Infractiuni rutiere OG 195 2002 Cod rutier sanctiuni. Decizia 1022/2009. Curtea de Apel Timisoara

Dosar nr-

ROMÂNIA

Operator - 2711

CURTEA DE APEL TIMIȘOARA

SECȚIA PENALĂ

DECIZIA PENALĂ NR. 1022/

Ședința publică din 22 octombrie 2009

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Laura Bogdan

JUDECĂTOR 2: Anca Nacu

JUDECĂTOR 3: Ion Dincă

GREFIER: - -

Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de inculpatul împotriva deciziei penale nr. 183/A pronunțată de Tribunalul Timiș la data de 17.06.2009 în dosarul nr-.

La apelul nominal făcut în ședința publică, pentru inculpatul-recurent lipsă, se prezintă avocat în substituirea avocat.

Ministerul Public este reprezentat de procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL TIMIȘOARA.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care, nemaifiind alte cereri sau probe de administrat, instanța constată cauza în stare de judecată și potrivit art. 38513Cpp, acordă cuvântul în dezbaterea recursului.

Apărătorul ales al inculpatului-recurent, avocat, solicită admiterea recursului, casarea hotărârii atacate și menținerea hotărârii primei instanțe ca temeinică și legală. Precizează că decizia penală nu a fost menționată și că circumstanțele atenuante nu sunt singurele care pot sta la baza individualizării pedepsei. Mai arată că inculpatul a avut un grad de alcoolemie mic și nu a rulat la o oră ce ar fi pus în pericol traficul.

Procurorul solicită respingerea recursului ca nefondat, considerând hotărârea instanței de apel legală și temeinică, pedeapsa fiind corect individualizată în raport cu criteriile prev. de art.72

Cod Penal

CURTEA

Deliberând asupra cauzei penale de față, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 2921/24.11.2008 pronunțată de Judecătoria Timișoara în dosar nr-, în temeiul art.87 al.1 din nr.OUG195/2002 republicată, cu aplic.art.74 al.1 lit.a și c și art.76 al.1 lit.d pen. s-a dispus condamnarea inculpatului -, fiul lui G și, născut la data de 18.09.1987 în T, județul T cu domiciliul în T, str.-, -3,.2,.7, județul T, CNP -, cetățean român, studii 12 clase, student, fără antecedente penale, la o pedeapsă de 3 luni închisoare pentru conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul având o îmbibație alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge.

În baza art.71 pen. s-a interzis inculpatului drepturile prevăzute la art.64 lit.a teza a II a și b pen.

În temeiul art.81 și art.82 pen. s-a suspendat condiționat executarea pedepsei pe un termen de încercare de 2 ani și 3 luni.

În temeiul art.71 al.5 pen. s-a suspendat pedeapsa accesorie pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei închisorii.

În temeiul art.359 al.1 pr.pen. a pus în vedere inculpatului dispozițiile art.83 pen.

În temeiul art.191 al.1 pr.pen. a obligat inculpatul la plata sumei de 650 lei, cheltuieli judiciare către stat.

Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele:

Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Timiș, nr.1056/P/2008 înregistrat pe rolul acestei instanțe, la data de 31.10.2008, sub nr-, s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și trimiterea în judecată a inculpatului - pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art.87 al.1 din nr.OUG195/2002.

În expunerea stării de fapt, prin actul de inculpare s-a reținut că în data de 01.06.2008, în jurul orelor 500, inculpatul -, a condus autoturismul marca "" cu nr. de înmatriculare -, pe str. 20 1989 din T, unde a fost oprit de organele de poliție, pentru un control de rutină.

Constatându-se că sus-numitul se afla sub influența băuturilor alcoolice, lucrătorii de poliție l-au testat cu aparatul alcooltest marca "", rezultatul fiind pozitiv l-au condus pe acesta la Spitalul Clinic Municipal T, în vederea recoltării probelor biologice pentru stabilirea alcoolemiei. Conform adresei nr.449/A/03.06.2008 a IML T, la ora 530inculpatul a avut în sânge o îmbibație alcoolică de 1,05 %o, iar la ora 630valoarea alcoolemiei acestuia a fost de 0,90 %

Inculpatul a avut o atitudine sinceră și cooperantă atât în cursul urmăririi penale cât și în faza de cercetare judecătorească, recunoscând fapta reținută în sarcina sa.

Fiind audiat în faza de cercetare judecătorească (fila 12), inculpatul a arătat că recunoaște întrutotul situația de fapt reținută prin rechizitoriu aceasta corespunzând realității, regretă săvârșirea faptei și că a consumat băuturi alcoolice în ziua respectivă, constând în 0,33 bere și 150 mg wisky, consumate între orele 2130și 200, fiind la o nuntă, precizând că era perfect lucid.

Instanța de fond a făcut aplicarea disp.art.329 al.3 pr.pen. cu privire la, în raport de poziția procesuală a inculpatului.

întreg probatoriul administrat în cauză, respectiv: proces verbal de constatare, dovada testării cu alcooltestul, proces verbal de recoltare, buletin de analiză toxicologică nr. 449/A/03.06.2008, emis de Institutul de Medicină Legală T, declarațiile martorului, consemnate în faza de urmărire penală și ale inculpatului atât în faza de urmărire penală, cât și în cursul cercetării judecătorești, prima instanță a constatat următoarea situație de fapt:

În data de 01.06.2008, în jurul orelor 500, inculpatul -, a condus autoturismul marca "" cu nr. de înmatriculare -, pe str. 20 1989 din T, unde a fost oprit de organele de poliție, pentru un control de rutină și constatându-se că sus-numitul se afla sub influența băuturilor alcoolice, lucrătorii de poliție l-au testat cu aparatul alcooltest marca "", rezultatul fiind pozitiv. Inculpatul a fost condus la Spitalul Clinic Municipal T, în vederea recoltării probelor biologice pentru stabilirea alcoolemiei, iar potrivit buletinului de analiză toxicologică nr.449/A/03.06.2008 emis de IML T, la ora 530inculpatul a avut în sânge o îmbibație alcoolică de 1,05 %o, iar la ora 630valoarea alcoolemiei acestuia a fost de 0,90 %

În drept, s-a apreciat că sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care are în sânge o îmbibație alcoolică peste limita legală, prev. de art.87 al. 1 din nr.OUG 195/2002, fapta săvârșită de către inculpat prezentând în concret pericolul social al respectivei infracțiuni.

Astfel, sub aspectul laturii subiective s-a constatat că, după ce consumase băuturi alcoolice inculpatul a hotărât să conducă autoturismul marca "" cu nr. de înmatriculare -, deși cunoștea foarte bine că legea îi interzice acest lucru, aspect ce denotă intenția directă în săvârșirea faptei, respectiv a prevăzut rezultatul faptei sale, urmărind producerea lui prin săvârșirea acelei fapte iar sub aspectul laturii obiective, s-a constatat că a pus în mișcare autovehiculul și a rulat în municipiul

S-a considerat că conducerea autovehiculului pe drumurile publice în aceste condiții, cu o valoare a alcoolemiei peste limita legală, este de natură a produce efecte și a conduce la diminuarea reflexelor conducătorului auto, aspecte avute în vedere de legiuitor la incriminarea acestor acte.

La individualizarea pedepsei conform art.72 pen. prima instanță a avut în vedere faptul că inculpatul nu are antecedente penale, a recunoscut săvârșirea infracțiunii, pe care a regretat-o, a avut un comportament procesual corect, prezentându-se în fața organelor de urmărire penală și a instanței de judecată la termenele stabilite, a avut un grad de alcoolemie puțin peste limita care reglementează fapta ca fiind contravenție rezultând din buletinul de examinare clinică, fila 7 dosar, că nu pare a fi afectat de consumul de alcool, având o vorbire clară și un control normal, a rulat cu autoturismul la o oră ce nu presupune o circulație intensă, ora 0500.

Față de aceste elemente și pentru faptul că inculpatul se află la primul contact cu legea penală și fapta sa reprezintă în opinia instanței de fond un accident în obligația sa de respectare a dispozițiilor legale în materie, s-au reținut în favoarea sa circumstanțele atenuante prev. de art.74 al.l lit.a și c pen. iar în temeiul art.76 al. 1 lit.d pen. a fost coborâtă pedeapsa sub minimul special prevăzut de lege, stabilind-o la 3 luni închisoare.

În privința pedepsei accesorie, prima instanță a reținut că prin hotărârea pronunțată în cauza Hirst contra Marii Britanii, 06.10.2005, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a decis că interzicerea generală și nediferențiată a dreptului de vot al deținuților, indiferent de durata pedepsei principale și independent de natura și gravitatea infracțiunii pe care a comis-o și de situația lor personală, este incompatibilă cu art.3 din protocolul 1 la convenție și prin urmare, nu a interzis inculpatului decât dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice și dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat, prev. de art.64 lit.a teza a II a și b pen. reținând că față de natura infracțiunii nu se impune și interzicerea dreptului de a alege, prev. de art.64 lit.a teza I pen.

În același sens, s-a reținut că interzicerea dreptului prev. de art.64 lit.c pen. respectiv dreptul de a ocupa o funcție sau de a exercita o profesie ori de a desfășura o activitate de natura aceleia de care s-a folosit inculpatul pentru săvârșirea infracțiunii, trebuie analizat în contextul faptei săvârșite de inculpat.

S-a constatat că singura ipoteză care ar fi compatibilă cu infracțiunea săvârșită de inculpat este noțiunea de "activitate", însă instanța de fond a apreciat că legiuitorul a avut în vedere ipoteza în care "activitatea" este o circumstanță reală, o stare de fapt înlesnitoare, care creează inculpatului posibilitatea săvârșirii infracțiunii.

Or, în speță, conducerea unui autovehicul ca amator, nu poate fi apreciată în opinie primei instanțe, ca fiind o activitate folosită de inculpat pentru săvârșirea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul având o îmbibație alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge ci este chiar acțiunea incriminată de legiuitor, reprezintă latura obiectivă a acestei infracțiunii, în lipsa căreia fapta nu ar mai fi infracțiune.

Prin urmare, s-a considerat că în cauză nu se impune interzicerea inculpatului a dreptului de a conduce pe drumurile publice a unui autovehicul, ca și pedeapsă accesorie.

Cu privire la modalitatea de executare a pedepsei cu închisoarea aplicată inculpatului, prima instanță a constatat că în cauză sunt îndeplinite condițiile prev. de art.81 al.1 pen. respectiv pedeapsa aplicată este închisoarea de cel mult 3 ani, inculpatul nu a mai fost condamnat anterior la pedeapsa închisorii mai mare de 6 luni și scopul pedepsei poate fi atins și fără executarea acesteia astfel că instanța a suspendat condiționat executarea ei, pe un termen de încercare stabilit potrivit art.82 pen. de 3 ani.

Suspendând executarea pedepsei principale, instanța de fond a dispus în temeiul art.71 al.5 pen. suspendarea și pedepsei accesorii pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei închisorii.

În conformitate cu prevederile art.359 al.l .pr.pen. s-au pus în vedere inculpatului dispozițiile art.83 pen. care prevăd că dacă în cursul termenului de încercare cel condamnat a săvârșit din nou o infracțiune, pentru care s-a pronunțat o condamnare definitivă chiar după expirarea acestui termen, instanța revocă suspendarea condiționată, dispunând executarea în întregime a pedepsei, care nu se contopește cu pedeapsa aplicată pentru noua infracțiune.

Împotriva sentinței menționate a declarat apel Parchetul de pe lângă Judecătoria Timișoara, criticând soluția primei instanțe ca netemeinică sub aspectul reținerii de circumstanțe atenuante persoane în favoarea inculpatului, care a condus pe drumurile publice un autovehicul, având în sânge o alcoolemie de 1,05 grame/mie și respectiv după o oră de o,90 grame/mie, fiind depășită limita legală de 0,8 grame/mie, infracțiune recunoscută de inculpat.

Prin decizia penală nr. 183/A din 17.06.2009, pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr-, în baza art. 379 pct. 2 lit. a C.P.P. a fost admis apelul declarat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Timișoara, împotriva sentinței penale nr. 2921/24.11.2008 pronunțată de Judecătoria Timișoara în dosar nr-.

A fost desființată sentința apelată și rejudecând cauza:

În baza art. 87 al. 1 din OUG nr. 195/2002-rep. a fost condamnat inculpatul, fiul lui G și, născut la data de 18.09.1987 în T, P - -, domiciliat în T, str. -, - 34,. 7, jud. T, la o pedeapsă de 1( un) an închisoare,pentru săvârșirea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul având în sânge o îmbibație alcoolică de peste 0,8o%

S-a stabilit termen de încercare cu durata de 3 ani.

Au fost menținute în rest dispozițiile sentinței apelate.

Pentru a pronunța această decizie penală, examinând sentința apelată prin prisma motivelor de apel invocate, precum și în limitele art. 379.C.P.P. tribunalul a constatat că prima instanță în raport cu probele administrate în cursul urmăririi penale și a cercetării judecătorești a reținut în mod corect starea de fapt și de drept dedusă judecății, reținând că în data de 01 iunie 2008, în jurul orelor 5,oo la un control de rutină al Poliției Rutiere, inculpatul a fost oprit în trafic în timp ce conducea autoturismul marca și constatându-se că acesta se află sub influența băuturilor alcoolice, după testarea cu aparatul alcool-test, a fost condus la Spitalul Clinic Municipal T, unde la prima recoltare de la ora 5,3o inculpatul avea în sânge o îmbibație alcoolică de 1,05 grame/mie, iar la ora 6m3o valoarea alcoolemiei acestuia era descendentă, de 0,9o grame/mie, conform buletinului de analiză toxicologică nr. 449/A/3 iunie 2008 emis de L

În raport cu starea de fapt descrisă, s-a apreciat că circumstanțele atenuante personale aplicate de prima instanță nu se justifică: circumstanță atenuantă de la art. 74 al 1, lit. a pen. nu se limitează doar la lipsa antecedentelor penale ale inculpatului, iar circumstanța atenuată prev. de art. 74 al.1 lit. c pen. de recunoaștere a infracțiunii săvârșite și de comportare sinceră în cursul procesului, nu se justifică raportat la starea de fapt reținută ( oprit în trafic, stabilită alcoolemie).

Pentru considerentele menționate, instanța de apel a admis apelul declarat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Timișoara, a desființat sentința apelată și în rejudecarea cauzei, în baza art. 87 al. 1 din OUG nr. 195/2002-rep. l-a condamnat pe inculpatul la o pedeapsă de 1( un) an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul având în sânge o îmbibație alcoolică de peste 0,8o%o, stabilind termen de încercare cu durata de 3 ani și menținând în rest dispozițiile sentinței apelate.

Împotriva deciziei penale nr. 183/A/17.06.2009 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr- a declarat recurs, în termen legal, inculpatul.

Recursul nu a fost motivat în scris, ci cu ocazia susținerii orale a acestuia s-a solicitat menținerea dispozițiilor sentinței pronunțată de Judecătoria Timișoara, arătându-se că circumstanțele atenuante au fost corect aplicate, având relevanță și faptul că inculpatul avea control verbal, că la ora la care a rulat cu autoturismul nu putea pune în pericol traficul.

Analizând recursul declarat de inculpat, prin prisma motivelor invocate de acesta și din oficiu conform art. 3859alin. 3.C.P.P. instanța constată că este nefundat pentru următoarele considerente:

Starea de fapt reținută de prima instanță și menținută de instanța de apel este corectă, fiind rezultatul evaluării probelor administrate în cursul cercetării judecătorești și în faza de urmărire penală, respectiv: procesul verbal de constatare, dovada testării cu alcooltestul, procesul verbal de recoltare, buletinul de analiză toxicologică nr. 449/A/03.06.2008 emis de IML T care se coroborează cu declarația martorului și recunoașterea inculpatului.

Încadrarea juridică dată faptei este corectă, având în vedere că sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui vehicul având o îmbibație alcoolică de peste 0.80 g/l alcool pur în sânge prevăzută de art. 87 al. 1 din nr.OUG 195/2002.

Trebuie reținut că, de altfel, în motivarea recursului, inculpatul nu a contestat nici starea de fapt reținută în sarcina sa și nici încadrarea juridică dată acesteia, ci nereținerea circumstanțelor atenuante cu consecința reducerii cuantumului pedepsei. Astfel, prima instanța a reținut în favoarea inculpatului aplicarea circumstanțelor atenuante prevăzute de art. 74 alin. 1 lit. a și c constatând Cod Penal că inculpatul nu are antecedente penale, a recunoscut săvârșirea infracțiunii, pe care a regretat-o, a avut un comportament procesual corect, prezentându-se în fața organelor judiciare, a avut un grad de alcoolemie puțin peste limita care reglementează fapta ca fiind contravenție, că nu părea a fi afectat de consumul de alcool, având o vorbire clară și un control normal, a rulat autoturismul la o oră ce nu presupune circulație intensă, ora 0500, se află la primul contact cu legea penală.; circumstanțe care au fost înlăturate în mod corect de instanța de apel.

Circumstanțele atenuante prevăzute de art. 74 alin. 1 lit. a și c sunt Cod Penal judiciare; ele nu operează automat, ci sunt lăsate la aprecierea judecătorului, chemat să analizeze dacă o anumită atitudine sau trăsătură a inculpatului reflectă un grad de periculozitate scăzut al acestuia și faptul că reeducarea lui se poate realiza și printr-o pedeapsă mai ușoară. Astfel, trebuie reținut că recunoașterea inculpatului a avut loc în condițiile în care acesta a fost depistat în trafic de către organele de poliție, iar alcoolemia a fost stabilită de către IML În ceea ce privește alcoolemia, trebuie avut în vedere că la ora 0530acesta avea o îmbibație alcoolică de 1,05, aceasta fiind depistat în trafic la ora 500. Pe de altă parte, împrejurarea că în buletinul de examinare clinică s-a menționat că inculpatul ar fi avut comportare ordonată, era orientat în spațiu și timp, avea atenția concentrată și judecata coerentă nu sunt de natură a conduce la concluzia că trebuie reținute circumstanțe atenuante în favoarea sa câtă vreme infracțiunea prevăzută de art. 87 alin. 1 din OUG nr. 195/2002 este una de pericol, legiuitorul prezumând că după un anumit nivel al alcoolemiei acuitatea simțurilor este mai redusă și constituie o premisă a accidentelor rutiere. În ce privește relevanța orei la care inculpatul a fost depistat de organele de poliție, nu se poate omite faptul că acesta conducea autoturismul pe strada 20 1989 din T, dinspre canalul către Primărie, într-o sâmbătă spre duminică, zonă în care oricând puteau să apară și alți participanți la trafic dată fiind poziționarea centrală și zilele de sfârșit de săptămână. Prin urmare, aspect ele invocate de inculpat denotă un grad mai redus de periculozitate a acestuia, însă nu suficient pentru a determina reținerea circumstanțelor atenuante prevăzute de art. 74 alin. 1 lit. a și lit. c Cod Penal, ci doar orientarea spre minimul special al pedepsei aplicate. Astfel fiind, pedeapsa de 1 an închisoare aplicată inculpatului, cu suspendarea condiționată a executării acesteia, este în măsură să asigure atingerea scopului prevăzut de art. 52.pen. respectiv reeducarea inculpatului și prevenirea comiterii de noi fapte penale.

Prin urmare, în baza art. 38515pct. 1 lit. b instanța C.P.P. va respinge ca nefondat recursul declarat de recurentul inculpat împotriva deciziei penale nr. 183/A/17.06.2009 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosar -.

În temeiul art. 192 alin. 2.pr.pen. va fdi obligat inculpatul la plata sumei de 200 lei cheltuieli judiciare către stat în recurs.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

În temeiul art. 38515pct. 1 lit. b pr.pen. respinge recursul declarat de inculpatul împotriva deciziei penale nr. 183/A/17.06.2009 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosar -.

În temeiul art. 192 alin. 2.pr.pen. obligă inculpatul la plata sumei de 200 lei cheltuieli judiciare către stat în recurs.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică din 22.10.2009.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,

- - - - - -

Grefier,

Red.-23.10.2009

Tehnored. -27.10.2009

Primă instanță: jud. - Judecătoria Timișoara

Instanța de apel -, - Tribunalul Timiș

Președinte:Laura Bogdan
Judecători:Laura Bogdan, Anca Nacu, Ion Dincă

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Infractiuni rutiere OG 195 2002 Cod rutier sanctiuni. Decizia 1022/2009. Curtea de Apel Timisoara