase, ocupația administrator, necăsătorit, fără copii minori, stagiul militar nesatisfăcut, fără antecedente penale, pentru săvârșirea infracțiunilor de:

- " fals material în înscrisuri oficiale" prev. și ped. de art. 288 Cod penal, la pedeapsa de 1 (un) an și 4 (patru) luni închisoare;

- " complicitate la trafic de migranți" prev. și ped. de art. 26 Cod penal rap. la art. 71 alin. 1 din nr.OUG 105/2001, la pedeapsa de 2 (doi) ani și 3 (trei) luni închisoare;

Pe durata și în condițiile prevăzute de art. 71 Cod penal s-a interzis inculpatului exercițiul drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a și b Cod penal.

In baza disp. art. 86 ind. 1 Cod penal s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei închisorii aplicată inculpatului prin prezenta hotărâre, stabilind termen de încercare, conform disp. art. 86 ind. 2 Cod penal, de 4 (patru) ani și 3 (trei) luni.

In temeiul disp. art. 86 ind. 3 Cod penal pe durata termenului de încercare, inculpatul se va supune următoarelor măsuri de supraveghere:

- se va prezenta la Poliția Municipiului B N, organ desemnat de instanță cu supravegherea inculpatului, în fiecare zi de vineri de la sfârșitul fiecărei luni calendaristice;

- va anunța, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea;

- va comunica și va justifica schimbarea locului de muncă;

- va comunica informații de natură a putea fi controlate mijloacele de existență.

S-a atras atenția inculpatului asupra disp. art. 86 ind. 4 Cod penal cu privire la posibilitatea revocării suspendării executării pedepsei sub supraveghere, în cazul săvârșirii de noi infracțiuni înlăuntrul termenului de încercare ori în ipoteza neîndeplinirii, cu rea credință, a măsurilor de supraveghere stabilite de instanță.

S-a constatat că inculpatul a fost reținut și arestat preventiv de la data de 29.09.2006 până la data de 29.12.2006.

În baza disp. art. 357 alin. 2 lit. b și f Cod procedură penală rap. la art. 160 ind. 5 alin. 6 Cod procedură penală s- ridicat măsura controlului judiciar instituită față de inculpatul prin încheierea de ședință din 28.12.2006 pronunțată de Tribunalul Iași în dosarul nr- și s-a dispus încetarea stării de liberare provizorie.

În temeiul disp. art. 350 alin. 7 lit. Cod procedură penală raportat la art. 160 ind. 5 alin. 4 lit. d Cod procedură penală s- dispus restituirea către inculpatul a cauțiunii în cuantum de 20000 lei consemnată la dispoziția Tribunalului Iași la Casa de Economii și Consemnațiuni A în baza recipisei nr. - din 27.12.2006.

5., fiul lui și, născut la data de 18.05.1961 în Vișeul de, jud. M, cu domiciliul în mun. A, Calea nr. 202, --2,. b,. 1,. 8, jud. A, -, cetățenia română, studii 8 clase + școala profesională, ocupația conducător auto, căsătorit, fără copii minori, stagiul militar satisfăcut, fără antecedente penale, pentru săvârșirea infracțiunii de " trafic de migranți" prev. și ped. de art. 71 alin. 1 din OUG nr. 105/2001, cu aplicarea disp. art. 74 lit. a Cod penal rap. la art. 76 lit. d Cod penal, la pedeapsa de 1 (un) an închisoare.

Pe durata și în condițiile prevăzute de art. 71 Cod penal s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exercițiului drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a și b Cod penal.

În baza disp. art. 81 Cod penal s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate prin prezenta hotărâre, fixând termen de încercare, conform art. 82 Cod penal, de 3 (trei) ani.

În temeiul disp. art. 71 alin. 5 Cod penal s-a suspendat, pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei închisorii, executarea pedepsei accesorii.

S-a atras atenția inculpatului asupra disp. art. 83 Cod penal privitoare la revocarea suspendării condiționate în cazul săvârșirii unei noi infracțiuni înlăuntrul termenului de încercare.

S-a constatat că inculpatul a fost reținut și arestat preventiv de la data de 09.09.2006 până la data de 11.11.2006.

În baza disp. art. 357 alin. 2 lit. b și f Cod procedură penală rap. la art. 160 ind. 5 alin. 6 Cod procedură penală s-a ridicat măsura controlului judiciar instituită față de inculpatul prin încheierea de ședință din 07.11.2006 pronunțată de Tribunalul Iași în dosarul nr- și dispune încetarea stării de liberare provizorie.

În temeiul disp. art. 350 alin. 7 lit. Cod procedură penală raportat la art. 160 ind. 5 alin. 4 lit. d Cod procedură penală s-a dispus restituirea către inculpatul a cauțiunii în cuantum de 30000 lei consemnată la dispoziția Tribunalului Iași la Casa de Economii și Consemnațiuni A în baza chitanței nr. -/1 din 31.10.2006.

6., fiul lui și, născut la data de 18.09.1969 în orașul O, jud. C-S, cu domiciliul în com., jud. A, -, cetățenia română, studii 10 clase + școala profesională, ocupația conducător auto, căsătorit, 1 (un)copil minor, stagiul militar satisfăcut, recidivist, pentru săvârșirea infracțiunii de " trafic de migranți" prev. și ped. de art. 71 alin. 1 din nr.OUG 105/2001, cu aplicarea disp. art. 37 lit. b Cod penal, 74 lit. c Cod penal rap. la art. 76 lit. d Cod penal, la pedeapsa de 10 (zece) luni închisoare.

Pe durata și în condițiile prevăzute de art. 71 Cod penal s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exercițiului drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a și b Cod penal.

În baza disp. art. 88 Cod penal s- dedus din durata pedepsei aplicate prin prezenta sentință penală perioada reținerii și a arestului preventiv, respectiv perioada începând de la data de 09.09.2006 până la data de 15.11.2006.

În baza disp. art. 357 alin. 2 lit. b și f Cod procedură penală rap. la art. 160 ind. 5 alin. 6 Cod procedură penală s- ridicat măsura controlului judiciar instituită față de inculpatul prin decizia penală nr. 709 din 15.11.2006 pronunțată de Curtea de APEL IAȘI în dosarul nr- și dispune încetarea stării de liberare provizorie.

În temeiul disp. art. 350 alin. 7 Cod procedură penală raportat la art. 160 ind. 5 alin. 6 Cod procedură penală s- dispus restituirea către inculpatul a cauțiunii în cuantum de 20000 lei consemnată la dispoziția Tribunalului Iași la Casa de Economii și Consemnațiuni A în baza recipisei de consemnare nr. -/1 din 06.11.2006.

În baza disp. art. 11 pct. 2 lit. b Cod procedură penală raportat la art. 10 lit. i ind. 1 Cod procedură penală cu referire la art. 255 alin. 3 Cod penal încetarea procesul penal față de inculpatul pentru săvârșirea infracțiunii de "dare de mită" prev. și ped. de art. 255 Cod penal, cu aplicarea disp. art. 37 lit. b Cod penal.

7.-, fiul lui și, născut la data de 18.03.1983 în orașul I, jud. A, cu domiciliul în orașul I,-,. 21, jud. A, -, cetățenia română, studii 12 clase + 2 ani colegiu, fără ocupație, necăsătorit, fără copii minor, stagiul militar satisfăcut, fără antecedente penale, pentru săvârșirea infracțiunilor de:

- "luare de mită" prev. și ped. de art. 254 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea disp. art. 74 lit. a rap. la art. 76 lit. c Cod penal, la pedeapsa de 2 (doi) ani închisoare;

În baza disp. art. 65 alin. 2 Cod penal s-a aplicat inculpatului alături de pedeapsa principală a închisorii și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a și b Cod penal pentru o perioadă de 2 ani calculată potrivit disp. art. 66 Cod penal.

- "complicitate la trafic de migranți" prev. și ped. de art. 26 Cod penal rap. la art. 71 alin. 1 din nr.OUG 105/2001, cu aplicarea disp. art. 74 lit. a Cod penal rap. la art. 76 lit. d Cod penal, la pedeapsa de 1 (un) an închisoare.

Pe durata și în condițiile prevăzute de art. 71 Cod penal s-a interzis inculpatului exercițiul drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a și b Cod penal.

În baza art. 35 alin. 1 Cod penal s- aplicat inculpatului alături de pedeapsa principală de 2 ani închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute la art. 64 lit. a și b Cod penal pentru o perioada de 2 ani calculata conform disp. art. 66 Cod penal.

În temeiul disp. art. 71 alin. 5 Cod penal s-a suspendat, pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei închisorii, executarea pedepsei accesorii.

S-a atras atenția inculpatului asupra disp. art. 83 Cod penal privitoare la revocarea suspendării condiționate în cazul săvârșirii unei noi infracțiuni înlăuntrul termenului de încercare.

S-a constatat că inculpatul a fost reținut și arestat preventiv de la data de 02.10.2006 până la data de 23.10.2006.

În baza disp. art. 357 alin. 2 lit. b și f Cod procedură penală rap. la art. 160 ind. 5 alin. 6 Cod procedură penală s-a ridicat măsura controlului judiciar instituită față de inculpatul prin încheierea de ședință din 20.10.2006 pronunțată de Tribunalul Iași în dosarul nr- și dispune încetarea stării de liberare provizorie.

În temeiul disp. art. 350 alin. 7 lit. Cod procedură penală raportat la art. 160 ind. 5 alin. 4 lit. d Cod procedură penală s-a dispus restituirea către inculpatul a cauțiunii în cuantum de 25000 lei consemnată la dispoziția Tribunalului Iași la Casa de Economii și Consemnațiuni A în baza recipisei nr. -/1 din 19.10.2006.

În baza disp. art. 348 Cod procedură penală s-a dispus desființarea totală a

înscrisurilor falsificate, respectiv pașaportul seria - eliberat la data de 22.07.2002 pe numele " " (aflat la fila 36, vol. III dosarul instanței) și pașaportul seria - eliberat la data de 12.03.2002 pe numele " " (aflat la fila 37, vol. III dosarul instanței).

În baza disp. art. 118 lit. e Cod penal s-a dispus confiscarea de la inculpatul a sumei de 1500 euro, reprezentând suma dobândită prin săvârșirea infracțiunii de "fals material în înscrisuri oficiale".

În baza disp. art. 118 lit. b Cod penal s-a dispus confiscarea de la inculpatul a următoarelor bunuri: un laptop seria/nr. SN: AW-, având carcasa de culoare argintiu și alimentator, sigilat cu sigiliu MI 21637 și un stick de memorie de culoare albastru sigilat cu sigiliu MI nr. 48427, bunuri ce au fost folosite la săvârșirea infracțiunii de "fals material în înscrisuri oficiale".

În baza disp. art. 118 lit. f Cod penal s-a dispus confiscare de la inculpatul a unui dispozitiv metalic confecționat artizanal tip presă/ștanță de aplicare timbru sec care imprimă următoarele date " Bucharest 241", bun ce a fost ridicat cu ocazia percheziției domiciliare efectuate la data de 28.09.2006 la locuința inculpatului și care se află la camera de corpuri delicte a Tribunalului Iași.

S-a ridicat măsura asiguratorie a sechestrului dispusă prin ordonanța procurorului din 11.09.2006 dată în dosarul nr. 136D/P/2006 asupra autoturismului marca VW cu număr de înmatriculare AR.06. având număr de identificare - și număr de omologare, autoturism ce aparține inculpatului și care se află în custodia A, fiind sigilat cu sigiliu MAI 51174.

S-a ridicat măsura asiguratorie a sechestrului dispusă prin ordonanța procurorului din 11.09.2006 dată în dosarul nr. 136D/P/2006 asupra sumei de 721 lei, suma ce a fost ridicată de la inculpatului și care aparține acestuia, depusă la Trezoreria Municipiului I la data de 27.09.2006 în baza chitanței seria - nr. -.

Copii de pe prezenta hotărâre se vor comunica organelor de poliție in a căror rază își are domiciliul fiecare dintre inculpații, -, și, jandarmeriei, poliției comunitare, organelor competente să elibereze pașaportul, organelor de frontieră, precum și Oficiului Român pentru - Serviciul pentru

În baza art. 189 Cod procedură penală suma de 200 lei reprezentând onorariu avocați oficiu - în faza de judecată - va fi suportată din fondurile speciale ale Ministerului Justiției urmând a fi inclusă în cuantumul cheltuielilor judiciare avansate de stat.

În baza disp. art. 191 Cod procedură penală inculpații, -, și - au fost obligați să plătească statului cu titlu de cheltuieli judiciare câte 1000 lei fiecare, iar pe inculpații Și - câte 1100 lei fiecare, din care suma de câte 100 lei reprezintă onorariu avocați oficiu.

Pentru a pronunța această sentință instanța de fond a reținut următoarele:

Inculpatul este cetățean al M, iar din anul 2001 acesta s- stabilit în România.

La data de 03.06.2003, prin rechizitoriul dat de Parchetul de pe lângă Curtea de APEL IAȘI în dosarul nr. 57/P/2003, inculpatul fost trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor prev. și ped. de art. 323 alin.1 și 2 Cod penal și art. 12 alin. 1 și 2 lit. a din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea dispozițiilor art. 41 alin. 2 Cod penal. Trimiterea în judecată în respectiva cauză penală s- făcut în condițiile în care inculpatul se afla în stare de arest preventiv. Pe parcursul judecății în primă instanță, prin încheierea de ședință din 20.09.2008 pronunțată de Tribunalul Iași în dosarul nr. 7310/2003 ( încheiere aflată la filele 84 - 87 vol. II, dosar urmărire penală), s-a dispus înlocuirea măsurii de arest preventiv inculpatului cu măsura obligării de nu părăsi localitatea (municipiul I), astfel că la data de 23.09.2005 inculpatul fost eliberat din Penitenciarul Iași.

După eliberare, în condițiile în care avea obligația de nu părăsi municipiul I, inculpatul s- stabilit în această localitate, locuind în diferite apartamente închiriate.

În cursul lunii decembrie 2005 inculpatul l- cunoscut pe minorul - cu care s- împrietenit și, la scurt timp cei doi s-au mutat și au locuit într- garsonieră situată în municipiul I, pe Șoseaua Națională din cartierul cel, locuință ce fost închiriată de la numita.

Trebuie menționat că minorul - provine dintr- familie dezorganizată, iar la momentul la care l- cunoscut pe inculpatul nu avea o locuință stabilă, ci se adăpostea pe la diverși cunoscuți.

În luna martie 2006, inculpata, cetățean al M, venit în România, mai exact în municipiul unde l- cunoscut pe inculpatul. Imediat ce s-au cunoscut, cei doi inculpați au inițiat o relație de prietenie și la scurt timp, inculpata s- mutat în garsoniera în care locuiau și -.

Cei trei inculpați -, și - - au locuit, împreună, în garsoniera situată pe Șoseaua Națională din municipiul I, până în luna iunie 2006, când s-au mutat într-un apartament, cu două camere, situat în blocul 9 de pe Bulevardul - nr. 63, apartament pe care l-au închiriat de la martora.

În contextul în care inculpații și cunoșteau faptul că mai mulți cetățeni din Republica M erau interesați să meargă să muncească în state din vestul Europei, în scopul de obține venituri bănești substanțiale, cei doi inculpați împreună și cu minorul - au luat hotărârea de constitui o grupare organizată care să aibă ca scop săvârșirea infracțiunii de "trafic de migranți".

În cadrul grupării astfel constituite, inculpata urma să racoleze cetățeni din Republica interesați să meargă la muncă în state din vestul Europei, iar inculpații și - urmau să organizeze activitățile de aducere în România, de găzduire și călăuzire cetățenilor moldoveni pentru ieși, în mod ilegal, de pe teritoriul statului român.

Inițial, în cadrul unor discuții telefonice purtate cu rude și cunoștințe aflate în Republica M, inculpata le- spus acestora că are posibilitatea de "ajuta" cetățeni moldoveni pentru ca aceștia să meargă în state din Europa pentru munci.

La scurt timp, inculpata început să fie contactată telefonic de mai multe persoane din Republica care doreau să plece la muncă în alte state din Europa, persoane care îi cereau informații cu privire la condițiile și modalitatea în care se putea realiza acest lucru.

Printre cei care au luat legătura cu inculpata s-au aflat și martorii, și. Aceasta din urmă, precum și martora au luat telefonic legătura și cu inculpatul care s- recomandat cu numele de "".

În cadrul discuțiilor purtate cu cetățenii din Republica M, inculpații și le-au dat acestora asigurări că îi vor ajuta să tranziteze teritoriul statului român și să treacă frontiera de stat României pentru ajunge în Italia, pretinzându-le în schimb, sume bănești cuprinse între 2000 și 3000 de euro.

Totodată cei doi inculpați le spuneau cetățenilor moldoveni că este necesar să aibă un dosar care să conțină o serie de acte, respectiv copii de pe certificatul de naștere, buletin de identitate, pașaport, cazierul judiciar și două fotografii.

Materialul probator existent la dosar, justifică presupunerea rezonabilă că în perioada martie - august 2006, inculpații, și, au întreprins mai multe activități care au avut ca scop scoaterea din țară numiților, -, și. Scopul urmărit de cei trei inculpați - ieșirea de pe teritoriul statului român cetățenilor moldoveni - nu s- materializat.

Cu privire la această activitate infracțională, prin rechizitoriu s- dispus disjungerea cauzei, astfel că ea nu formează obiectul prezentei judecăți.

După încercările nereușite de scoatere din țară cetățenilor moldoveni, la sfârșitul lunii august 2006, cei trei inculpați membrii ai grupării infracționale organizate au luat hotărârea de încerca, din nou, să- scoată din țară pe cei interesați, dar de această dată au stabilit ca trecerea frontierei să se facă în mod fraudulos, prin folosirea unor pașapoarte false.

În scopul realizării hotărârii infracționale luate, inculpatul luat legătura cu martorul pe care îl cunoștea de mai mult timp și i- cerut acestuia să-l pună în legătură cu persoane care l-ar putea ajuta să scoată fraudulos de pe teritoriul statului român, cetățeni ai

Urmare insistențelor venite din partea inculpatului, martorul l- pus în legătură pe acesta cu numitul cunoscut sub porecla de "", persoană care domiciliază pe raza municipiului dar care, în vara anului 2006, locuia în municipiul

La rândul său numitul l- pus în legătură pe inculpatul cu inculpatul, pentru ca acesta din urmă, în schimbul unor sume bănești, să falsifice pașapoarte românești pe baza cărora cetățenii moldoveni să poată ieși din țară.

Pentru avea asigurată reușita activității infracționale, luat legătura și cu inculpatul. Acesta din urmă locuiește în municipiul A, iar în cursul anilor 2000 - 2002 lucrat ca șofer la o firmă ce se ocupa cu transportul de persoane în străinătate, firmă prin intermediul căreia inculpatul transportase în străinătate mai multe persoane, victime ale infracțiunii de trafic de persoane în cauza în care fost trimis anterior în judecată.

Într-una din zilele de la sfârșitul lunii august 2006, în condițiile în care se afla sub puterea măsurii preventive obligării de nu părăsi localitatea I, inculpatul s-a deplasat în mun. A unde s-a întâlnit cu. În cadrul discuțiilor purtate, i- cerut lui să- ajute să scoată din țară niște cetățeni moldoveni care doreau să ajungă în Italia.

După ce i- comunicat că nu mai lucrează la firma care se ocupa cu transportul de persoane în străinătate, inculpatul i- spus lui că are cunoștință care ar putea efectua astfel de transporturi, dându- totodată asigurări că îl va ajuta în activitatea infracțională pe care intenționa să desfășoare.

După această discuție, inculpatul l- contactat telefonic pe căruia i-a relatat ceea ce discutase cu, întrebându- dacă poate el să-i transporte pe cetățenii moldoveni în afara granițelor de stat ale României. Inculpatul care la acel moment lucra în calitate de șofer de microbuz la o societate comercială ce avea ca obiect de activitate transportul internațional de persoane, fost de acord să-i transporte pe cetățenii moldoveni, în condițiile în care cunoștea că aceștia nu au dreptul de părăsi teritoriul statului român și că urmează să prezinte autorităților din punctele de trecere frontierei pașapoarte românești falsificate. Aceste împrejurări au fost cunoscute și de inculpatul întrucât i le relatase inculpatul care justificat astfel de ce anume acele persoane pe care vroia să le scoată din țară nu puteau călători în condiții de normalitate (prin intermediul unei firme de turism, de exemplu).

După ce a discutat cu inculpatul revenit în municipiul și atât personal cât și prin intermediul coinculpatei le-a cerut cetățenilor moldoveni care doreau să ajungă în Italia să vină în municipiul

Anterior, cetățenii moldoveni, și, la solicitarea inculpaților și, le transmiseseră acestora câte două fotografii tip pașaport. Fotografiile au fost trimise prin intermediul unor șoferi de microbuz care făceau curse pe ruta Chișinău - I, iar de la acei șoferi au fost preluate de inculpatul - care aștepta microbuzele în parcarea din fața supermarket-ului "".

Fotografiile astfel primite au fost scanate de inculpatul și expediate ulterior de către toți cei trei membri au grupării infracționale, prin intermediul poștei electronice, ajungând în cele din urmă la inculpatul pentru ca acesta să poată falsifica pașapoarte românești prin înlocuirea fotografiei.

În ziua de 01.09.2006, martora, în urma unor discuții telefonice avute cu inculpatul, venit în municipiul I, fiind așteptată în apropierea magazinului "" de către și .

În cadrul discuțiilor telefonice avute anterior, i- spus martorei că va trebui să aibă asupra sa suma de 2500 euro, bani care îi erau necesari pentru ieșirea, în mod fraudulos, de pe teritoriul statului român.

Se impune arăta și faptul că, anterior, în cursul lunii august 2006, martora trimisese inculpatului, prin serviciul " ", suma de 420 euro, bani ce au fost expediați pe numele lui " ".

Numitul este prietenul surorii inculpatului -, iar în vara anului 2006 între martor și inculpatul existat o relație de prietenie.

Ajunsă în municipiul I, martora fost condusă de cei doi inculpați care au așteptat-o, la locuința lor de pe B-dul -. În drumul spre acel apartament, martora scos dintr-un cont de card de la un al suma de 2035 euro, bani pe care i- dat inculpatului.

Întrucât autoritățile de frontieră nu au permis intrarea în România cetățenilor moldoveni, și, la solicitarea inculpatului, martorul (văr primar cu numitul ) în zilele de 04 și 05 septembrie 2006 s- prezentat la un birou notarial unde au fost întocmite invitații pe numele fiecăruia dintre cetățenii moldoveni anterior arătați. De menționat că martorul fost însoțit la biroul notarial de inculpatul, acesta fiind cel care furnizat datele de identificare ale persoanelor invitate și cel care plătit taxele și onorariu notarial. astfel întocmite au fost expediate de inculpatul la Chișinău, și, în baza lor, în ziua de 05.09.2006, martorii, și au ajuns în municipiul I, fiind așteptați în parcarea din apropierea magazinului "" de către și . Martorii, cetățeni ai M, au fost conduși și găzduiți de către inculpații și - în apartamentul în care ei locuiau.

În seara zilei de 06.09.2006, inculpatul, cu trenul accelerat ce circula pe ruta I - T, i-a transportat în municipiul pe doi dintre cei cinci cetățeni moldoveni cazați în locuința sa, respectiv pe numiții și . ca după ce se realiza scoaterea frauduloasă din țară acestora să fie transportate, în același scop, și celelalte trei persoane care au rămas în municipiul împreună cu inculpații și -.

Se impune arăta că după ce martorii, și au ajuns în România, inculpații și le-au spus acestora că urmează să primească pașapoarte românești false pe baza cărora vor ieși din țară și vor călători apoi până în Italia.

În noaptea de 06/07.08.2006, timpul călătoriei către municipiul A, în baza unei înțelegeri anterioare, în cursul orelor 03.30 - 03.40, în momentul în care trenul a ajuns în Gara B, inculpatul s- întâlnit cu inculpatul și, în schimbul sumei de 1500 euro (bani pe care inculpatul îi luase de la martorii și ), primit de la acesta două pașapoarte românești false.

În dimineața zilei de 07.09.2006, inculpatul și martorii și au ajuns în municipiul

După ce ajuns în A, inculpatul l-a anunțat telefonic pe, iar în jurul orelor 11.00, cei doi împreună și cu și cu cetățenii moldoveni și s-au întâlnit într-un restaurant din apropierea În cadrul acelei întâlniri, inculpatul pe de o parte și inculpații și pe de altă parte au purtat discuții și au negociat sumele de bani ce trebuiau plătite de către și pentru ca aceștia să fie trecuți, în mod fraudulos, frontiera, stabilind ca fiecare dintre ei să plătească câte 3000 de euro. Întrucât suma de 3000 de euro pentru fiecare persoană i s- părut prea mare, inculpatul încercat să găsească o altă persoană dispusă să-i transporte pe cei doi, solicitând în acest sens sprijinul martorului. Acesta din urmă discutat cu o persoană cărei identitate nu putut fi stabilită de organele de urmărire penală și convenit un preț de 2000 de euro pentru fiecare migrant.

În urma unor discuții purtate cu inculpații și, convenit cu aceștia să le plătească câte 2000 euro pentru fiecare migrant. Totodată cei trei inculpați au stabilit ca ulterior, în aceeași modalitate și la același "preț", să fie transportate și martorele, și.

În aceeași zi - 07.09.2006 - inculpatul s-a deplasat în Punctul de Trecere Frontierei unde luat legătura cu inculpatul, care la acea dată avea calitatea de agent de poliție de frontieră și pe care îl cunoștea urmare a călătoriilor repetate pe care, în calitatea sa de șofer, le făcea prin Inculpatul i- prezentat agentului de poliție de frontieră cele două pașapoarte false "cumpărate" pentru și de la inculpatul -.

Văzând respectivele pașapoarte, inculpatul sesizat că sunt false aspect pe care i l-a comunicat lui, folosind expresia "sunt tunate". În acest context faptic, inculpatul i- spus coinculpatului că, în calitatea sa de agent de poliție de frontieră, poate permite ca cei doi cetățeni ai să treacă frontiera de stat României cu acele pașapoarte false, însă, în schimbul încălcării atribuțiilor sale de serviciu pretins suma de 3000 de euro, câte 1500 de euro pentru fiecare migrant.

Având reprezentarea că o altă posibilitate de a-i scoate din țară pe cei doi migranți nu avea, inculpatul fost de acord cu propunerea făcută de -, promițând că îi va da suma solicitată.

De arătat că în condițiile în care îi dădeau lui câte 1500 euro pentru fiecare migrant, inculpații și rămâneau cu câte 500 euro de la fiecare migrant.

În cadrul întâlnirii dintre inculpații și -, acesta din urmă i- propus primului ca scoaterea migranților din țară să se realizeze în seara zilei imediat următoare, adică în seara zilei de 08.09.2006.

Întrucât martorii și nu mai aveau la ei câte 2000 euro, aceștia au luat legătura cu rude ale lor aflate în Italia (cu o mătușă și cu o soră ) care, în cursul zilei de 08.09.2006, le-au trimis sumele de bani necesare pentru trecerea frauduloasă frontierei.

Se impune arăta că pe tot parcursul călătoriei și șederii în municipiul A, în mod permanent, inculpatul ținut legătura telefonică cu și -, aceștia din urmă comunicându-le martorelor, și că sumele de bani necesare pentru ieși din țară sunt mai mari decât cele pretinse inițial (în acest sens, deosebit de elocvente sunt procesele verbale în care sunt redate convorbirile telefonice efectuate de inculpatul în zilele de 07 și 08.09.2006, convorbiri ce au fost legal interceptate filele 5 - 22, 218 - 235, vol. IV dosar urmărire penală).

Așa cum rezultă din procesele verbale de redare a convorbirilor telefonice purtate de pe numărul de telefon al inculpatului, convorbiri căror interceptare fost dispusă în dosarul nr. 32 D/P/2006 al - Biroul Teritorial Arad (aflate la filele 70 - 78 vol. III, dosar urmărire penală), în cursul zilei de 08.09.2006, inculpatul l- sunat pe pentru a- întreba dacă, în seara acelei zile, mai urma să vină cu cei doi migranți, spunându-i că, în ipoteza în care nu va mai veni, el ( ) și-ar fi luat liber de la serviciu.

La acel moment, trecerea frauduloasă a migranților și depindea de faptul trimiterii banilor din Italia de către rudele celor doi, bani care - după cum deja s- arătat - au fost trimiși - prin serviciul " ".

După primirea banilor, în seara zilei de 08.-, inculpații și, cu un autoturism marca "VW " ce aparținea acestuia din urmă, i-au transportat pe martorii și din municipiul în Punctul de Trecere al frontierei T, unde au ajuns în jurul orelor 18.20. În drumul spre punctul de trecere frontierei, inculpatul înmânat pașapoartele false martorilor și, cerându-le acestora să rețină fiecare identitatea și datele de stare civilă înscrise în pașapoarte pentru le putea reproduce în fața autorităților care, eventual, le-ar fi solicitat să facă acest lucru.

Imediat ce au ajuns în punctul de trecere al frontierei, inculpatul care se afla la volanul autoturismului coborât și mers la toneta de lucru a lucrătorului de poliție de frontieră unde, în acel moment, se afla inculpatul. Inculpatul prezentat lui un număr de 4 pașapoarte românești, dintre care două îi aparțineau lui și lui, iar celelalte două erau false, fiind pe numele " " și " ".

Inculpatul, în condițiile în care, potrivit fișei postului și normelor metodologice de lucru în T, avea obligația de se deplasa la mijlocul de transport aflat pe de control și proceda la efectuarea unei identificări persoanelor din autovehicul pe baza fotografiei din documente fără a-și îndeplini aceste obligații și fără proceda la implementarea datelor din pașapoarte în baza de evidență informatizată, în condițiile în care cunoștea că două dintre pașapoartele prezentate sunt false, a aplicat ștampila de trafic de frontieră - ieșire din țară - pe fiecare dintre cele patru pașapoarte ce i-au fost prezentate de inculpatul. Pe pașapoartele false, inculpatul aplicat ștampila de ieșire din țară în așa fel încât să nu poată fi identificat numărul ștampilei de trafic și, implicit, identitatea lucrătorului de poliție care aplicat- Mai exact, în pașapoartele false ștampila a fost aplicată pe marginile foilor în așa fel încât să nu se imprime numărul ștampilei (număr în baza căruia putea fi identificat lucrătorul care aplicat-o), spre deosebire de pașapoartele inculpaților și unde ștampila fost corect și lizibil aplicată.

În acest sens, relevante sunt cele două pașapoarte false aflate la filele 36 și 37 vol.II, dosarul instanței care la fila 5 (pașaportul emis pe numele " ") și respectiv fila 3 (pașaportul emis pe numele ) conțin ștampila aplicată de Poliția de Frontieră la data de 08.09.2006.

Se mai impune arăta și faptul că autoturismul cu care inculpații și intenționau să- scoată din țară pe cetățenii moldoveni și avea aplicate pe geamuri folii de culoare închisă, situație în care, cu atât mai mult, inculpatul trebuia să se deplaseze la mijlocul de transport și să procedeze la verificarea identității persoanelor din interior.

Așa cum rezultă din procesul verbal de constatare a infracțiunii flagrante din 08.09.2006 (aflat la filele 19-21, vol.II, dosar urmărire penală), în timp ce se afla în toneta sa de lucru, inculpatul i- înmânat inculpatului cele patru pașapoarte cu care acesta din urmă s- întors la autoturismul "VW ", moment în care au intervenit organele de cercetare penală care efectuau supravegherea operativă, astfel că nu fost permisă ieșirea din țară autoturismului în discuție.

Cu acea ocazie asupra martorului fost găsită suma de 4000 de euro bani ce reprezentau cei câte 2000 de euro pe care fiecare dintre migranți trebuiau să-i dea inculpaților și iar aceștia trebuiau să- înmâneze lui suma de 3000 euro, diferența de 1000 euro urmând să o împartă între ei.

Înțelegerea dintre migranți și inculpații și fost în sensul ca banii să fie înmânați în momentul în care ajungeau în Ungaria unde cei doi migranți urmau să fie preluați și transportați până în Italia de o persoană "angajată" în acest sens de către inculpatul.

Potrivit concluziilor raportului de constatare tehnico științifică nr. 37145/09.09.2005 întocmit de I - Serviciul Criminalistic (aflat la filele 25 - 35, vol. III, dosar urmărire penală) pașapoartele cu care s-au prezentat în martorii și - seria - și seria - - sunt falsificate prin schimbarea fotografiei pe pașapoarte românești autentice ce au fost declarate ca pierdute de titularii de drept. Astfel, pașaportului seria - eliberat de autoritățile române competente pe numele " " i-a fost schimbată fotografia, fiind aplicată fotografia martorului, cetățean al În ceea ce privește pașaportul seria - eliberat pe numele " ", la acesta fost înlocuită întreaga filă informatizată documentului autentic, prin lipire cu o substanță adezivă peste fila preexistentă și aplicarea ulterioară foliei de protecție tip "" ( astfel de folii au fost găsite în locuința inculpatului cu ocazia percheziției domiciliare efectuate). Pe fila astfel lipită fost scanată fotografia martorei.

Totodată s-a mai constatat că seria înscrisă prin perforare în laser în partea de jos paginilor corespunde pașaportului eliberat numitei, iar seria înscrisă în colțul din stânga al filei informatizate corespunde pașaportului eliberat pe numele " ".

De menționat că în cursul urmăririi penale s-au efectuat două percheziții domiciliare la locuințele inculpatului, precum și o percheziție autoturismului marca W, cu nr. de înmatriculare - aparținând aceluiași inculpat. Cu acest ocazii au fost găsite un număr de trei pașapoarte ce aparțineau numiților, - și, o matriță pentru aplicare timbru sec care imprima mențiunea " Bucharest 241" un număr de 7 folii tip cu regim special folosite la securizarea filei informatizate pașaportului românesc, un removable disk (memory styck) și un leptop.

În cursul urmăririi penale s- procedat la efectuarea unei percheziții mediului de stocare datelor informatice, respectiv memory styck-lui ridicat de la inculpatul, ocazie în care au fost identificate un număr mare de fișiere cu documente scanate reprezentând imagini diferite acte de identitate românești și străine, file informatizate tip de pașapoarte românești, ștampile ale autorităților străine și românești, adeverințe, ștampile de trafic pentru punctele de frontieră, permise de conducere, permise de muncă, foi de parcurs și alte documente (în acest sens fiind procesele verbale și imaginile printate aflate la filele 151 - 275 vol. III, dosar urmărire penală).

Deosebit de relevant pentru stabilirea vinovăției inculpatului este faptul că printre imaginile ce au fost găsite cu ocazia percheziției informatice a memory stick-ului ridicat de la el s-au descoperit și un număr de 4 imagini (aflate la filele 204 - 207, vol.III, dosar urmărire penală) ce reprezentau fila informatizată pașaportului emis pe numele " ", în diverse stadii de realizare, precum și prezența unui document scanat, tip filă informatizată de pașaport românesc, necompletată având scanată fotografia martorei (imagine aflată la fila 213 vol. III, dosar urmărire penală). Or, această împrejurare nu poate conduce decât la concluzia că inculpatul intenționa să falsifice un alt pașaport românesc în baza căruia să poată ieși din țară martora . Totodată această împrejurare confirmă existența unei înțelegeri prealabile între inculpatul și inculpatul.

Audiați cu privire la învinuirea adusă, în cursul urmăririi penale și în faza cercetării judecătorești, inculpații, și au adoptat poziții procesuale diferite, iar unii dintre ei atitudini procesuale oscilante.

În ceea ce îl privește pe inculpatul, instanța a constatat că acesta făcut declarații diferite în cele două faze distincte ale procesului penal. Astfel, în cursul urmăririi penale, inculpatul recunoscut derularea faptică activității infracționale imputate, însă, evitat să furnizeze date - pe care le cunoștea - pe baza cărora să fi putut fi stabilită, cu ușurință, identitatea și contribuția concretă fiecărui participant. Totodată prin declarațiile făcute, inculpatul încercat să minimalizeze contribuția avută de coinculpații și - în desfășurarea acțiunilor ilicite.

În declarația făcută în faza cercetării judecătorești, deși în prima parte precizat că nu recunoaște săvârșirea infracțiunilor imputate prin actul de inculpare, fiind pus să declare tot ceea ce știe în legătură cu faptele reținute în sarcina sa, inculpatul recunoscut, din nou, cu mici diferențe, derularea faptică activității infracționale imputate. Spre deosebire de declarațiile din cursul urmăririi penale unde arătat că știa că pașapoartele românești luate în Gara de la numitul "" erau false, în fața instanței susținut că nu a avut cunoștință de această împrejurare, ci avut convingerea că acele pașapoarte erau autentice, fiind eliberate de autoritățile române pe numele cetățenilor moldoveni și.

Această susținere inculpatului nu poate fi primită întrucât este lipsită de suport logic în condițiile în care este cunoscut că fiecare stat eliberează pașapoarte doar pentru cetățenii săi nu și pentru persoane, cetățeni ai unor state străine. Mai mult, procedura de eliberare pașaportului presupune prezența persoanei solicitante la sediul instituției abilitate în acest sens - Serviciul Pașapoarte - și plata unor taxe modice stabilită în lei, și nicidecum eliberarea unui astfel de document nu se face prin intermediul unei persoane fizice, în schimbul sumei totale de 1500 euro pentru două pașapoarte.

De altfel, susținerea inculpatului cum că nu știut că cele două pașapoarte sunt false este infirmată de declarațiile martorilor, și care au relatat că imediat ce au ajuns în municipiul I, le- spus că urmează să călătorească către Italia în baza unor pașapoarte românești false, precum și de declarațiile martorului care relatat că ". am aflat de la că are deja cinci cetățeni din Republica pregătiți, pe care îi va scoate din țară cu pașapoarte false făcute de " (declarație aflată la filele 423 - 424, vol. I, dosar urmărire penală).

Față de acestea, instanța a înlăturat susținerile inculpatului referitoare la faptul că nu cunoscut că cele două pașapoarte cu care intenționau martorii și să iasă din țară, sunt false.

În apărarea sa, inculpatul mai susținut că nu se face vinovat de săvârșirea infracțiunii de "trafic de migranți" întrucât nu urmărit și nu obținut vreo sumă de bani în urma activităților întreprinse pentru trecerea frauduloasă frontierei de stat de către cetățenii moldoveni, martori în cauza de față.

Așa cum rezultă din textul de incriminare prevăzut la art. 71 din OUG nr. 105/2001 existența infracțiunii de "trafic de migranți" nu este condiționată/ nu are ca scop obținerea de către autor vreunui avantaj patrimonial, situație în care apărarea inculpatului nu are relevanță juridică, nefiind de natură să- înlăture răspunderea penală.

Însă, materialul probator existent la dosar și, în mod special, procesele verbale în care sunt redate convorbirile telefonice purtate în zilele de 06, 07 și 08 septembrie 2006 de inculpatul, dovedesc cu certitudine că acesta desfășurat activitatea infracțională urmărind obținerea unor venituri bănești substanțiale pentru sine și pentru ceilalți doi membri ai grupării infracționale din care făcea parte.

În consecință, instanța înlăturat cele două susțineri făcute de inculpatul în apărarea sa și acordat valoare probantă declarațiilor date de acesta doar în măsura în care aspectele relatate se coroborează cu alte mijloace de probă administrate în cauză.

În ceea ce o privește pe inculpata, instanța a reținut că aceasta avut o poziție procesuală oscilantă în sensul că, în cursul urmăririi penale, recunoscut contribuția sa la desfășurarea activității infracționale imputate grupului infracțional din care făcea parte, însă, în faza cercetării judecătorești aceasta a negat săvârșirea infracțiunilor reținute prin rechizitoriu în sarcina sa.

Se observă că în declarația dată în fața instanței, deși a precizat că "nu recunoaște niciuna dintre cele două infracțiuni reținute prin rechizitoriu", inculpata arătat că își menține declarațiile date în cursul urmăririi penale și că acele declarații "reflectă adevărul". Or, în condițiile în care în declarația dată în prima fază procesului penal recunoscut participarea sa la comiterea infracțiunilor imputate rezultă că, la momentul ascultării sale în fața instanței, inculpata s- contrazis în propria declarație.

Analizând toate declarațiile pe care le-a făcut în cele două faze distincte ale procesului penal în coroborare cu întregul complex probator administrat în cauză, ținând seama și de contradicția existentă în declarația dată în faza cercetării judecătorești, precum și de faptul că inculpata nu și- justificat în niciun fel revenirea asupra declarației anterioare, instanța a reținut că doar declarația dată în fața procurorului reflectă adevărul, astfel că doar acesteia îi va acorda valoare probantă, urmând înlătura pe cea făcută în faza judecății în primă instanță.

În declarația dată în cursul urmăririi penale, inculpata recunoscut că după ce în vara anului 2006 încercat să scoată din România, în mod legal, mai mulți cetățeni ai M, luat împreună cu inculpatul hotărârea scoaterii acestora din țară, în mod fraudulos, aspect pe care l- comunicat celor interesați. A susținut inculpata că, în scopul trecerii frauduloase a frontierei, martorii, și i-au trimis fotografii tip pașaport care au fost scanate și salvate pe un CD de - și pe care, de la o sală de internet din Cartierul -, ea, încercat să le trimită, prin poșta electronică, la adresă de e-mail ce i- fost comunicată de. relatat inculpata că, la solicitarea inculpatului, le- comunicat martorilor arătați că trebuie să aibă asupra lor suma de 2500 euro, iar atunci când aceștia au venit în le- spus că după ce vor ajunge în Italia vor trebui să-i trimită cîte 200 euro pentru "ajutorul dat". Mai rezultă din declarația inculpatei că aceasta cunoscut împrejurarea că cetățenii moldoveni și urmau să iasă din țară în mod fraudulos și că, aceeași modalitate, intenționau să folosească și în cazul celorlalte trei persoane -, și - pe care le-a găzduit în locuința sa din municipiul în perioada 05 - 08.09.2006.

A recunoscut inculpata faptul că martorele și i-au trimis suma totală de 3050 euro.

Acordând valoare probantă declarației pe care inculpata a dat-o în cursul urmăririi penale, declarație în care a relatat aspectele de fapt prezentate, instanța a reținut că aceste aspecte corespund adevărului, motiv pentru care le va lua în considerare ca atare.

În ceea ce îl privește pe inculpatul - instanța a constatat că și acesta avut o poziție procesuală oscilantă întrucât, în cursul urmăririi penale recunoscut săvârșirea faptelor imputate, iar în faza cercetării judecătorești, fără o justificare logică și credibilă, inculpatul revenit asupra declarațiilor inițiale, negând contribuția sa la derularea activității infracționale. Mai mult, în declarația dată în fața instanței de judecată, inculpatul - a încercat, prin aspectele de fapt relatate, să- disculpe și pe inculpații și, astfel că între această declarație și declarațiile celorlalți doi inculpați au apărut o serie de neconcordanțe și contradicții pe care - nu fost în măsură să le explice.

Inculpatul - recunoscut că, în mod repetat, împreună cu inculpatul așteptat în parcarea din apropierea magazinului "" cetățeni din Republica pe care i-au condus și găzduit în apartamentul în care locuiau, că scanat mai multe fotografii primite de la inculpatul, că primit pe numele său sume de bani trimise prin serviciul " " de la persoane aflate în străinătate, bani pe care i- ridicat de la bancă și i- înmânat lui, însă, susține inculpatul că nu cunoscut caracterul ilicit al acțiunilor comise împreună cu ceilalți doi inculpați - și -.

Examinând declarațiile pe care inculpatul - le- dat în prezenta cauză, instanța a constatat că declarația din faza cercetării judecătorești este singulară, nefiind sprijinită de niciun alt mijloc de probă dintre cele existente la dosar, în timp ce declarațiile din cursul urmăririi penale se coroborează atât cu declarațiile coinculpaților și, cât și cu declarațiile martorilor, precum și cu procesele verbale de redare convorbirilor telefonice legal interceptate și cu mențiunile din procesul verbal întocmit cu ocazia supravegherii operative efectuate la data de 06.07.2006 (proces-verbal aflat la fila 30, vol. II, dosar urmărire penală).

Față de acestea, instanța înlăturat declarația pe care inculpatul - dat- în fața judecății în primă instanță, apreciind- ca având un caracter mincinos.

Împrejurarea că inculpatul - contribuit efectiv la punerea în executare hotărârilor infracționale luate de comun acord de toți cei trei inculpați rezultă și din discuția telefonică purtată de inculpații și la data de 07.09.2006, ora 21:12:35 când, la un moment dat, inculpata afirmă că "" (referindu-se la inculpatul ) vrea să vorbească cu martorele, și pentru le comunica că pentru ieșirea din țară aveau nevoie de sume de bani mai mari față de cele solicitate inițial.

Rezultă din dialogul celor doi inculpați faptul că ar avea autoritate mai mare decât inculpata în fața martorelor, și și că astfel, ar fi fost mai convingător, atunci când le spunea că vor trebui să plătească sume de bani mai mari pentru trecerea frauduloasa a frontierei.

În ceea ce îi privește pe inculpații și, instanța a reținut că, în principiu, aceștia au avut poziție procesuală corectă, recunoscând că împreună și cu inculpatul, au organizat activitatea de scoatere frauduloasă din țară martorilor și.

Totuși nu poate fi neglijată împrejurarea că inculpatul susținut că el nu cunoscut, până în momentul prinderii în flagrant, că pașapoartele cu care urmau să iasă din țară cei doi cetățeni ai erau false. Aceste susțineri ale inculpatului nu pot fi primite în condițiile în care coinculpatul relatat că după ce aflat de la că acele documente erau false, acest aspect i l- comunicat și lui.

De altfel, în condițiile în care inculpații și i-au pretins inculpatului câte 2000 euro ca fiecare migrant să iasă din țară, este evident că fiecare dintre cei trei inculpați (inclusiv ) știa că cetățenii respectivi nu aveau dreptul de părăsi teritoriul României și că acest lucru urmau să-l facă în mod fraudulos, deoarece numai într- astfel de ipoteză era justificată solicitarea acelor sume bănești.

Se mai impune arăta că în declarațiile date în cursul urmăririi penale inculpații și au susținut că ei nu cunoșteau că numiții și sunt cetățeni ai M, ci au crezut că aceștia sunt cetățeni români din zona.

Asupra acestui aspect inculpatul revenit la ultimul termen de judecată (din data de 08.04.2008) arătând că știut de la început faptul că cele două persoane pe care urmau să le scoată din țară erau cetățeni din Republica Nu același lucru l- făcut și inculpatul care, în privința acestui aspect, și-a menținut declarațiile din prima fază procesului penal.

Aceste susțineri nu pot fi primite întrucât sunt infirmate de declarațiile inculpatului și ale martorilor și, precum și de conținutul convorbirilor telefonice dintre inculpații și din 07.09.2006 ora 10:31, 08.09.2006, ora 14:21 și din 02.09.2006 orele 10:13 și 18:25.

În ceea ce privește poziția procesuală adoptată de inculpatul, instanța reținut că pe tot parcursul procesului penal acesta negat faptul că ar fi falsificat pașapoartele emise pe numele " " și " " și că, în dimineața zilei de 07.09.2006, s-ar fi întâlnit în Gara și i-ar fi înmânat inculpatului cele două pașapoarte false.

Cu privire la bunurile găsite în locuința și autoturismul său, cu ocazia percheziției efectuate, inculpatul susținut că cele descoperite în mașina sa, inclusiv memory stick-ul îi fuseseră lăsate spre păstrare de o persoană cunoscută de el doar sub numele de "", iar cele din locuința îi fuseseră trimise de un cunoscut aflat în Spania despre care știe doar că se numește "".

În cursul cercetării efectuate în prezenta cauză, inculpatul l- identificat pe "" în persoana numitului.

În apărarea sa, inculpatul solicitat proba cu martori, și.

În declarația dată în fața instanței, martorul confirmat susținerile inculpatului referitoare la împrejurarea că memory stick-ul găsit în autoturismul acestuia din urmă i-ar fi fost date de altă persoană pe care martorul o cunoștea sub prenumele "".

În ceea ce privește declarația martorului, instanța observă, mai întâi, că aceeași persoană a fost audiată în calitate de martor, și în cursul urmăririi penale ( declarația sa aflându-se la fila 226, vol. I dosar urmărire penală ), ocazie în care nu a relatat împrejurarea că ar fi asistat la momentul în care persoana cu prenumele "" a lăsat în mașina inculpatului anumite bunuri.

Or, în condițiile în care orice persoană care este audiată ca martor are obligația de a aduce la cunoștință organelor judiciare toate faptele și împrejurările pe care le cunoaște și care au legătură cu cauza, nu se explică de ce martorul, nu a relatat aceleași aspecte de fapt și la momentul primei sale audieri când, se presupune că, toate evenimentele faptice cu privire la care a fost chemat să dea declarație erau "proaspete" în memoria sa.

În al doilea rând, se observă că inculpatul, în declarațiile făcute în cauză, nu l-a indicat pe martorul ca fiind prezent și asistând la momentul lăsării în autoturismul său a unor bunuri de către numitul.

De altfel, este greu de crezut că, în condițiile în care se afla pe terasa unui bar, împreună cu mai multe persoane (aspect ce duce la concluzia purtării unor discuții și, implicit, a diminuării atenției, cu privire la fapte ce se petreceau în afara locului unde se găseau), martorul a avut posibilitatea reală de a vedea ce s-a întâmplat în interiorul autoturismului inculpatului - autoturism parcat la o distanță de circa 15 metri, potrivit susținerilor martorului - și să identifice, inclusiv materialul din care era confecționată și culoarea sacoșei ce susține că a văzut că a fost lăsată în acea mașină, respectiv "o sacoșă din plastic, de culoare, de mici dimensiuni".

Această descriere corespunde cu cea a sacoșei găsite în autoturismul inculpatului la percheziția efectuată la data de 28.09.2006.

Împrejurarea că martorul - a avut o atitudine nesinceră la momentul audierii sale în faza cercetării judecătorești, este confirmată și de faptul că persoanele indicate de el cum că s-ar fi aflat în același loc, la aceeași masă cu el, și astfel ar fi văzut aceleași împrejurări faptice, identificați sub numele de și, s-a dovedit că nu există înregistrate în baza de date de la locul pretinsului domiciliul (în acest sens, adresa nr. 4768 din 25.07.2007 a - fila 373, dosarul instanței).

Față de acestea, instanța a reținut că susținerile martorului cum că a văzut când a lăsat în mașina inculpatului o sacoșă din plastic de culoare, sacoșă în care a fost găsit, între altele, un memory stick despre care s-a făcut vorbire anterior, sunt mincinoase.

Martorii - și au relatat, în esență, faptul că în noaptea de 06/07.09.2006, la solicitarea numitului, martora l-a transportat pe acesta din mun. BNp ână în Gara B, susțineri prin care s-a încercat acreditarea ideii că cel care i-a dat pașapoartele false lui ar fi și nu inculpatul -.

Analizând și evaluând toate mijloacele de probă care vizează activitatea infracțională imputată inculpatului, instanța a reținut că la dosar există probe certe care dovedesc împrejurarea că în noaptea de 06/07.09.2006, în jurul orelor 03.30 - 03.40, inculpații și s-au întâlnit în Gara B, ocazie în care acesta din urmă i- înmânat primului două pașapoarte românești false, primind în schimb suma de 1500 euro.

Deosebit de relevante în această privință sunt declarațiile martorului, martor care l-a însoțit pe inculpatul la momentul întâlnirii și care a avut astfel posibilitatea de a-l vedea pe cel care i-a înmânat pașapoartele, procesul - verbal de prezentare pentru recunoaștere și planșa foto întocmite cu ocazia recunoașterii, pe bază de fotografii judiciare, a inculpatului de către martorul (filele 180-184 vol. I, dosar urmărire penală), procesul verbal întocmit cu ocazia confruntării martorului cu inculpatul, împrejurare în care martorul și-a menținut afirmația cum că inculpatul este persoana pe care a întâlnit-o în Gara B în dimineața zilei de 07.09.2006, procesul verbal întocmit de către doi lucrători de poliție din cadrul O I, lucrători care au efectuat supravegherea operativă inculpatului în noaptea de 06/07.09.2006, inclusiv în momentul din Gara B (proces-verbal aflat la fila 113- vol. II, dosar urmărire penală) și declarațiile pe care cei doi lucrători de poliție le-au dat în calitate de martori în faza cercetării judecătorești, declarații în care au susținut că au perceput direct momentul întâlnirii din Gara B și l-au văzut și identificat ulterior pe inculpatul ca fiind cel care a înmânat 2 pașapoarte românești inculpatului.

Toate aceste mijloace de probă anterior arătate dovedesc, fără echivoc, că inculpatul este persoana cu care s-a întâlnit în Gara B, în noaptea de 06/07.09.2006, și de la care a primit cele două pașapoarte false, infirmând totodată declarațiile martorilor și, declarații care au fost înlăturate.

În aceste condiții, declarațiile inculpatului nu numai că rămân singulare, dar sunt contrazise de probe certe care se găsesc la dosar și care îi dovedesc vinovăția, situație în care instanța nu le-a acordat valoare probantă, fiind înlăturate.

Pe baza proceselor verbale întocmite cu ocazia perchezițiilor domiciliare efectuate în cele două locuințe pe care inculpatul le deține în municipiul B N, a procesului-verbal încheiat cu ocazia percheziționării autoturismului ce îi aparține aceluiași inculpat, a planșelor foto întocmite cu aceleași ocazii, a procesului verbal întocmit cu ocazia percheziționării mediului de stocare a datelor conținute în memory stickul ridicat de la inculpat și a imaginilor descoperite în fișierele acelui mediu de stocare, imagini care au fost printate, fiind atașate la dosarul cauzei, instanța a reținut că inculpatul este cel care a falsificat pașaportul seria - eliberat pe numele " " prin înlocuirea fotografiei, aplicând fotografia martorului în locul celei ce-i aparținea titularului de drept și pașaportul seria - eliberat pe numele " " prin înlocuirea întregii file informatizate ca urmare a lipirii unei noi file care conținea fotografia martorei peste cea preexistentă și aplicarea ulterioară a foliei de protecție tip

Pe baza mijloacelor de probă la care s-a făcut referire anterior, instanța a reținut că pașapoartele astfel falsificate au fost "vândute" în schimbul sumei de 1500 euro de către inculpatul inculpatului, acțiune prin care a contribuit și a ajutat astfel la trecerea frauduloasă a frontierei de către migranții și.

Referitor la poziția procesuală adoptată de inculpatul, instanța a reținut că acesta a negat săvârșirea celor două infracțiuni imputate.

În declarațiile date, inculpatul a negat faptul că în ziua de 07.09.2006 s-ar fi întâlnit cu, că acesta i-ar fi prezentat două pașapoarte pe care el le-ar fi constatat ca fiind false și că ar fi pretins de la suma de 3000 de euro pentru a nu-și îndeplini, în mod corespunzător, atribuțiile de serviciu și a permite ieșirea din țară a migranților.

A susținut inculpatul că, în seara zilei de 08.09.2006, în timp ce se afla în exercitarea atribuțiilor sale de serviciu, fiind repartizat la o tonetă pe sensul de ieșire din țară, s-a prezentat la autoturismul condus de inculpatul aflat pe de control, a cerut să fie coborâte geamurile portierelor și a făcut verificarea persoanelor din interior, constatând că acestea corespund cu cele din fotografiile din pașapoartele ce îi fusese înmânate.

În continuare, susține inculpatul, el s-a deplasat la toneta sa de lucru, a aplicat ștampila de trafic, fără implementa datele din pașapoarte în baza de evidență informatizată, lucru pe care nu a reușit însă să-l mai facă deoarece inculpatul, profitând de neatenția sa, a luat pașapoartele de pe masa aflată în toneta de lucru.

În apărarea sa, inculpatul -, a solicitat proba cu martorii - și -, probă admisă și administrată de către instanța de judecată.

Audiați nemijlocit în fața instanței martorii - și - au confirmat situația de fapt susținută de inculpatul -.

Totuși, în ceea ce privește declarația martorului - se remarcă faptul că acesta a susținut că în autoturismul condus de inculpatul, autoturism în care, pe bancheta din spate, se afla și martora, se aflau doar persoane de sex masculin. Mai mult, fiindu-i prezentat inculpatul, persoană care la data de 08.09.2006 ocupa locul dreapta față a autovehiculului în discuție, - a declarat că ". după examinare, arăt că nu l-am întâlnit și nu la-m văzut niciodată pe inculpatul ". De altfel, martorul a susținut că inculpatul -, a primit cele patru pașapoarte de la pasagerul care ocupa locul dreapta față, adică de la inculpatul, context în care a avut posibilitatea de a remarca fizionomia acelei persoane.

Însă, aceste neconcordanțe, creează cel puțin o anumită suspiciune, în ceea ce privește sinceritatea martorului -.

Și în ceea ce îl privește pe martorul - se constată că acesta a relatat că pe bancheta din spate a autoturismului condus de inculpatul se aflau " 3 bărbați și o femeie" în condițiile în care este cert că bancheta era ocupată doar de martorii și.

Același martor a susținut că l-a văzut pe inculpatul "prelucrând datele la calculator", aspect care nu a fost susținut nici chiar de inculpatul care, referitor la această împrejurare, a arătat că "am aplicat ștampila pe cele 4 pașapoarte fără a efectua verificările corespunzătoare în baza de date și fără a implementa datele persoanelor care erau în autoturism.". De asemeni, în timp ce martorul - a susținut că după ce a luat pașapoartele din toneta de lucru lui, acesta a strigat după el: "Ce?" și "să stea că nu a implementat datele", inculpatul a relatat că imediat ce a sesizat că fusese luate acele pașapoarte "am ieșit din tonetă.moment în care autoturismul inculpatului fusese înconjurat de polițiștii de la Crimă Organizată".

Și de această dată, toate aceste neconcordanțe duc la concluzia că declarația martorului - nu reflectă adevărul.

Cât privesc susținerile inculpatului - cum că nu s- întâlnit în ziua de 07.09.2006 cu, instanța a constatat că acestea sunt infirmate de declarația inculpatului, declarație care este confirmată de depoziția inculpatului care relatat că "a vorbit cu cineva de la frontieră", precum și de nota de redare convorbirilor telefonice din 07.09.2006, ora 09:27 purtată între inculpații și -, convorbire din cuprinsul căreia rezultă că s- deplasat la locul de muncă al inculpatului și l- informat pe acesta din urmă că "ăia sunt pe drum, erau pe la azi dimineață la 7.".

În sprijinul susținerilor făcute de inculpatul vine și nota de redare convorbirii purtate de acesta cu - în ziua de 07.09.2006, ora 15:31, convorbire în cadrul căreia primul îi spune celui din urmă "Na vezi că ăia i-am dus la cazare, primesc cașcavalul și ăilalți sunt pe drum, știi că el a vrut să- ducă în Ungaria și acolo să-mi dea diferența, nu mă frate banii jos ochii la ușă", precum și nota de redare convorbirii dintre și purtată la 08.09.2006, ora 12:23 de unde rezultă că inculpatul - se interesa dacă în seara acelei zile mai urmau sau nu să fie prezentați migranții pentru trecerea frauduloasă frontierei.

Practic, notele de redare convorbirilor telefonice mai arătate confirmă faptul că declarațiile inculpatului sunt conforme realității, în timp ce susținerea inculpatului cum că nu s- întâlnit cu în ziua de 07.09.2006 are caracter mincinos.

Acordând valoare probantă declarațiilor date de inculpatul, instanța primește inclusiv susținerea acestuia referitoare la faptul că inculpatul - i-a pretins suma de 3000 de euro pentru a-și încălca atribuțiile de serviciu și permite numiților și să părăsească teritoriul României, în condițiile în care nu erau îndreptățiți să facă acest lucru.

Împrejurarea că inculpatul - pretins de la inculpatul cei 3000 de euro este confirmată și de modalitatea necorespunzătoare în care, în seara zilei de 08.09.2006, acesta și- îndeplinit îndatoririle de serviciu.

Astfel, potrivit fișei postului și metodologiei de lucru în T, la executarea controlului de frontieră, inculpatul avea obligația să procedeze la efectuarea, în ordine cronologică, următoarelor activități:

- să se deplaseze la mijlocul de transport prezentat pe de control, să preia individual pașapoartele de la pasagerii autovehiculului, efectuând cu această ocazie primă verificare identității persoanelor din autoturism;

- să verifice autenticitatea documentelor de identitate prezentate - dacă pașaportul prezentat pentru control este emis de organele competente ale statului, dacă întrunește condițiile de formă și fond, să stabilească cetățenia și dacă pașaportul este valabil, dacă acesta are sau nu scoase sau introduse file sau fascicole;

- să efectueze identificarea persoanelor pe baza fotografiei din documente și să verifice dacă datele de identitate corespund cu cele ale persoanelor care s-au prezentat la control, să studieze modul în care sunt aplicate fotografiile în documente, dacă nu au fost înlocuite, să compare datele de identitate înscrise în documente, dacă nu au fost înlocuite;

- să verifice în baza informatizată (evidențele operative) dacă persoanele ce s-au prezentat pentru controlul de frontieră nu au restricționat dreptul de călătorie;

- să procedeze la implementarea datelor din pașapoarte în baza de evidență informatizată;

- să aplice ștampilele de trecere a frontierei;

- totodată, inculpatul era obligat de fișa postului să procedeze la o ultimă verificare a identității persoanelor controlate cu ocazia restituirii pașapoartelor.

Din coroborarea mențiunilor din procesul verbal din 08.09.2006 întocmit cu ocazia supravegherii infractorilor și constatării infracțiunii flagrante (aflat la filele 19 - 21, vol. II, dosar urmărire penală) cu declarațiile inculpaților și, cu declarațiile martorilor, și -, persoane care au perceput, în mod direct, modalitatea în care inculpatul - și-a îndeplinit îndatoririle de serviciu în seara zilei de 08.09.2006, instanța a reținut ca temeinic dovedită împrejurarea că procedat la aplicarea ștampilelor de trecerea a frontierei imediat după ce i- prezentat cele 4 pașapoarte, fără se deplasa la mijlocul de transport și fără mai efectua nicio altă verificare. Totodată, așa cum rezultă din procesele verbale întocmite în urma verificărilor în baza națională de date informatizate privind intrările/ieșirile din țară cetățenilor români, inculpatul nu implementat datele rezultate din controlul documentelor, ieșirea din țară inculpaților, și a numiților " " și " ".

Împrejurarea că inculpatul - și-a încălcat atribuțiile de serviciu în mod intenționat/cu rea credință rezultă și din modul în care acesta aplicat ștampila de trafic pe cele patru pașapoarte. Astfel, dacă pe pașapoartele ce aparțineau inculpaților și ștampila fost aplicată în mod corect, fiind imprimat inclusiv numărul ștampilei - numărul 15 -, pe cele două pașapoarte false aceeași ștampilă fost aplicată pe marginea foilor pașapoartelor în așa fel încât doar numărul ștampilei să nu se imprime.

Procedând în această modalitate inculpatul - urmărit ca, în eventualitatea unor verificări/cercetări, să nu poată fi identificată persoana care efectuat controlul de frontieră întrucât identificarea putea fi realizată tocmai pe baza numărului înscris pe ștampila pe care o folosea fiecare lucrător de poliție.

Relevantă la aprecierea vinovăției inculpatului - este și convorbirea telefonică pe care acesta purtat- cu în ziua de 07.09.2006, ora 14:22 (convorbire ce fost legal interceptată într- altă cauză penală care îi viza pe cei doi inculpați), convorbire din cuprinsul căreia rezultă că îl informa pe atât cu privire la negocierile referitoare la sumele de bani ce urmau fi plătite de martorii și cât și cu privire la situația financiară acestora, inculpatul comunicând că va veni în cu cei doi migranți numai dacă aceștia primeau bani din Italia (în acest sens, nota de redare convorbirilor telefonice interceptate aflată la fila 75, vol. III, dosar urmărire penală).

În concluzie, instanța a reținut că notele de redare convorbirilor telefonice la care s- făcut referire mai se coroborează pe deplin cu declarațiile inculpaților și, cu declarațiile martorilor, și -, cu procesul verbal de constatare a infracțiunii flagrante din 08.09.2006 și cu procesele verbale de verificare intrărilor și ieșirilor din țară din baza națională de date informatizate, dovedind, fără îndoială, vinovăția inculpatului - și, infirmând totodată atât susținerile făcute de acesta în apărarea sa cât și declarațiile martorilor - și -, mijloace de probă ce au fost înlăturate, apreciindu-se că ele nu exprimă adevărul.

Situația de fapt reținută de instanță în considerentele prezentei hotărâri este dovedită cu următoarele mijloace de probă: proces-verbal de sesizare din oficiu, procese verbale prin care s- stabilit că inculpatul avea consemnul de "Nepermiterea ieșirii din România", procese verbale de supraveghere operativă momentului în care numitele, și au ajuns, în zilele de 01 și respectiv 05.09.2006, în municipiul I, proces verbal prin care s- stabilit că cetățenii moldoveni au intrat în România în baza invitațiilor făcute de, copiile respectivelor invitații, copii ale formularelor " " din care rezultă că și martorul au primit diferite sume de bani de la persoane aflate în Italia și respectiv Republica M, procesele verbale în care au fost redate convorbirile telefonice interceptate, în mod legal, procese verbale și planșele foto întocmite cu ocazia recunoașterilor efectuate pe bază de fotografii judiciare, rapoartele de constatare tehnico științifică prin care s- concluzionat că pașapoartele eliberate pe numele " " și " " sunt false, cele două pașapoarte în original, procesul verbal întocmit cu ocazia supravegherii operative efectuate în noaptea de 06/07.09.2006 în Gara B, procese-verbale întocmite cu ocazia perchezițiilor domiciliare efectuate în cauză, procesul verbal de percheziție sistemului informatic (memory stick) ridicate de la inculpatul -, imaginile printate cu ocazia acelei percheziții, adresa nr. 4/768 din 25.07.2007 B, fișa postului ocupat de inculpatul, copia metodologiei și cronologiei de lucru în T - 2006, copia rechizitoriului dat în dosarul nr. 57/P/2003 al Parchetului de pe lângă Curtea de APEL IAȘI, copia încheierii de ședință din 20.09.2005 pronunțată de Tribunalul Iași în dosarul nr. 7310/2003, procesul verbal întocmit cu ocazia confruntării inculpatului cu martorul, declarațiile martorilor -, (fostă ), și și declarațiile de recunoaștere ale inculpaților și, precum și declarațiile pe care inculpații, și le-au dat în cursul urmăririi penale doar în privința aspectele relatate de aceștia care se coroborează cu alte mijloace de probă dintre cele administrate în cauză.

În drept:

- Fapta inculpaților, și (minor la acea dată) care împreună și cu alte persoane față de care, prin rechizitoriu, s- dispus disjungerea cauzei, în perioada mai - septembrie 2006 s-au constituit într-o grupare organizată în scopul comiterii infracțiunii de trafic de migranți, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de "constituirea unui grup infracțional organizat" prev. și ped. de art. 7 alin.1 din Legea nr. 39/2003 cu aplicarea dispozițiilor art. 99 și urm. Cod penal, în privința inculpatului -;

În legătură cu această infracțiune se impune arăta că, așa cum rezultă din întregul complex probator administrat în cauză, în speța de față, sunt îndeplinite toate condițiile cerute de lege - art. 2 lit. și din Legea 39/2003 - pentru existența grupului infracțional organizat. Astfel, grupul fost format din numărul minim de persoane cerut de lege, respectiv din inculpații, și, existat pentru o perioadă de câteva luni, respectiv în perioada luna mai - 08 septembrie 2006, fiecare membru al grupării avut un rol bine determinat - inculpata s- ocupat, în principal, de racolarea cetățenilor moldoveni, dar și de găzduirea acestora și transportarea unora dintre ei, în cursul lunii august 2006, în municipiul B, iar inculpații și s-au ocupat de îndrumarea și călăuzirea migranților (în concret, aceștia au întreprins o serie de acțiuni menite să asigure intrarea în România a cetățenilor moldoveni, i-au așteptat în parcarea din apropierea magazinului "" și i-au condus pe migranți la locuința lor unde i-au găzduit perioade de câteva zile, inculpatul i- transportat pe numiții și în municipiul și a luat legătura cu și pentru a-i scoate pe aceștia din țară, în mod fraudulos), scopul urmărit fost acela al comiterii infracțiunii de trafic de migranți, infracțiune care potrivit dispozițiilor art. 2 lit. pct. 13 din Legea 39/2003 intră în categoria "infracțiunilor grave" în sensul la care se referă textul de lege mai menționat. De asemenea, așa cum rezultă din declarațiile martorilor, și care se coroborează și cu procesele verbale de redare convorbirilor telefonice interceptate, membrii grupării infracționale au acționat în scopul obținerii pentru ei unor sume bănești, sume pe care le-au pretins de la fiecare dintre martorii anterior menționați.

În concluzie, pentru considerentele mai redate, instanța reține că în ceea ce îi privește pe inculpații, și -, sunt întrunite toate elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute la art. 7 alin.1 din Legea 39/2003, elementul material al laturii obiective fiind realizat prin acțiunea de constituire grupului infracțional organizat.

- Faptele inculpatei care în perioada august - începutul lunii septembrie 2006 racolat și găzduit, în scopul trecerii frauduloase frontierei de stat României, pentru a ajunge în state din vestul Europei, pe cetățenii moldoveni, și, cunoscând că aceștia vor folosi pașapoarte românești false, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de "trafic de migranți" prev. și ped. de art. 71 alin.1 din OUG 105/2001;

- Faptele inculpatului de găzdui, îndruma și transporta în vederea trecerii ilegale frontierei de stat României, în perioada august - septembrie 2006, pe migranții, și, pe baza unor pașapoarte românești falsificate, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de "trafic de migranți" prev. și ped. de art. 71 alin.1 din OUG 105/2001.

- Faptele inculpatului minor - care în aceeași perioadă găzduit și îndrumat, în vederea trecerii ilegale frontierei de stat a României, pe migranții mai menționați, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de "trafic de migranți" prev. și ped. de art. 71 alin.1 din OUG 105/2001, cu aplicarea dispozițiilor art. 99 și urm. Cod penal;

- Fapta inculpatului care în perioada 07 - 08.09.2006 organizat scoaterea din țară, în mod fraudulos, cu ajutorul a două pașapoarte false numiților și, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de "trafic de migranți" prev. și ped. de art. 71 alin.1 din OUG 105/2001;

- Faptele inculpatului - care, în baza unei înțelegeri prealabile avute cu inculpatul, falsificat două pașapoarte românești prin schimbarea fotografiei (fiind aplicată fotografia numitului în locul celei ce îi aparținea titularului ) și respectiv, prin înlocuirea întregii file informatizate realizată prin lipsirea unei file contrafăcute peste cea preexistentă și aplicarea ulterioară foliei de protecție tip "", pașapoarte pe care le- înmânat ulterior lui în schimbul sumei de 1500 de euro, pentru fi folosite la ieșirea din țară migranților și, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor de "fals material în înscrisuri oficiale" prev. și ped. de art. 288 Cod penal și "complicitate la trafic de migranți" prev. și ped. de art. 26 Cod penal rap. la art. 71 alin. 1 din nr.OUG 105/2001.

- Faptele inculpatului - care, în calitatea sa de agent al poliției de frontieră ce își desfășura activitatea în T, în ziua de 07.09.2006 a pretins de la coinculpatul suma de 3000 de euro pentru a-și încălca îndatoririle de serviciu și permite ieșirea din țară migranților și, în condițiile în care aceștia nu aveau dreptul de părăsi teritoriul statului român, iar în seara de 08.09.2006 aplicat ștampila de trafic pe două pașapoarte false, împrejurare pe care o cunoștea, fără se deplasa la autoturismul cu care călătoreau deținătorii pașapoartelor false și fără proceda la verificarea identității acestora și la implementarea datelor lor în baza de date informatizate, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor de "luare de mită" prev. și ped. de art. 254 Cod penal și "complicitate la trafic de migranți" prev. și ped. de art. 26 Cod penal rap. la art. 71 alin.1 din OUG105/2001;

- Fapta inculpatului care în perioada 07 - 08.09.2006, împreună cu inculpatul, la solicitarea coinculpatului, organizat scoaterea din țară în mod fraudulos, pe baza două pașapoarte false, a numiților și, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de "trafic de migranți" prev. și ped. de art. 71 alin. 1 din OUG105/2001;

- Fapta aceluiași inculpat care în ziua de 07.09.2006, la inițiativa inculpatului -, i- promis acestuia că îi va da suma de 3000 de euro pentru ca în schimb să-și încalce atribuțiile de serviciu pe care le avea în calitatea sa de agent al poliției de frontieră și să permită ieșirea din țară a migranților și, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de "dare de mită" prev. și ped. de art. 255 Cod penal.

În ceea ce privește această din urmă infracțiune - darea de mită - instanța a reținut că la aliniatul 3 art. 255 Cod penal este prevăzută o cauză de nepedepsire, cauză pentru a cărei intervenire este necesar să fie îndeplinite următoarele trei condiții:

- mituitorul (autorul dării de mită) să denunțe fapta, adică să încunoștințeze autoritățile despre existența faptei de dare de mită;

- denunțarea să se facă în fața unei autorități;

- denunțarea să fi fost făcută mai înainte ca organul de urmărire penală să se fi sesizat cu privire la fapta de mituire.

În speța de față, instanța a constatat că sunt îndeplinite toate condițiile mai enumerate, situație în care inculpatul este îndreptățit la a beneficia de cauza de nepedepsire prevăzută de art. 255 al. 3 Cod penal.

Astfel, verificând toate actele și lucrările dosarului de urmărire penală, instanța a constatat că fapta de dare de mită și implicit de luare de mită, a fost adusă la cunoștința organelor judiciare, pentru prima dată, de către inculpatul cu ocazia audierii acestuia la data de 09.09.2006, în calitate de învinuit, audierea care se efectua doar cu privire la fapta de trafic de migranți.

Cu alte cuvinte, până la momentul ascultării numitului ca învinuit sub aspectul săvârșirii infracțiunii de trafic de migranți, nici organele judiciare și nici alte autorități nu au avut cunoștință despre existența faptelor de dare și respectiv luare de mită comise în ziua de 07.09.2006.

Că așa este rezultă și din împrejurarea că la data de 08.09.2006 s-a dispus începerea urmăririi penale față de inculpatul doar sub aspectul săvârșirii infracțiunii prev. și ped. de art. 71 al. 1 din nr.OUG 105/2001 și numai după declarația pe care acesta a dat-o la 09.09.2006 ( aflată la filele 292- 294 - vol. I, dosar urmărire penală), declarație în care a relatat și despre darea de mită, prin ordonanța din 22.09.2006, procurorul extins urmărirea penală și sub aspectul săvârșirii infracțiunii prevăzută la art. 255 Cod penal. Se constată că și în ceea ce privește infracțiunea de luare de mită, începerea urmăririi penale a fost dispusă față de inculpatul la data de 21.09.2006, deci ulterior zilei de 09.09.2006.

Față de cele arătate, instanța a dispus încetarea procesului penală față de inculpatul în ceea ce privește infracțiunea de "dare de mită" prev. și ped. de art. 255 Cod penal.

Tot cu privire la inculpatul se impune a arăta și faptul că prin sentința penală nr. 122 din 03.08. 1999 Judecătoriei Lipova, acestuia i-a fost aplicată pedeapsa totală de 3 ani și 7 luni închisoare, pedeapsă pe care a executat-o până la data de 29.11.2000, dată la care a fost liberat condiționat cu un rest de pedeapsă rămas neexecutat de 790 zile de închisoare.

În raport de această condamnare, la data comiterii faptelor ce formează obiectul cauzei de față - 07 și 08 septembrie 2006- inculpatul se află în stare de recidivă postexecutorie, situație în care se impune reținerea în sarcina sa a dispozițiilor art. 37 lit. b Cod penal.

Având în vedere că prin actul de inculpare nu au fost reținute în sarcina inculpatului dispozițiile legale care reglementează starea de recidivă postexecutorie, instanța a făcut aplicarea disp. art. 334 Cod procedură penală și a dispus schimbarea încadrării juridice dată faptelor prin rechizitoriu în ceea ce îl privește pe inculpatul anterior menționat în sensul reținerii, în raport de fiecare dintre cele două infracțiuni pentru care a fost trimis în judecată și a dispozițiilor art. 37 lit. b Cod penal.

Pentru toate infracțiunile dovedit comise care au fost descrise în prezenta hotărâre, cu excepția infracțiunii de dare de mită, instanța a dispus condamnarea inculpaților, -, -, - și .

La individualizarea judiciară a pedepselor și a modului lor de executare s-a ținut seama conform disp. art. 72 Cod penal de limitele de pedeapsă prevăzute de textele de incriminare, de dispozițiile art. 27 Cod penal care reglementează pedeapsa în caz de participație sub forma complicității, de dispozițiile art. 109 Cod penal (în ceea ce-l privește pe inculpatul minor -), de gradul de pericol social concret pe care îl prezintă fiecare dintre infracțiunile comise, de modalitatea și împrejurările concrete în care a fost săvârșită fiecare dintre infracțiunile dovedit comise, de mobilul și scopul urmărit prin comiterea faptelor, de urmările produse, cât și de circumstanțele personale pe care le are fiecare dintre cei șapte inculpați din prezenta cauză. Astfel, în ceea ce îi privește pe inculpații, și, în temeiul mijloacelor de probă existente la dosar, respectiv înscrisuri pe baza cărora poate fi stabilit profilul socio-moral al fiecăruia dintre ei, instanța a reținut că anterior comiterii faptelor ce formează obiectul prezentei cauze aceștia au avut conduite bune în societate, manifestând interes pentru procesul educațional.

Față de acestea, ținând seama și de faptul că se află la prima încălcare a legii penale, instanța a reținut în favoarea inculpaților, și circumstanța atenuantă judiciară prevăzută la art. 74 lit. a Cod penal.

În ceea ce îl privește pe inculpatul, având în vedere atitudinea procesuală corectă adoptată pe parcursul procesului penal, recunoscând comiterea faptelor și aducând la cunoștința organelor de urmărire penală și alte fapte despre care acestea nu aveau știință la acel moment, instanța a reținut în favoarea acestuia circumstanța atenuantă judiciară prevăzută la art. 74 lit. Cod penal.

Pentru inculpații în favoarea cărora au fost reținute circumstanțe atenuante judiciare, instanța făcut aplicarea dispozițiilor legale care reglementează efectele circumstanțelor atenuante, respectiv dispozițiile art. 76 din Codul penal.

Față de considerentele expuse mai, instanța a stabilit pentru fiecare inculpat, pentru fiecare infracțiune comisă, câte o pedeapsă cu închisoarea, pedeapsă al cărei cuantum a fost stabilit în așa fel încât pedeapsa concretă să fie proporțională cu gravitatea faptei și cu periculozitatea socială a inculpatului; în situația reținerii de circumstanțe atenuante cuantumul pedepsei a fost coborât sub minimul special prevăzut de lege.

Pentru infracțiunea de "constituirea unui grup infracțional organizat" prev. de art. 7 alin. 1 din Legea nr. 39/2003 și respectiv pentru infracțiunea de "luare de mită", s- aplicat inculpaților majori, și și pedeapsa complementară interzicerii drepturilor civile prevăzute la art. 64 lit. și pentru perioade de câte 2 ani, perioade ce vor fi calculate conform dispozițiilor art. 66 Cod penal.

În legătură cu acest aspect, având în vedere că inculpații și sunt cetățeni ai M, trebuie menționat că prin decizia în interesul legii nr. XXIV din 16.04.2007 - Secțiile Unite s- stabilit că pedeapsa complementară interzicerii unor drepturi se aplică și inculpaților cetățeni străini.

Pentru inculpații, -, - și - s- făcut aplicarea dispozițiilor legale care reglementează tratamentul sancționator al concursului de infracțiuni.

Pentru considerentele ce au fost redate anterior, în baza dispozițiilor art. 11 pct. 2 lit. b rap. la art. 10 lit. ind. 1 Cod procedură penală s-a dispus încetarea procesului penal față de inculpatul pentru săvârșirea infracțiunii de "dare de mită" prev. și ped. de art. 255 Cod penal.

Cu privire la modalitatea de executare pedepselor aplicate, în raport de gravitatea faptelor comise de fiecare dintre inculpați, de contribuția avută de fiecare la întreaga desfășurare activității penale, de împrejurarea dacă se află sau nu la primul contact cu legea penală, de vârsta pe care o aveau la momentul comiterii faptelor și, aici este avut în vedere inculpatul -, de atitudinea adoptată de fiecare dintre inculpați pe tot parcursul procesului penal, de existența sau inexistența sentimentului de regret față de fapta/faptele comise, instanța a apreciat că în privința inculpaților, (cei care au avut inițiativa acțiunilor ilicite și contribuția cea mai mare la derularea activității infracționale) și (recidivist) scopul pedepsei nu poate fi realizat decât prin executarea efectivă acesteia.

Cu privire la inculpații și - dat fiind faptul că se află la prima încălcare a legii penale, starea de minoritate inculpatului -, pericolul social absolut redus al faptei de "fals material în înscrisuri oficiale" comisă de inculpatul (pericol reliefat de limitele de pedeapsă prevăzute de lege), instanța a apreciat că soluția de condamnare reprezintă un avertisment clar pentru aceștia de nu mai comite și alte fapte incriminate de normele de drept penal român.

Față de acestea, constatând îndeplinite și celelalte condiții cerute de art. 86 ind. 1 Cod penal, instanța a dispus suspendarea sub supraveghere executării pedepselor aplicate inculpatului - și, stabilindu-se termene de încercare conform dispozițiilor art. 86 ind. 2 Cod penal.

În conformitate cu dispozițiile art. 86 ind. 3 Cod penal, pe durata termenului de încercare, inculpații - și - se vor supune unor măsuri de supraveghere ce vor fi arătate în mod expres în dispozitivul prezentei hotărâri.

În privința inculpaților și, ținând seama de lipsa antecedentelor penale, de conduita bună pe care fiecare dintre ei avut- anterior comiterii faptelor, de contribuția concretă avută de fiecare la derularea întregii activități infracționale, iar în cazul inculpatului - și de gradul ridicat de instruire, instanța a apreciat că, în cazul acestora, scopul pedepsei poate fi atins, reinserția lor socială se poate realiza și fără executarea pedepselor aplicate.

Față de acestea, constatând îndeplinite și celelalte condiții înscrise la art. 81 Cod penal s- dispus suspendarea condiționată executării pedepselor aplicate inculpaților și -, stabilindu-se termen de încercare potrivit dispozițiilor art. 82 Cod penal.

Cu privire la inculpații și, având în vedere că se află sub puterea unor măsuri preventive - arest preventiv (inculpatul ) și obligarea de a nu părăsi țara (inculpata ) - instanța, constatând că nu au apărut elemente noi care să ducă la concluzia că temeiurile care au stat la baza luării celor două măsuri preventive au încetat, a dispus menținerea lor.

În ceea ce îi privește pe inculpații -, și -, inculpați cu privire la care, în cursul urmăririi penale, s-a luat măsura liberării provizorii pe cauțiune, în baza disp. art. 357 al. 2 lit. b și f Cod procedură penală rap. la art. 160⁵al. 6 Cod procedură penală, s-a ridicat măsura controlului judiciar instituit anterior și s-a dispus încetarea stării de liberare provizorie.

În condițiile în care s-a dispus încetarea stării de liberare provizorie față de inculpații, și, despre această împrejurare vor fi încunoștințate (prin comunicarea de copii de pe dispozitivul hotărârii) autoritățile cărora li s-a adus la cunoștință și faptul luării măsurii de liberare provizorie sub control judiciar, respectiv organelor de poliție în a căror rază domiciliază inculpații, jandarmeriei, poliție comunitare, organelor de frontieră și organelor competente să elibereze pașaportul.

De asemeni, o copie de pe dispozitivul prezentei hotărâri s-a comunicat și Oficiului Român Pentru -Serviciul pentru I, motivat de faptul că inculpații și sunt cetățeni străini.

În conformitate cu disp. art. 350 al. 7 rap. la art. 160⁵al. 4 lit. d Cod procedură penală s-a dispus restituirea cauțiunilor către inculpații, și -.

În baza disp. art. 348 Cod procedură penală s-a dispus desființarea totală a celor două pașapoarte care constituie produsul infracțiunii de " fals material în înscrisuri oficiale" comisă de inculpatul, respectiv pașapoartele seria - eliberat la data de 22.07.2002 pe numele " " și seria - eliberat la data de 12.03.2002 pe numele " " ( înscrisuri ce se găsesc la filele 36 și 37 vol. II, dosarul instanței).

În baza disp. art. 118 lit. e Cod penal s-a dispus confiscarea de la inculpatul - a sumei de 1500 euro, reprezentând suma de bani pe care acesta a primit-o de la inculpatul în dimineața zilei de 07.09.2008 în schimbul celor două pașapoarte false.

În temeiul disp. art. 118 lit. Cod penal s-a dispus confiscarea de la inculpatul, a bunurilor ce au fost găsite asupra sa cu ocazia perchezițiilor efectuate, bunuri care au fost folosite la falsificarea celor două pașapoarte mai menționate, respectiv un laptop seria/nr. SN AW - și un stick de memorie de culoare albastru, bunuri ce au fost sigilate cu sigiliul nr. 48427.

De asemeni, în temeiul disp. art. 118 lit. f Cod penal s-a confiscat de la același inculpat dispozitivul metalic confecționat artizanal tip presă/ștanță de aplicare timbru sec care imprimă următoarele date: " Bucharest 241", bun ce a fost găsit în locuința lui și care constituie un bun a cărui deținere este interzisă de lege.

În urma verificării actelor și lucrărilor dosarului de urmărire penală, instanța a constatat că în prima fază a procesului penal, prin ordonanța procurorului din 11.09.2006, s-a dispus luarea măsurii asiguratorii a sechestrului, în vederea confiscării, asupra unui autoturism marca VW, cu nr. de înmatriculare AR 06., ce aparține inculpatului și care a fost lăsat în custodia A și asupra sumei de 721 lei ridicată de la inculpatul și depusă ulterior la Trezoreria Municipiului I în baza chitanței seria - 2 nr. -.

În legătură cu această măsură asiguratorie instanța reține că potrivit disp. art. 73 din OUG 105/2001 "bunurile și valorile care au servit sau au fost destinate să servească la săvârșirea infracțiunilor prevăzute la art. 70 și 71 ori care au fost obținute prin săvârșirea acestor infracțiuni, dacă sunt ale infractorului, se confiscă."

Rezultă din textul de lege citat că pentru luarea măsurii de siguranță a confiscării speciale este necesar fie ca bunurile sau valorile să fi servit sau doar să fi fost destinate să servească la comiterea uneia dintre cele două infracțiuni, adică să constituie mijlocul de comitere a acțiunii prin care se realizează elementul material al laturii obiective, fie ca ele - bunurile sau valorile - să fi fost obținute prin săvârșirea infracțiunii.

În speță de față, atât în actul de inculpare cât și în considerentele prezentei hotărâri, se reține, în ceea ce îl privește pe inculpatul, că elementul material al laturii obiective a infracțiunii de "trafic de migranți" a fost realizat prin acțiunea de organizare a scoaterii din țară în mod fraudulos, pe baza pașapoartelor false, a migranților și.

În această situație, mijloacele prin care s-a realizat acțiunea ce formează latura obiectivă a infracțiunii de trafic de migranți le-a constituit cele două pașapoarte false și nicidecum autoturismul marca VW, cu nr. de înmatriculare AR.06..

În ipoteza în care în sarcina inculpatului ar fi fost dovedită și s-ar fi reținut comiterea unei acțiuni de călăuzire (acțiune care poate include și o activitate de transport), mijlocul de realizare al acestei acțiuni ar fi fost autoturismul în discuție. Cum nu aceasta este învinuirea concretă adusă inculpatului, instanța nu poate reține că autoturismul asupra căruia a fost dispusă măsura sechestrului asigurator a constituit mijlocul care a servit la comiterea infracțiunii.

Nefiind îndeplinită cerința înscrisă în art. 73 din G nr. 105/2001 - aceea ca bunul să fi servit la comiterea infracțiunii - instanța nu a făcut aplicarea acestui text de lege și astfel nu a dispus confiscarea acelui autoturism.

Pe cale de consecință, s-a dispus ridicarea măsurii asiguratorii a sechestrului, dispusă prin Ordonanța procurorului din 11.09.2006 asupra autoturismului marca VW, cu nr. de înmatriculare AR.06. având nr. de identificare - și nr. de omologare, autoturism ce îi aparține inculpatului și care se află în custodia F

Cu privire la măsura asiguratorie luată cu privire la suma de 721 lei găsită asupra inculpatului la data de 08.09.2006, instanța a constatat că probele existente la dosar nu fac dovada că respectiva sumă de bani provenea din comiterea infracțiunii de trafic de migranți. Or, atâta timp cât nu există probe certe care să dovedească o anumită împrejurare, instanța nu poate reține ca fiind conformă realității acea împrejurare.

Față de acestea, s-a dispus ridicarea măsurii asiguratorii a sechestrului dispusă prin ordonanța procurorului din 11.09.2006 asupra sumei de 721 lei, sumă ce aparține inculpatului și care se află depusă la Trezoreria Municipiului

În termenul prevăzut de art. 363 Cod procedură penală sentința penală pronunțată de tribunal a fost apelată de inculpații, -, -, -, și criticată pentru motive de nelegalitate și netemeinicie.

Criticile formulate de inculpata vizează următoarele aspecte:

- încălcarea disp. art. 6 paragraf 3 lit. "d" din Convenția europeană a drepturilor omului și libertăților fundamentale, articol ce consacră în general dreptul la un proces echitabil.

Dreptul înscris în art. 6 paragraf 3 lit. "d" din Convenție constituie o aplicație a principiilor contradictorialității, nemijlocirii și egalității armelor în procesul penal și încălcarea acestei dispoziții este de natură a atrage nulitatea sentinței apelate în condițiile art. 197 alin. 4 din Codul d e procedură penală, vătămarea constând în încălcarea dreptului de apărare cu consecințe directe asupra stării de libertate a inculpatei iar conform tezei a doua a aceluiași aliniat, instanța trebuia să analizeze din oficiu acest aspect în condițiile în care anularea este necesară pentru aflarea adevărului și justa soluționare a cauzei;

- lipsa elementelor esențiale care să determine aprecierea că în speță există un grup infracțional organizat, întrucât faptele s-au comis ocazional, activitatea persoanelor implicate în faptele presupus săvârșite desfășurându-se în cadrul unei asocieri formată din virtutea specificului relațiilor dintre inculpați și a operat doar în perioada în care inculpații au locuit împreună, fără a implica mai multe condiții intrinseci și anume, organizarea grupului, reguli de acțiune, o ierarhie a membrilor și repartizarea rolurilor acestora. Fără a exista în materialitatea sa, deoarece din ansamblul materialului probator administrat în cauză nu reiese existența unui grup organizat, astfel cum este definit de legiuitor, în art. 2 pct. 1 teza 1 din Legea nr. 39/2003 privind prevenirea și combaterea criminalității organizate se impune achitarea inculpatei în temeiul art. 11 pct. 2 lit. "a" și art. 10 lit. "a" din Codul d e procedură penală;

- greșita condamnare pentru infracțiunea de trafic de migranți, prev. de art. 71 alin. 1 din nr.OUG 105/2001 ca o consecință a unei erori grave de fapt prin ignorarea unor împrejurări faptice ce rezultă din materialul probator administrat în cauză.

Pe cale de consecință, se solicită reanalizarea probatoriului administrat și pronunțarea unei soluții de achitare în temeiul disp. art. 11 pct. 2 lit. _"a" și art. 10 lit. "c" Cod procedură penală.

În subsidiar,au fost formulate critici și pe planul individualizării pedepsei, considerând că în situația în care vor fi reținute elemente de vinovăție, pedepsele aplicate sunt prea severe,solicitând reducerea cuantumului și schimbarea modalității de executare, prin aplicarea disp. art. 81/86 ind.1 Cod penal raportat la circumstanțele sale personale - lipsa antecedentelor penale, mamă a doi copii minori, persoană cu studii superioare cu o existență orientată spre câștiguri obținute din activități licite.

Inculpatul - a criticat hotărârea pronunțată de tribunal sub aspectul condamnării pentru săvârșirea infracțiunilor de constituire a unui grup infracțional organizat, prev. de art. 7 alin. 1 din Legea nr. 39/2003 și trafic de migranți, prev. de art. 71 alin. 1 din nr.OUG 105/2001, susținând că instanța de fond nu a apreciat în mod corect ansamblul probator administrat în cele două faze ale procesului penal, reținând o situație de fapt distorsionată, neconformă cu realitatea.

Se solicită admiterea apelului, desființarea sentinței atacate și în rejudecare, pronunțarea unei soluții de achitare.

În motivarea apelului declarat, inculpatul - a susținut că soluția de condamnare pronunțată de instanța de fond pentru infracțiunile de "luare de mită" și complicitate la "trafic de migranți" este rezultatul unei greșite interpretări a probelor administrate, probe ce nu susțin învinuirile aduse, nefiind răsturnată prezumția de nevinovăție. În adoptarea soluției de condamnare s-a acordat credit doar probelor în acuzare administrate în faza de urmărire penală, fără ca instanța să aprecieze fiecare probă în contextul întregului ansamblu probator, motiv pentru care se impune achitarea în temeiul disp. art. 11 pct. 2 lit. "a" și art. 10 lit. "d" Cod procedură penală.

Se solicită reaprecierea probatoriului administrat în cauză și pronunțarea unei soluții corespunzătoare legii și adevărului.

Prin apelul declarat,inculpatul -, a criticat soluția primei instanțe ce a reținut în mod greșit vinovăția în comiterea infracțiunilor prev. de art. 26 rap. la art. 71 alin. 1 din nr.OUG 105/2001 și art. 288 Cod penal.

În motivarea apelului invocă lipsa de coerență și evidentele contradicții existente, atât în cuprinsul rechizitoriului dar, mai ales, în sentința penală apelată, în care este descrisă o situație de fapt în totală discordanță cu cea reținută prin actul de inculpare.

Toate acestea evidențiază, fără echivoc, lipsa de certitudine în ceea ce privește vinovăția inculpatului, lipsa unor elemente probatorii certe care să permită o relatare logică, coerentă a derulării faptelor imputate, așa-zisa sa activitate infracțională fiind, în mod lacunar și contradictoriu descrisă atât de organul de urmărire penală, prin rechizitoriu, cât și de instanța de fond, prin sentință.

Față de superficialitatea cu care instanța de fond a analizat probatoriul administrat, față de modul în care au fost ignorate nu numai probatoriul favorabil exclusiv inculpatului, cât și regula "in dubio pro reo", regulă ce se impune a se aplica în caz de îndoială, se apreciază că se impune pronunțarea unei soluții de achitare.

Motivele de netemeinicie formulate de inculpatul vizează modul de individualizare a pedepsei aplicate, respectiv reținerea în favoarea acestuia a disp. art. 19 din Legea nr. 682/2002.

Inculpații-apelanți și, prezenți în instanță, au declarat că își retrag apelurile promovate, solicitând să se ia act de manifestarea lor de voință.

Împotriva încheierii de ședință din data de 23 octombrie 2007 pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Iașia declarat apel petenta avocat -, și a solicitat exonerarea de plata amenzii judiciare în cuantum de 1.000 lei aplicate de instanța de fond, susținând că nu se face vinovată de săvârșirea vreunei abateri judiciare prev. de art. 198 Cod procedură penală.

În susținerea motivelor de apel invocate inculpații și - au solicitat audierea martorilor, și, respectiv, audierea martorilor și, martori pentru care s-a constatat imposibilitatea audierii în fața instanței de fond, dându-se eficiență disp. art. 327 alin. 3 Cod procedură penală.

Inculpatul a solicitat relații de la. - Biroul Teritorial Iași care să confirme incidența în cauză a disp. art. 19 din Legea nr. 682/2002, respectiv, dacă inculpatul beneficiază de reducerea la Jal imitelor pedepsei prevăzute de lege pentru infracțiunea săvârșită.

Instanța de control judiciar a administrat parte din probele solicitate, procedând la audierea martorului și obținerea unei adrese de la parchet din care rezultă că în cauză sunt îndeplinite cerințele art. 16 din Legea nr. 682/2002 privind pe inculpatul. Pentru martorii, și s-a constatat imposibilitatea audierii așa cum rezultă din conținutul proceselor-verbale întocmite de lucrătorii de poliție cu privire la punerea în executare a mandatelor de aducere sau din conținutul procesului-verbal privind îndeplinirea procedurii de citare.

Analizându-se actele și lucrările dosarului prin prisma motivelor de apel invocate, dar și sub toate aspectele de fapt și de drept și în limitele prev. de art. 371 alin. 2 Cod procedură penală, se rețin următoarele:

Potrivit disp. art. 3 și ale art. 62 Cod procedură penală, în desfășurarea procesului penal trebuie să se asigure aflarea adevărului cu privire la faptele și împrejurările cauzei, precum și cu privire la persoana făptuitorului, scop în care organul de urmărire penală și instanța de judecată sunt obligate să lămurească cauza sub toate aspectele, pe bază de probe.

Conform disp. art. 200 Cod procedură penală urmărirea penală are ca obiect strângerea probelor necesare cu privire la existența infracțiunilor, identificarea făptuitorilor și la stabilirea răspunderii acestora, pentru a se constata dacă este sau nu cazul să se dispună trimiterea în judecată.

În faza procesuală a judecății, în acord cu disp. art. 289 Cod procedură penală, probele strânse în cursul urmăririi penale trebuie verificate de instanță, prin administrarea lor în ședință publică, oral, nemijlocit și în contradictoriu.

Numai în urma unei asemenea verificări, cu respectarea acestor principii fundamentale, obligatorii în faza cercetării judecătorești și exercitând un rol activ, potrivit disp. art. 287 Cod procedură penală, instanța trebuie să ajungă motivat, la o soluție temeinică și legală, ca rezultat care exprimă adevărul impus de probele administrate în mod legal.

Potrivit art. 6 paragraf 3 lit. "d" din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, referitor la dreptul la un proces echitabil, orice acuzat are, în special, dreptul la "administrarea probelor incriminatorii în prezența sa, în ședința publică, în condiții de contradictorialitate".

Or, în înțelesul unui proces echitabil intră, așa cum reglementează art. 6 paragraf 3 lit. "d" din Convenție și cum relevă practica Curții Europene a Drepturilor Omului, asigurarea dreptului inculpatului trimis în judecată și aflat în fața instanței de a pretinde ascultarea martorilor în prezența lui, cu posibilitatea de a le pune întrebări.

Inculpata a invocat că martorii, și nu au fost audiați la instanță pentru a-i da posibilitatea să beneficieze de prev. art. 6 paragraf 3 lit. "d" din Convenție, referitoare la dreptul la un proces echitabil.

Pe parcursul judecății în fața primei instanțe s-a constatat imposibilitatea audierii acestor martori, dându-se curs disp. art. 327 alin. 3 din Codul d e procedură penală referitoare la citirea în instanță a depozițiilor date în cursul urmăririi penale, motiv pentru care instanța de control judiciar a admis cererea privind administrarea acestei probe.

În ciuda unor eforturi rezonabile ale instanței (de fond și de apel) martorii nu au putut fi aduși spre audiere, la dosar existând dovezi că instanțele au epuizat mijloacele pentru aducerea martorilor spre a fi audiați, în prezența inculpatei, conform exigențelor prev. art. 6 paragraf 3 lit. -"d" din Convenție.

De altfel, depozițiile martorilor menționați au fost apreciate în contextul probator administrat în cauză, soluția de condamnare dispusă de prima instanță nefiind bazată în exclusivitate sau în mod principal pe aceste declarații,instanța având posibilitatea să-și sprijine concluzia, în urma unei analize ample și aprofundate a probelor, numai pe declarațiile inculpatului și ale martorilor date la organele de urmărire penală, ori numai pe declarațiile acestora în fața instanței, dacă și-a format convingerea că numai unele exprimă adevărul și se coroborează și cu alte probe concurente.

Din analiza materialului probator administrat în cauză rezultă că, în mod judicios și temeinic argumentat instanța de fond a stabilit vinovăția inculpaților în săvârșirea faptelor, în raport cu situația de fapt reținută.

De asemenea, instanța de fond a verificat probele administrate prin prisma apărărilor inculpaților, argumentând soluția de înlăturare a acestora, a analizat elementele de fapt și de drept pe care și-a întemeiat soluția de condamnare dispusă.

Curtea constată că în cauză s-a dat eficiență disp. art. 63 alin. 2 Cod procedură penală referitoare la aprecierea probelor, probe al căror conținut a fost perceput în mod real în reținerea situației de fapt, procedând la o justă încadrare în drept a faptelor comise.

Este în mod cert stabilit faptul că, în cursul lunii mai 2006, inculpații, și -, împreună cu alte persoane, s-au constituit într-o grupare infracțională organizată, cu scopul comiterii infracțiunii de "trafic de migranți".

În contextul în care inculpații și - cetățeni ai M, stabiliți în România, în municipiul I - cunoșteau faptul că mai multe persoane din Republica M erau interesate să meargă să muncească în state din vestul Europei, cei doi inculpați, împreună și cu minorul - în perioada august-septembrie 2006 au racolat și organizat activități de aducere în România, de găzduire și călăuzire a cetățenilor moldoveni, și, cărora le-au dat asigurări că îi vor ajuta să tranziteze teritoriul statului român și să treacă frontiera de stat a României pentru a ajunge în Italia, pretinzându-le în schimb sume bănești cuprinse între 2.000-3000 de euro.

În scopul realizării hotărârii infracționale luate, inculpatul, prin intermediul numitului, a luat legătura cu inculpatul - care în schimbul sumei de 1.500 euro, a falsificat două pașapoarte românești în baza cărora numiții și au încercat, la data de 08 septembrie 2006, să iasă din țară prin Scoaterea frauduloasă din țară a celor doi cetățeni ai Maf ost organizată în zilele de 07 și 08 septembrie 2006 de coinculpații și, care l-au contactat pe inculpatul, agent de poliție în cadrul T, oferindu-i suma de 3.000 de euro pentru a-și încălca atribuțiile de serviciu și a permite ieșirea din țară a migranților și. Oferta a fost acceptată de agentul de poliție de frontieră -, care, în seara zilei de 08 septembrie 2006, cu ocazia prezentării în punctul de trecere a frontierei a celor doi migranți și-a îndeplinit îndatoririle de serviciu în mod necorespunzător, activitatea infracțională fiind întreruptă datorită intervenției organelor de urmărire penală care au efectuat cercetările în cauza de față.

Deosebit de relevante în reținerea situației de fapt sunt următoarele mijloace de probă: proces-verbal de sesizare din oficiu, procese-verbale prin care s- stabilit că inculpatul avea consemnul de "Nepermiterea ieșirii din România", procese verbale de supraveghere operativă momentului în care numitele, și au ajuns, în zilele de 01 și respectiv 05.09.2006, în municipiul I, proces verbal prin care s- stabilit că cetățenii moldoveni au intrat în România în baza invitațiilor făcute de, copiile respectivelor invitații, copii ale formularelor " " din care rezultă că - și martorul au primit diferite sume de bani de la persoane aflate în Italia și respectiv Republica M, procesele verbale în care au fost redate convorbirile telefonice interceptate, în mod legal, procese verbale și planșele foto întocmite cu ocazia recunoașterilor efectuate pe bază de fotografii judiciare, rapoartele de constatare tehnico științifică prin care s- concluzionat că pașapoartele eliberate pe numele " " și " " sunt false, cele două pașapoarte în original, procesul verbal întocmit cu ocazia supravegherii operative efectuate în noaptea de 06/07.09.2006 în Gara B, procese-verbale întocmite cu ocazia perchezițiilor domiciliare efectuate în cauză, procesul verbal de percheziție sistemului informatic (memory stick) ridicate de la inculpatul, imaginile printate cu ocazia acelei percheziții, adresa nr. 4/768 din 25.07.2007 B, fișa postului ocupat de inculpatul, copia metodologiei și cronologiei de lucru în T - 2006, copia rechizitoriului dat în dosarul nr. 57/P/2003 al Parchetului de pe lângă Curtea de APEL IAȘI, copia încheierii de ședință din 20.09.2005 pronunțată de Tribunalul Iași în dosarul nr. 7310/2003, procesul verbal întocmit cu ocazia confruntării inculpatului cu martorul, declarațiile martorilor -, (fostă ), și și declarațiile de recunoaștere ale inculpaților și, precum și declarațiile pe care inculpații, și le-au dat în cursul urmăririi penale doar în privința aspectele relatate de aceștia care se coroborează cu alte mijloace de probă dintre cele administrate în cauză.

În evaluarea datelor cauzei este evident că activitatea infracțională desfășurată de inculpați se circumscrie conținutului infracțiunilor pentru care s-a dispus trimiterea în judecată.

Astfel, nu pot fi primite susținerile inculpaților și -, în sensul că nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de constituirea unui grup infracțional organizat, prev. de art. 7 alin. 1 din Legea nr. 39/2003.

Latura obiectivă a acestei infracțiuni se poate realiza prin una din următoarele acțiuni: inițierea sau constituirea unui grup infracțional ori aderarea sau sprijinirea sub orice formă a unui asemenea grup. Acțiunile prevăzute în textul de incriminare sunt alternative, astfel încât săvârșirea oricăreia dintre aceste acțiuni realizează conținutul infracțiunii.

Art. 2 din Legea nr. 39/2003 definește grupul infracțional organizat ca fiind: grupul structurat, format din trei sau mai multe persoane, care există pentru o perioadă și acționează în mod coordonat în scopul comiterii uneia sau mai multor infracțiuni grave; printre infracțiunile grave este inclusă și infracțiunea privind traficul de migranți.

În speță, așa cum rezultă din întregul complex probator administrat sunt îndeplinite condițiile cerute de lege pentru existența grupului infracțional organizat. Pe parcursul cercetărilor a fost stabilită activitatea volitivă a fiecărui inculpat în sensul că a avut reprezentarea activității desfășurate (inculpata s-a ocupat, în principal, de racolarea cetățenilor moldoveni, dar și de găzduirea acestora și transportarea unora dintre ei în municipiul B, iar inculpații și - s-au ocupat de îndrumarea și călăuzirea migranților - au întreprins acțiuni menite să asigure intrarea în România și apoi scoaterea acestora din țară în mod fraudulos, activitate ce nu a fost rezultatul unei înțelegeri spontane, întâmplătoare, ci s-a desfășurat în timp, în perioada mai - 08 septembrie 2006, în mod repetat, respectându-se în principiu, aceeași modalitate de săvârșire a faptelor, iar grupul infracțional a fost organizat în realizarea unui scop infracțional comun - obținerea de foloase ilicite, prin săvârșirea infracțiunii de trafic de migranți.

Nefondate sunt și criticile inculpaților vizând reținerea elementelor de vinovăție ca rezultat al unei greșite interpretări a probelor administrate.

Așa cum rezultă din procesul-verbal de constatare a infracțiunii flagrante din data de 08 septembrie 2006, în timp ce se afla în toneta sa de lucru inculpatul - i-a înmânat inculpatului cele patru pașapoarte românești, dintre care două îi aparțineau acestuia și numitului, iar celelalte două erau false, fiind pe numele " " și " ".

Potrivit concluziilor raportului de constatare tehnico-științifică nr. 37.145 din 09.09.2006 întocmit de I - Serviciul Criminalistic, pașapoartele cu care s-au prezentat în T martorii și - seria - și seria - - au fost falsificate prin schimbarea fotografiei pe pașapoarte românești autentice ce au fost declarate ca pierdute de titularii de drept. Astfel, pașaportului seria - eliberat de autoritățile române competente pe numele " " i-a fost schimbată fotografia, fiind aplicată fotografia martorului, cetățean al În ceea ce privește pașaportul seria - eliberat pe numele " ", la acest pașaport a fost înlocuită întreaga față informatizată a documentului autentic prin lipire cu o substanță adezivă peste fața preexistentă și aplicarea ulterioară a foliei de protecție tip "" (astfel de folii fiind găsite în locuința inculpatului - cu ocazia percheziției domiciliare; pe folia astfel lipită a fost scanată fotografia martorei.

De asemenea, cu ocazia celor două percheziții domiciliare efectuate la locuințele inculpatului -, precum și a percheziției autoturismului marca cu nr. de înmatriculare -, aparținând acestui inculpat, au fost găsite un număr de trei pașapoarte ce aparțineau numiților, - și, o matriță pentru aplicarea timbrului sec care imprima mențiunea " Bucharest 241", un număr de 7 folii tip "" cu regim special folosite la securizarea filei informatizate a pașaportului românesc, un removable disk (memory styck) și un laptop. Procedându-se la efectuarea unei percheziții a mediului de stocare a datelor informatice, respectiv, a memory stick-ului ridicat de la inculpatul -, au fost identificate un număr mare de fișiere cu documente scanate reprezentând imagini a diferite acte de identitate românești și străine, file informatizate tip de pașapoarte românești, ștampile ale autorităților străine și românești, adeverințe, permise de muncă, foi de parcurs și alte documente. Printre imaginile ce au fost găsite cu ocazia percheziției informatice a memory stick-ului ridicat de la inculpat s-au descoperit și 4 imagini ce reprezentau fața informatizată a pașaportului emis pe numele " ", în diverse stadii de realizare, precum și prezența unui document scanat, tip filă informatizată de pașaport românesc, necompletată, având scanată fotografia martorei. Or, această împrejurare nu poate conduce decât la concluzia că inculpatul - intenționa să falsifice un alt pașaport românesc în baza căruia să poată ieși din țară martora și, totodată, confirmă existența unei înțelegeri prealabile între inculpatul - și inculpatul.

În cadrul materialului probator existent la dosar, deosebit de relevante sunt și procesele-verbale în care sunt redate convorbirile telefonice efectuate de inculpatul în zilele de 07 și 08 septembrie 2006, convorbiri ce au fost legal interceptate, precum și convorbirile telefonice purtate de pe numărul de telefon al inculpatului cu inculpatul .

Audiați cu privire la învinuirile aduse în cursul urmăririi penale și în baza cercetării judecătorești, inculpații au adoptat poziții procesuale diferite.

Inculpatul, în cursul urmăririi penale, a recunoscut derularea faptică a activității infracționale, iar în cursul cercetării judecătorești a prezentat diferite variante ale situației de fapt, evitând să furnizeze date, pe baza cărora ar fi putut fi stabilită cu ușurință, identitatea și contribuția concretă a fiecărui participant.

Însă, întregul material probator existent la dosar (procesele-verbale de redare a convorbirilor telefonice, declarațiile martorilor, și ) dovedesc cu certitudine că acesta a desfășurat întreaga activitate infracțională în scopul obținerii unor venituri bănești substanțiale pentru sine și pentru ceilalți membri ai grupării infracționale din care făcea parte.

În ceea ce o privește pe inculpata, aceasta a avut o poziție procesuală oscilantă, în sensul că, în cursul urmăririi penale a recunoscut contribuția sa la desfășurarea activității infracționale imputate grupului infracțional (racolarea unor persoane din Republica M ce urmau să treacă fraudulos frontiera de stat a României, găzduirea acestor persoane,obținerea unor pașapoarte false prin scanarea unor fotografii tip pașaport și un CD de inculpatul și trimiterea prin poșta electronică la o adresă de e-mail ce i-a fost comunicată de inculpatul, stabilirea sumelor de bani necesare efectuării acestor operațiuni), însă în faza cercetării judecătorești a negat săvârșirea infracțiunilor, cu precizarea că își menține declarațiile date în cursul urmăririi penale și care reflectă adevărul.

Aceeași poziție procesuală a adoptat și inculpatul minor -. Astfel, în cursul urmăririi penale, a recunoscut că, în mod repetat, împreună cu inculpatul au preluat și găzduit în apartamentul în care locuiau împreună cu coinculpata cetățeni din Republica M, că a scanat mai multe fotografii tip pașaport primite de la inculpatul, că a primit, pe numele său sume de bani trimise prin serviciul " " de la persoane aflate în străinătate, bani pe care i-a ridicat de la bancă și i-a înmânat inculpatului, însă în cursul cercetării judecătorești a încercat să se disculpe, susținând că nu a cunoscut caracterul ilicit al acțiunilor comise împreună cu coinculpații și.

Inculpații și au avut o poziție procesuală corectă, recunoscând că împreună cu inculpatul, au organizat activitatea de scoatere frauduloasă din țară a martorilor și.

Poziția procesuală a inculpatului -, de negare constantă pe tot parcursul procesului penal a faptului că ar fi falsificat pașapoartele emise pe numele " " și " " și că, în dimineața zilei de 07 septembrie 2006 s-ar fi întâlnit cu inculpatul în gara B și i-ar fi înmânat cele două pașapoarte false, este contrazisă de întreg probatoriul administrat în cauză.

Susținerile inculpatului, cu privire la bunurile găsite în locuința și autoturismul său, cu ocazia percheziției efectuate, că ar fi fost lăsate spre păstrare de o persoană cunoscută de el sub numele de "", sau că ar fi fost trimise de un cunoscut aflat în Spania despre care știa că se numește "", au fost înlăturate în mod just de către instanța de fond, nefiind confirmate și de alte probe concurente. Astfel, nu pot fi reținute declarațiile martorului - care, în cursul cercetării judecătorești a relatat împrejurarea că ar fi asistat la momentul în care persoana cu prenumele "" a lăsat în mașina inculpatului anumite bunuri într-o sacoșă, deși în cursul urmăririi penale inculpatul nu l-a indicat pe martor ca fiind prezent și asistând la momentul în care, zis "" a lăsat bunurile în autoturism, precum și declarațiile martorilor - și prin care s-a încercat să se acrediteze ideea că în noaptea de 06/07 septembrie 2006 numitul a fost transportat cu autoturismul de martora din municipiul B-N până în gara B și că acesta este cel care i-a înmânat pașapoartele false inculpatului.

Însă, deosebit de relevante în această privință sunt declarațiile martorului, martor care l-a însoțit pe inculpatul la momentul întâlnirii din gara B și care a avut posibilitatea de a-l vedea pe cel care i-a înmânat pașapoartele, procesul-verbal de prezentare pentru recunoaștere și planșa foto întocmite cu ocazia recunoașterii pe bază de fotografii judiciare a inculpatului - de către martorul,precum și procesul-verbal întocmit cu ocazia confruntării martorului cu inculpatul -, împrejurare în care martorul și-a menținut afirmația că inculpatul - este persoana pe care a întâlnit-o în Gara B în dimineața zilei de 07 septembrie 2006.

În sprijinul acestor susțineri este și procesul-verbal întocmit de doi lucrători de poliție din cadrul I, lucrători care au efectuat supravegherea operativă a inculpatului în noaptea de 06/07 septembrie 2006, inclusiv în momentul din Gara Conținutul proceselor-verbale este confirmat prin declarațiile pe care cei doi lucrători de poliție le-au dat în calitate de martori în fața primei instanțe, declarații în care au susținut că au perceput direct momentul întâlnirii din Gara B și l-au văzut și identificat ulterior pe inculpatul -, ca fiind cel care a înmânat cele două pașapoarte românești inculpatului.

Astfel, toate aceste mijloace de probă dovedesc fără echivoc vinovăția inculpatului - prin falsificarea celor două pașapoarte, ce ulterior au fost vândute în schimbul sumei de 1.500 euro inculpatului, contribuind astfel la trecerea frauduloasă a frontierei de către migranții și.

În mod corect au fost înlăturate și aspectele relatate de inculpatul - prin care prezintă alte variante ale situației de fapt.

Susținerile inculpatului prin care a negat faptul că în ziua de 07 septembrie 2006 s-ar fi întâlnit cu, că acesta i-ar fi prezentat două pașapoarte, pe care le-ar fi constatat că sunt false și că ar fi pretins suma de 3.000 de euro pentru a nu-și îndeplini, în mod corespunzător, atribuțiile de serviciu și a permite ieșirea din țară a migranților sunt infirmate de declarațiile inculpatului, care este confirmată de declarația inculpatului, precum și de nota de redare a convorbirilor telefonice din data de 07 septembrie 2006 purtate între inculpații și -.

Împrejurarea că inculpatul - a pretins de la inculpatul suma de 3.000 de euro este confirmată de modalitatea necorespunzătoare în care în seara zilei de 08 septembrie 2006 nu a procedat la efectuarea în ordine cronologică a activității la care era obligat conform fișei postului. A procedat la aplicarea ștampilelor de trecere a frontierei imediat ce inculpatul i-a prezentat cele patru pașapoarte, fără a se deplasa la mijlocul de transport și fără a mai efectua nicio altă verificare.

Așa cum rezultă din procesele-verbale întocmite în urma verificărilor în baza națională de date informatizate privind intrările/ieșirile din țară ale cetățenilor români,inculpatul - nu a implementat datele rezultate din controlul documentelor, ieșirea din țară a inculpaților, și a numiților și.

Totodată, pe pașapoartele ce aparțineau inculpaților și, ștampila a fost aplicată în mod corect, fiind imprimat inclusiv numărul ștampilei - numărul 15 - însă pe cele două pașapoarte false ștampila a fost aplicată în așa mod încât să nu se imprime, inculpatul urmând astfel ca, în eventualitatea unor verificări/cercetări, să nu poată fi identificată persoana care a efectuat controlul de frontieră (identificarea putea fi realizată, tocmai pe baza numărului înscris pe ștampila pe care o folosea fiecare lucrător de poliție).

Toate aceste probe au reliefat rolul jucat de fiecare inculpat în realizarea activității infracționale, condițiile și împrejurările în care inculpații, și - s-au constituit într-o grupare infracțională organizată în scopul comiterii infracțiunii de "trafic de migranți",fiind sprijiniți în realizarea hotărârii infracționale și de inculpații -, și -, toți inculpații având reprezentarea caracterului ilicit al faptelor în realizarea cărora s-au implicat în mod conștient și au prevăzut consecințele, urmărind totodată producerea lor.

Prin urmare, apărările inculpaților privind înlăturarea răspunderii penale prin neimplicarea în desfășurarea activității infracționale reținute nu pot fi primite, instanța de fond făcând o evaluare juridică corectă, ce va fi menținută de instanța de apel.

Sub aspectul individualizării pedepselor aplicate inculpaților, atât în ceea ce privește cuantumul, cât și modalitatea de executare, instanța de fond a făcut o corectă adecvare cauzală a criteriilor generale prev. de art. 72 Cod penal, având în vedere gradul ridicat de pericol social al faptelor comise, care au luat o amploare deosebită, condițiile concrete de săvârșire, urmările produs, perseverența infracțională a inculpaților.

Au fost avute în vedere și cauzele generale de agravare a pedepsei referitoare la pluralitatea de infracțiuni sub forma concursului pentru inculpații, -, -, - și a recidivei postexecutorii pentru inculpatul.

De altfel, instanța de fond a reținut toate împrejurările legate de persoana inculpaților, iar evaluarea lor s-a făcut cu luarea în considerare a tuturor datelor cauzei ce se impune a fi raportate la contribuția materială individualizată a fiecăruia dintre inculpați, ce reflectă în cazul acestora o periculozitate sporită.

Nu se poate face abstracție de împrejurările concrete în care infracțiunile au fost comise, astfel încât să se ajungă la o diminuare ce nu are acoperire în realitate a gradului concret de pericol social al faptelor săvârșite.

Cum, pedeapsa trebuie să fie în același timp atât o măsură de constrângere, cât și un mijloc de reeducare a inculpatului în speță, scopul prevăzut de art. 52 Cod penal, nu poate fi atins, prin reducerea cuantumului pedepselor sau schimbarea modalității de executare,întrucât prin pedepsele aplicate s-a dat posibilitatea îndreptării atitudinii inculpaților față de comiterea de noi infracțiuni și resocializării lor pozitive viitoare.

În temeiul considerentelor expuse, Curtea constată că instanța de fond a valorificat corespunzător toate probele administrate și a dat eficiență corespunzătoare tuturor împrejurărilor care să conducă la realizarea unei juste individualizări a pedepselor, astfel încât criticile formulate de inculpații, -, - și - nu sunt fondate, urmând ca în baza art. 379 pct. 1 lit. "b" Cod procedură penală să se respingă apelurile declarate.

În ceea ce privește apelul declarat de inculpatul, Curtea constată întemeiată cererea vizând reținerea în favoarea sa a cauzei de reducere a pedepsei prevăzută de art. 19 din Legea nr. 682/2002.

Potrivit art. 19 din Legea nr. 682/2002 persoana care are calitatea de martor, în sensul art. 2 lit. "a" pct. 1 și 2 și care a comis o infracțiune gravă, iar înaintea sau în timpul urmăririi penale ori al judecății denunță sau facilitează identificarea și tragerea la răspundere penală a altor persoane care au săvârșit astfel de infracțiuni, beneficiază de reducerea la Jal imitelor pedepsei prevăzute de lege.

Din adresa parchetului rezultă că în cauză sunt îndeplinite cerințele pentru a se reține această cauză, de reducere a pedepsei respectiv, inculpatul, prin informațiile și datele cu caracter determinant furnizate, a contribuit la aflarea adevărului privind infracțiuni grave ce erau în curs de desfășurare; informațiile și datele furnizate de inculpat au condus la identificarea unui grup infracțional organizat ce a săvârșit infracțiuni grave în înțelesul legii nr. 39/2003 și la probarea activității infracționale a acestui grup, în cauză fiind emis rechizitoriu.

În consecință, Curtea va reține pentru inculpat cauza de reducere a pedepsei prev. în art. 19 din Legea nr. 682/2002.

Având în vedere considerentele expuse, urmează ca în baza art. 379 pct. 2 lit. "a" Cod procedură penală să se admită apelul declarat de inculpatul și să se desființeze în parte sentința pronunțată de tribunal, cu reducerea cuantumului pedepsei aplicate inculpatului sub limita stabilită de prima instanță, ca o consecință a reducerii la Jal imitelor pedepsei prevăzute de lege.

Vor fi menținute toate celelalte dispoziții ale sentinței apelate.

Față de manifestarea de voință a inculpaților și, în baza disp. art. 369 Cod procedură penală se va lua act de declarația de retragere a apelurilor promovate.

Conform disp. art. 381 Cod procedură penală se va deduce din pedeapsa aplicată inculpatului durata arestării preventive cuprinsă între 25.04-03.07.2008.

Totodată, față de susținerile apelantei - avocat -, Curtea constată întemeiată cererea privind exonerarea de plata amenzii judiciare aplicate prin încheierea de ședință din 09 octombrie 2007, urmând ca în baza disp. art. 379 pct. 1 lit. "b" Cod procedură penală să admită apelul declarat împotriva încheierii de ședință din 23 octombrie 2007,pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Iași, să desființeze în parte hotărârea atacată și să dispună scutirea de la plata amenzii judiciare în cuantum de 1.000 lei aplicate.

În baza art. 192 alin. 2 Cod procedură penală inculpații-apelanți, -, - și - vor fi obligați la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat.

Cheltuielile judiciare ocazionate de judecarea apelului declarat de inculpatul vor rămâne în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

DECIDE:

Respinge ca nefondate apelurile declarate de inculpații, -, - si împotriva sentinței penale nr. 274 din 25.04.2008, pronunțată de Tribunalul Iași, sentință pe care o menține.

II. Admite apelul declarat de inculpatul împotriva aceleiași sentințe penale, sentință pe care o desființează în parte în latura penală numai cu privire la acest inculpat.

Rejudecând cauza:

Reduce cuantumul pedepsei aplicate inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de migranți, prev. de art. 71 alin. 1 din nr.OUG 105/2001, cu aplic. art. 37 lit. "b" Cod penal, art. 74 lit. "c" Cod penal rap. la art. 76 lit. "d" Cod penal, de la 10 (zece) luni închisoare, la 6 (șase) luni închisoare.

Menține toate celelalte dispoziții ale sentinței penale apelate.

III. In baza disp. art. 369 Cod procedura penala ia act de declarațiile inculpaților și de retragere a apelurilor promovate împotriva aceleiași sentințe.

In baza art. 381 Cod procedura penala deduce din pedeapsa aplicată inculpatului durata arestării preventive cuprinsă între 25.04.2008 si 03.07.2008.

IV. Admite apelul declarat de avocat - împotriva încheierii de ședință din data de 23 octombrie 2007 pronunțată de Tribunalul Iași în dosarul nr-, pe care o desființează in parte.

Admite cererea formulata de avocat și dispune scutirea de plata amenzii judiciare in cuantum de 1000 lei aplicată prin încheierea de ședință din 09.10.2007.

In baza art. 192 alin. 2 Cod procedură penală obligă inculpații-apelanți si să plătească statului câte 80 lei cu titlu de cheltuieli judiciare, iar pe inculpații, -, - si la câte 200 lei, cu același titlu.

In baza art. 192 alin. 3 Cod procedură penală, cheltuielile ocazionate de judecarea apelurilor declarate de inculpatul și avocat - rămân in sarcina statului.

Definitivă pentru inculpații si.

Cu drept de recurs in 10 zile de la pronunțare pentru inculpata și avocat - și de la comunicare pentru părțile lipsă.

Pronunțată în ședință publică, azi, 21 mai 2009.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,

- - - -

Grefier,

- -

Red.

Tehnored.

Tribunalul Iași:

04.06.2009

2 ex.-

Președinte:Gabriela Scripcariu
Judecători:Gabriela Scripcariu, Daniela Dumitrescu

#Judecator Gabriela Scripcariu

Infracțiuni privind frontiera de stat a româniei (g nr. 105/2001). Decizia 72/2009. Curtea de Apel Iasi

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Infracțiuni privind frontiera de stat a româniei (g nr. 105/2001). Decizia 72/2009. Curtea de Apel Iasi