Infracțiuni privind frontiera de stat a româniei (g nr. 105/2001). Decizia 75/2008. Curtea de Apel Craiova

Comentarii

0

Dosar nr- - OUG 105/2001 -

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CRAIOVA

SECȚIA PENALĂ

INSTANȚĂ DE RECURS

DECIZIA PENALĂ Nr. 75

Ședința publică de la 30 Ianuarie 2008

PREȘEDINTE: Constantin Iriza Aurel Ilie vicePREȘEDINTE: Constantin Iriza Aurel Ilie

- - - - președinte Secția penală

- - - - JUDECĂTOR 2: Ligia Epure

Grefier: -

.

Ministerul Publica fost reprezentat de procuror

Pe rol pronunțarea asupra dezbaterilor consemnate în încheierea de ședință din data de 16 ianuarie 2008 privind judecarea recursurilor formulate de inculpații, și împotriva nr. 113/A/26.09.2007 pronunțată de Tribunalul Mehedinți în dosarul nr- pronunțarea fiind amânată succesiv la termenul din 23 ianuarie 2008 și la termenul de azi, ambele încheieri făcând parte integrantă din prezenta hotărâre.

La apelul nominal făcut în ședință publică, cu ocazia pronunțării, au lipsit părțile.

CURTEA

Asupra recursurilor penale de față.

Constată că, prin sentința penală nr. 1890/05.06.2006, pronunțată de Judecătoria Drobeta Turnu S în dosar nr. 1405/2006 s-a dispus, în baza art. 71 al.1 din OUG 105/2001 condamnarea inculpatului,născut la 14.07.1972 în localitatea, Republica, cu același domiciliu, posesor al pașaportului seria - eliberat la 13.10.2004 de Republica, cetățenie peruană, studii medii, necăsătorit, fără ocupație, la 3 ani închisoare.

În baza art. 26 rap. la art. 293.Cod Penal a fost condamnat același inculpat la 6 luni închisoare.

În baza art. 33 lit.a și Cod Penal art. 34 lit. b s Cod Penal-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare.Conform art. 71.Cod Penal i s-au interzis inculpatului drepturile prev. de art. 64 lit.c,e

Cod Penal

Inculpatul a fost obligat la 300 lei cheltuieli judiciare avansate de stat.

În baza art. 293.Cod Penal a fost condamnată inculpata ( ),născută la 21.1o,1980 în localitatea Republica, cu același domiciliu, cetățenie peruană, studii medii, fără ocupație, căsătorită, cu reședința în localitatea, județul S la 3 luni închisoare.

În baza art. 81.p s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei pe un termen de încercare de 2 ani și 3 luni care se socotește de la rămânerea definitivă a hotărârii.

În baza art. 359.C.P.P. i s-a atras atenția inculpatei asupra cazurilor de revocare a suspendării condiționate a executării pedepsei prev. de art. 83.

Cod Penal

În baza art. 191 al.2 a C.P.P. fost obligată inculpata la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat în sumă de 200 lei.

În baza art. 71 al.1 din OUG 105/2001 a fost condamnat inculpatul, fiul lui - și, născut la 16.02.1974 în S, județul S, cu același domiciliu,-, - Sc.B, Ap. 36, cetățenie română, studii 10 clase, necăsătorit, stagiul militar satisfăcut, fără ocupație, la 3 ani închisoare.

În baza art. 26 rap. la art. 293.Cod Penal a fost condamnat același inculpat la 6 luni închisoare.

În baza art. 33 lit.a rap. la art. 34 lit.b s Cod Penal-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare.

Conform art. 71.Cod Penal i-au fost interzise inculpatului drepturile prev. de art. 64 lit.a,b,c și e

Cod Penal

În baza art. 191 al.2 a C.P.P. fost obligat inculpatul la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat în sumă de 300 lei.

În baza art. 348.s C.P.P.-a dispus anularea totală a pașaportului peruan emis pe numele nr.-.

Pentru a pronunța această sentință instanța de fond a reținut următoarele:

La data de 25.01.2006, cei trei inculpați au fost surprinși în Mun. Dr.Tr.S în timp ce discutau cu martorii și posibilitatea trecerii frontierei de către inculpata ( ).Astfel în timpul controlului efectuat de către organele de poliție inculpata a prezentat pașaportul peruan sub un alt nume.

Din declarațiile martorilor rezulta faptul că, ceilalți doi inculpați au călăuzit-o și îndrumat-o pe inculpată din orașul până în Mun. Dr.Tr.S în scopul trecerii acesteia a frontierei de stat a țării noastre.

S-a reținut de asemenea că prin prezentarea în fața organelor de poliție, sub o altă identitate decât cea reală și utilizarea celor două acte falsificate, inculpata ( ) a săvârșit infracțiunea prev. de art. 293.

Cod Penal

Pentru a reține această situație de fapt prima instanță a avut în vedere declarațiile martorilor menționați precum și declarația lui, raport de constatare tehnico-științifică nr- întocmit de compartimentul criminalistic de la Inspectoratul Județean al Poliției de Frontieră M, proces verbal de percheziție corporală.

Privitor la declarațiile inculpaților prima instanță a precizat că nu le va avea în vedere întrucât nu se coroborează cu celelalte mijloace de probă.

Împotriva sentinței au declarat apel inculpații, ( ) și criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.

În motivarea apelului inculpatul, a criticat hotărârea instanței de fond motivând că, urmărirea penală a fost făcută de un organ necompetent după materie, întrucât nu se poate reține că infracțiunea de trafic de migranți a fost săvârșită în grup infracțional organizat astfel încât competența de efectua urmărirea penală nu aparține DIICOT și se impune restituirea cauzei la procuror pentru refacerea urmăririi penale.

S-a arătat de asemenea că, instanța de judecată nu a fost sesizată în mod legal deoarece nefiind săvârșită infracțiunea de trafic de migranți astfel cum se reține în rechizitoriu, procurorul competent să sesizeze instanța de judecată este procurorul de la parchetul de pe lângă judecătoria competentă să soluționeze cauza în primă instanță și nu procurorul din cadrul DIICOT.

Într-un alt motiv de apel inculpatul a invocat faptul că, s-a încălcat dreptul la apărare întrucât a dat o declarație la data de 25.01.2006 în fața organelor Poliției de Frontieră M fără să i se respecte dreptul la tăcere prevăzut de art. 70 al.3 și C.P.P. că, după ce s-a început urmărirea penală, nu a dat nici o declarație scrisă personal de acesta, că pe declarația consemnată de procuror nu există ora când a început declarația și ora încheierii acesteia, încălcându-se dispozițiile procedurale referitoare la modul în care s-a luat și consemnat declarația.

S-a mai arătat în motivele de apel că, s-a încălcat principiul motivării hotărârii aceasta neîndeplinind cerințele prev. de art. 356 lit.b și c C.P.P. că s-a încălcat principiul continuității cauza fiind soluționată de un alt judecător decât cel căruia i s-a repartizat cauza, că nu s-a administrat o probă ce a fost încuviințată de către instanță și că situația de fapt reținută de instanță este greșită și nu sunt îndeplinite elementele constitutive ale infracțiunilor de trafic de migranți și complicitate la fals privind identitatea.

Apelul inculpaților și a fost motivat oral invocându-se faptul că au fost audiați de organele poliției de frontieră fără traducător, că nu au fost găsiți în locul de trecere a frontierei ci în gară astfel că nu li se poate reține intenția de a trece fraudulos frontiera iar în ceea ce o privește pe inculpata, este căsătorită cu un cetățean român astfel că nu se poate reține în sarcina sa infracțiunea de falsificare a pașaportului.

Prin nr. 113 / A din 26 septembrie 2007 pronunțată de Tribunalul Mehedinți în dosarul nr- apelurile au fost respinse ca nefondate.

Instanța de apel a reexpus starea de fapt, cu trimitere la probe, arătând astfel că instanța de fond a stabilit o stare de fapt în concordanță cu probele administrate în cauza constatând în mod corect vinovăția inculpaților în săvârșirea infracțiunilor pentru care au fost condamnați.

Privitor la motivul de apel invocat în scris de inculpatul, potrivit căruia urmărirea penală a fost făcută de un organ necompetent s-a constatat că este neîntemeiat întrucât potrivit disp. art. 12 din nr.508/2004 sunt de competența Secției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism infracțiunile prev. de OUG 105/2001 cu modificările ulterioare.

Totodată s-a constată că și cel de-al doilea motiv de apel referitor la nesesizarea legală a instanței de judecată este neîntemeiat, iar în ceea ce privește susținerea că rechizitoriul cu care s-a sesizat Judecătoria Tr.S nu este datat și nu se menționează cine a confirmat acest rechizitoriu tribunalul constată că rechizitoriul este din 08.02.2006 și pe acesta este aplicată ștampila Ministerului Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție- DIICOT- Biroul Teritorial Mehedinți cu mențiunea confirmat și de asemenea pe această ștampilă se află și semnătura.

S-a apreciat că nici motivul de apel referitor la faptul că s-a încălcat dreptul la apărare nu este întemeiat având în vedere că la dosarul cauzei se află procesul verbal de aducere la cunoștință a învinuirii și a dreptului la apărare (fila 39 dosarul de urmărire penală) încheiat în baza art. 6.C.P.P., iar în ceea ce privește susținerea că s-au încălcat dispozițiile procedurale referitoare la modul în care s-a luat și consemnat declarația în cursul urmăririi penale, nu s-a făcut dovada că inculpatului i s-a adus o vătămare care nu poate fi înlăturată decât prin anularea acelor acte, așa cum prevăd dispozițiile art. 197 al.1 C.P.P. atâta vreme cât acesta a fost ascultat și în cursul cercetării judecătorești după ce a luat cunoștință de conținutul actului de sesizare dându-i-se posibilitatea de a-și propune probe în apărare.

S-a arătat că instanța de fond a descris în hotărâre starea de fapt cu arătarea datei și a locului săvârșirii faptei precum și a probelor în baza cărora a fost stabilită această stare de fapt arătând totodată care este încadrarea în drept a faptelor astfel că este neîntemeiat și motivul de apel privind încălcarea principiului motivării hotărârii.

În fine s-a constatat că motivul de apel referitor la încălcarea principiului continuității nu este întemeiat, având în vedere că potrivit art. 292 al.2 p Cod Penal; într-adevăr completul de judecată trebuie să rămână același în tot cursul judecării cauzei, însă în teza a II-a a aceluiași articol se arată că, atunci când aceasta nu este posibil, completul se poate schimba până la începerea dezbaterilor.

În ceea ce privește pedepsele aplicate s-a apreciat că s-a procedat la o justă individualizare a acestora ținându-se seama de toate criteriile prevăzute de disp. art. 72.

Cod Penal

Împotriva acestei decizii au declarat recurs inculpații

În motivarea recursului au fost reluate motivele invocate în fața instanței de apel fiind criticată astfel și sentința primei instanțe.

În esență în motivarea recursurilor au fost invocate următoarele aspecte:

- efectuarea urmăririi penale de către un organ necompetent. S-a arătat că, potrivit disp. art. 12 din Legea nr. 508/2004 DIICOT avea competența de a efectua urmărirea penală pentru infracțiunile la OUG 105/2001 privind frontiera de stat, numai dacă erau comise de un grup infracțional organizat sau de membrii unei asociații sau grupări constituite în scopul comiterii de infracțiuni. Cum în speță nu sunt întrunite aceste cerințe competența de a efectua urmărirea penală nu revine DIICOT.

- instanța de judecată nu a fost sesizată legal. S-a precizat că rechizitoriul cu care a fost sesizată prima instanță nu este datat și nu se menționează cine a făcut confirmarea pentru a se putea verifica dacă s-au respectat dispozițiile legale iar cel care a confirmat este chiar prim-procurorul unității de parchet.

- s-a încălcat dreptul la apărare invocându-se modul în care inculpatul a fost audiat ( nu i s-a cerut să dea o declarație scrisă personal, nu i -a adus la cunoștință dreptul la tăcere, a fost audiat numai de organele de poliție)

- s-a încălcat principiul motivării hotărârii de către prima instanță întrucât fapta este descrisă altfel decât în rechizitoriu, faptele au o încadrare juridică greșită, nu se menționează nimic despre forma și gradul de vinovăție, nu se analizează existența circumstanțelor atenuante și agravante, nu se motivează de ce s-au înlăturat declarațiile inculpaților.

- s-a încălcat principiul continuității, cauza fiind soluționată de un alt judecător decât cel căruia i s-a repartizat inițial, fără să existe o cerere de recuzare sau abținere.

- situația de fapt reținută este greșită, nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunilor reținute.

- inculpații cetățeni străini au fost citați greșit întrucât nu se mai aflau în țară la data judecării cauzei de către prima instanță dar și de către instanța de apel.

- procurorul a pus în mișcare acțiunea penală prin rechizitoriu dar nu a prezentat materialul de urmărire penală și le-a încălcat astfel dreptul la apărare.

Pe parcursul judecării recursurilor inculpatul a fost citat la domiciliu și a fost reprezentat în instanță de apărător ales iar inculpații și au fost citați la domiciliul ales - cabinetul de avocatură - conform solicitărilor depuse la dosar.

Analizând motivele de recurs formulate în raport cu actele și lucrările dosarului se rețin următoarele:

Primul din motivele de recurs formulate - și anume acela al efectuării urmăririi penale de către un organ necompetent - are o importanță deosebită în contextul speței de față deoarece în raport de acesta urmează a se decide dacă se mai impune sau nu și analizarea celorlalte motive.

Din acest punct de vedere instanța de recurs constată că susținerile constante ale inculpatului sunt fondate.

Astfel, conform art. 12 lit. j din legea nr. 508/2004, sunt de competența Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT), infracțiunile prevăzute de OUG 105/2001 privind frontiera de stat a României,dacă sunt săvârșite de persoane aparținând unor grupuri infracționale organizate sau unor asociații sau grupări constituite în scopul săvârșirii de infracțiuni.

Rezultă așadar că, pentru a fi atrasă competența DIICOT în efectuarea urmăririi penale, este necesar ca infracțiunea prev. de OUG 105/2001, ce face obiectul cercetărilor, să fie comisă de un grup infracțional organizat sau de persoane ce fac parte dintr-o asociație sau grupare constituită în scopul comiterii de infracțiuni.

Prin urmare, simpla asociere întâmplătoare, simplul grup format spontan nu întrunește cerința legală și nu determină competența acestui organ de urmărire penală.

Raportându-ne la speța de față se constată faptul că, inițial, organele Inspectoratului Județean al Poliției de Frontieră M au efectuat acte premergătoare împotriva celor trei făptuitori și pentru infracțiunea prev. de art. 323 Cod Penal(rezoluția de pe procesul verbal din 25 ianuarie 2006) care, coroborată cu infracțiunea prev. de art. 71 din OUG 105/2001 ar fi atras într-adevăr competența de efectuare a urmăririi penale de către DIICOT.

Acesta este și motivul pentru care Inspectoratul Județean al Poliției de Frontieră M prin referatul nr. -/26.01.2006 a declinat competența în favoarea DIICOT - Biroul Teritorial Mehedinți.

fiind însă cu această cauză procurorul începe urmărirea penală prin rezoluția nr. 9/D/P/26.01.2006 și efectuează acte de urmărire penală numai pentru celelalte infracțiuni, fără a reține însă în concurs și infracțiunea prev. de art. 323 sau Cod Penal, eventual, grup infracțional organizat prev. de Legea nr. 39/2003, infracțiuni ce ar fi atras competența acestui organ de urmărire penală.

Ca atare Curtea constată așadar că în cauză urmărirea penală a fost efectuată de un organ necompetent după materie situație ce atrage după sine și constatarea faptului că sesizarea instanței este nelegală întrucât s-a făcut de un organ necompetent.

Prin urmare, în conformitate cu disp. art. 385⁹pct. 1, 2 raportat C.P.P. și la disp. art. 332 al. 2 urmează C.P.P. ca în temeiul art. 385¹⁵pct. 2 lit. c să C.P.P. se admită toate recursurile formulate, să se caseze integral decizia și sentința și să se trimită cauza la organul de urmărire penală competent, Parchetul de pe lângă Judecătoria Turnu Severin, pentru refacerea urmăririi penale.

Avându-se în vedere această constatare cercetarea celorlalte motive de recurs invocate de inculpați rămâne fără obiect; o parte din acestea însă, cum ar fi de pildă încadrarea juridică a faptelor, urmează a fi avută în vedere de organul de urmărire penală.

Cu ocazia refacerii urmării penale organele de urmărire penală vor avea în vedere și disp. art. 372 și art. 385⁸astfel C.P.P. cum au fost interpretate în literatura juridică și în jurisprudență.

Ca urmare a casării integrale a sentinței și a deciziei instanței de apel cheltuielile judiciare efectuate până în prezent rămân în sarcina statului, în conformitate cu disp. art. 191

C.P.P.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Admite recursurile formulate de inculpații, și împotriva nr. 113/A/26.09.2007 pronunțată de Tribunalul Mehedinți în dosarul nr-.

Casează decizia și sentința penală nr. 1890/05.06.2006, pronunțată de Judecătoria Drobeta Turnu S în dosar nr. 1405/2006.

În baza art. 332 al. 2 dispune C.P.P. trimiterea cauzei la Parchetul de pe lângă Judecătoria Drobeta Turnu S pentru refacerea urmăririi penale.

Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică de la 30 ianuarie 2008.

- - - - - -

Grefier,

Red. Jud. /3 ex.

A: Gh.

22 februarie 2008.

Președinte:Constantin Iriza Aurel Ilie
Judecători:Constantin Iriza Aurel Ilie, Ligia Epure

Vezi şi alte speţe de drept penal: