Infractiuni rutiere OG 195 2002 Cod rutier sanctiuni. Decizia 105/2008. Curtea de Apel Brasov
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BRAȘOV
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
DECIZIE Nr. 105 R Dosar nr-
Ședința publică de la 08 Februarie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Elena Barbu
JUDECĂTOR 2: Mihaela Alexandru
JUDECĂTOR 3: Simona Franguloiu
GREFIER - - -
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public,
- procuror șef Secție judiciară
în cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL BRAȘOV
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra recursului declarat de inculpatul G împotriva deciziei penale nr 190/Ap din 28 iunie 2007 pronunțată de Tribunalul Brașov în dosarul nr -.
La apelul nominal făcut in ședința publica, la pronunțare, se constata lipsa părților.
Procedura îndeplinită.
Dezbaterile în cauza de față au avut loc în ședința publică din 6 februarie 2008, când părțile prezente au pus concluzii în sensul celor consemnate în încheierea de ședință din acea zi care face parte integrantă din prezenta, iar instanța in vederea deliberării, a amânat pronunțarea pentru 8 februarie 2008, când,
CURTEA
Constată că, prin sentința penală nr. 523 din 14 martie 2007, Judecătoria Brașov, în baza art 11 pct 2 lit a Cod procedură penală, raportat la art 10 alin 1 lit d Cod procedură penală a achitat inculpatul G sub aspectul săvârșirii infracțiunilor prev de art 77 alin 1, art 77 alin 2, art 78 alin 1 și art 79 alin 1 din OUG 195/2002.
În baza art 11 pct 2 lit a Cod procedură penală, raportat la art 10 alin 1 lit d Cod procedură penală, a achitat pe inculpatul, sub aspectul săvârșirii infracțiunii prev de art 260 Cod penal.
În baza art 192 alin 3 Cod procedură penală, în legătură cu cheltuielile judiciare avansate de stat a dispus să rămână în sarcina acestuia, inclusiv onorariul din oficiu în valoare de 40 RON care se avansează din fondurile Tribunalului Brașov în contul Baroului
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că nu se poate reține cu certitudine că inculpatul Gac ondus autoturismul și că a fost urmărit în trafic de agenții poliției rutiere, de asemenea nici pe dintre blocuri, când autoturismul a fost împins, la volanul acestuia nu se afla inculpatul, ci dimpotrivă, inculpatul, existând un puternic dubiu ce îi profită inculpatului. În actul de sesizare a instanței s-a susținut că inculpatul a fost surprins în trafic de către un echipaj de poliție, care cunoscând împrejurarea că inculpatul nu posedă permis de conducere, l-a urmărit pe str. 1 - din, după care inculpatul a virat pe o alee aflată între blocurile nr. 18 și 22, virând apoi în spatele blocului în apropierea unei centrale termice, inculpatul fiind oprit pe un drum neasfaltat. Ulterior s-a constatat că inculpatul nu poseda permis de conducere, prezenta o alcoolemie de 1,05%0 și de asemenea că autoturismul menționat nu era înmatriculat, iar la data respectivă purta numere de înmatriculare false. Instanța, analizând probatoriul administrat în cauză, apreciază că susținerile din rechizitoriu nu sunt dovedite, existând un dubiu ce profită inculpatului G, iar cu privire la inculpatul, trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de mărturie mincinoasă, nu s-a făcut dovada că acesta, cu intenție, a declarat împrejurări mincinoase, simplele contradicții dintre diferitele declarații date în cauză neputând fi reținute ca o dovadă a intenției directe.
Prin decizia penală nr 190 A din 26 iunie 2007, Tribunalul Brașova admis apelul Ministerului Public, declarat împotriva sentinței penale nr 523 din 14 martie 2007 pronunțată de Judecătoria Brașov, în dosarul penal nr -, pe care a desființat-o în totalitate.
Rejudecând, a constatat că după republicarea Legii 195/2002, art 77 a devenit art 85, art 78 a devenit art 86 și art 79 a devenit art 87.
În baza art 85 alin 1 Cod penal a condamnat pe inculpatul G la o pedeapsă de 1(un)an închisoare pentru comiterea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autoturism neînmatriculat.
În baza art 85 alin 2 din OUG 195/2002, republicată, cu aplicarea art 37 lit b Cod penal a condamnat pe inculpatul G la o pedeapsă de 1(un) an închisoare pentru comiterea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autoturism cu număr fals de înmatriculare.
În baza art 86 alin 1 din OUG 195/2002, republicată, cu aplicarea art 37 lit b Cod penal a condamnat pe inculpatul G la o pedeapsă de 1 (un)an închisoare pentru comiterea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autoturism de către o persoană care nu posedă permis de conducere.
În baza art 87 alin 1 din OUG 195/2002, republicată, cu aplicarea art 37 lit b Cod penal a condamnat pe inculpatul G la o pedeapsă de 1(un) an închisoare pentru comiterea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autoturism de către o persoană care are în sânge o îmbibație alcoolică peste limita legală.
În baza dispozițiilor art 33 lit a și b Cod penal, art 34 lit b Cod penal a dispus contopirea pedepselor aplicate inculpatului, acesta executând în final pedeapsa de 1(un) an închisoare.
Pe durata executării pedepsei, conform art. 71 Cod penal a interzis inculpatului drepturile prev de art 64 lit a teza a II, lit b Cod penal.
În baza art 260 alin 1 Cod penal, a condamnat pe inculpatul la o pedeapsă de 1(un) an închisoare pentru comiterea infracțiunii de mărturie mincinoasă.
În baza art 81 și 82 Cod penal a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate pe un termen de încercare de 3 ani.
A atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art 83 Cod penal referitoare la consecințele ce le atrage comiterea unei infracțiuni în perioada termenului de încercare.
A reținut în favoarea inculpatului dispozițiile art 13 Cod penal ca urmare a neaplicării pedepsei accesorii.
În baza art 191 alin 1 Cod penal a obligat inculpatul G să plătească statului 250 RON cheltuieli judiciare la fond.
În baza art 189 Cod procedură penală a dispus ca onorariul apărătorului din oficiu pentru inculpatul, din primul ciclu procesual, în cuantum de 40 RON, să se suporte din fondurile Ministerului Justiției și să fie incluse în cheltuielile judiciare.
În baza art 191 alin 1 Cod penal a obligat inculpatul să plătească statului 150 RON cheltuieli judiciare la fond.
În baza art 189 Cod procedură penală a dispus ca onorariile apărătorilor din oficiu, în apel, pentru ambii inculpați, în cuantum total de 100 RON să se suporta din fondurile Ministerului Justiției și să se includă în cheltuielile judiciare.
În baza art 192 alin 3 Cod procedură penală a dispus ca, cheltuielile judiciare avansate de stat în apel, să rămână în sarcina acestuia.
Pentru a decide astfel, tribunalul a reținut următoarele:
La data de 23.06.2004, în jurul orelor 20,30, organele de politie care efectuau patrula pe raza mun, au oprit pe strada 9 -, autoturismul 1300, cu numerele de înmatriculare Bv--, condus de inculpatul Această operațiune s-a efectuat în prezența martorilor asistenți - și. În aceste circumstanțe, Gad eclarat că nu posedă permis de conducere pentru nici o categorie de autoturisme și că numerele de înmatriculare ale autoturismului sunt expirate.
Conducătorul auto surprins în trafic fost condus la Spitalul, pentru recoltarea de probe biologice în vederea stabilirii alcoolemiei. În cadrul procesului verbal de depistare, încheiat la data surprinderii inculpatului în trafic, se menționează că cel surprins în trafic a recunoscut că a condus autoturismul înmatriculat sub nr BV -, aproximativ 150 metri pe strada 9 - din și că a consumat 4 beri, de asemenea că numerele de înmatriculare provizorii ale autoturismului sunt expirate de mult timp. De asemenea, se mai menționa că G își recunoaște faptele pe care le regretă.
Acest proces verbal este semnat, pe lângă reprezentații organului constatator și de către inculpatul G și de cei doi martori asistenți, fără ca vreunul dintre aceștia din urmă ( inculpatul sau martorii) să formuleze obiecțiuni, față de cele constatate în cuprinsul acestuia. Inculpatul G nu a invocat vreun act de presiune exercitat asupra sa, față de cele consemnate în acest proces verbal, cât și față de semnarea acestuia, conferind astfel valabilitate celor înscrise în acesta.
Ulterior, cei doi martori asistenți au fost audiați în calitate de martori, după declanșarea procesului penal, ambii menționând că l-au văzut pe inculpatul G când a fost legitimat de organele de poliție, fie lângă mașină, fie în mașină, pe scaunul șoferului, dar cu picioarele in exterior, iar ambii au precizat că inculpatul era singur și că acesta a declarat organelor de poliție că a condus autoturismul pe o distanță de 100 - 150 m, iar mașina s-a defectat nemaiputând fi pornită.
Aceste acte de procedură se coroborează cu declarația olografă dată de inculpat înainte de începerea urmăririi penale, neconfirmată, însă, ca act premergător.
Ulterior, inculpatul, după declanșarea procesului penal își schimbă depoziția, arătând că în realitate autoturismul a fost condus de inculpatul, poziție procesuală confirmată și de acesta din urmă, motiv pentru care, față de s-a declanșat procesul penal pentru mărturie mincinoasă.
În ceea ce privește declarați martorului, dată în cursul urmăririi penală, acesta a menționat că nu a fost de față când inculpatul Gaf ost depistat în trafic de către organele de poliție, conducând autoturismul său, autoturism pentru care în trecut a existat o discuție referitoare la achiziția sa de către el a acestui autoturism, pe care nu l-a reparat niciodată, astfel că nu înțelege de ce l-a implicat pe el în problemele sale personale. Audiat în fața instanței de fond, martorul a menționat că nu își mai menține declarația dată în cursul urmăririi penale, pe care a semnat-o deoarece agentul de poliție îi este vecin. În acest sens, martorul a arătat că a intenționat să achiziționeze autoturismul inculpatului G, astfel că a încercat autoturismul, de față fiind atât inculpatul G, cât și inculpatul, acesta din urmă fiind cel care a condus mașina, care era defectă și de deplasa cu greutate. Acest lucru s-a realizat pe strada 9 -, pe un gang lângă blocuri. a plecat pentru a achiziționa o piesă pentru mașină, iar el a plecat spre casă, G rămânând in mașină, astfel că nu a fost de față atunci când acesta din urmă a fost legitimat de organele de poliție. După câteva ore de la acest incident, inculpatul Gav enit la domiciliul său pentru a lua actele mașinii, deoarece urma să o cumpere, dar după remedierea defecțiunilor, împrejurare în care inculpatul G i-a spus că a fost chemat la poliție cu actele mașinii întrucât aceasta ar fi fost furată.
S-a constatat că între cele două declarații sunt diferențe puternice, iar schimbarea de atitudine a martorului nu poate fi pusă pe seama că declarația din cursul urmăririi a fost semnată de martor, deoarece este vecin cu agentul de poliție, justificarea martorului,afirmată în cursul judecății, fiind cel puțin puerilă, iar schimbarea de atitudine a fost deliberat efectuată de martor pentru a încerca susținerile celorlalți inculpați. În plus, cei doi martori asistenți - și, aflați pe terasă la o distanță de 10 m de locul în care se afla parcată mașina, aflați în acel loc mai dinainte de legitimarea inculpatului de către organele de poliție, au relatat că inculpatul era singur, prin urmare, atât depoziția inculpatului, cât și a martorului din cursul judecății sunt infirmate,pe cale de consecință a se lipsi de valoare probantă declarațiile inculpatului și ale martorului, declarație dată în cursul judecății, deoarece sunt nesincere.
În plus, referitor la depistarea inculpatului în trafic, de către cei doi agenți de poliție care au și încheiat procesul verbal din data de 23.06.2004, confirmat cu act premergător, conform art. 224 Cod procedură penală, aceștia au întocmit rapoarte in care relevă modalitatea în care inculpatul Gaf ost observat în trafic, conducând autoturismul din litigiu, pe str 9 - din, relatând că in momentul in care i-a observat a virat printre blocuri. Autoturismul a rulat aproximativ 100 - 150 m cu viteză redusă, iar conducătorul auto era singur in mașină. Aceste două rapoarte sunt efectuate în cursul urmăririi penale, deci nu trebuiau confirmate ca acte premergătoare.
După depistarea în trafic, inculpatul a fost condus la spital unde i s-au recoltat probe biologice care au stabilit o alcoolemie de 1,05 gr %0, inculpatul refuzând cea de a doua recoltare.
În plus, față de natura infracțiunilor reținute în sarcina inculpatului G, de conducere pe drumurile publice a unui autoturism, neînmatriculat și cu numere de înmatriculare false, fără a avea permis de conducere și având în sânge o imbibație alcoolică peste limita legală, elementul material al infracțiunii, acțiunea de conducere este un act constatabil de către organele de poliție care efectuează controalele specifice atribuțiilor de serviciu pe care le dețin, în trafic, deci intr-un loc in care dinamica este rapidă, in acest sens, in lipsa unor martori, care să se afle in autoturism, o asemenea faptă se constată în mod direct de către organul constatator ( fără ca prin aceasta să se confere valoare probantă absolută acestui act procedural, act de constatare care este semnat fără obiecțiuni de cel surprins in trafic si de cei doi martori asistenți), martorii asistenți neputând fi pregătiți dinainte pentru a observa o eventuală faptă, aceștia din urmă percepând evenimentul din momentul in care li se solicită intervenția, prin urmare, față de natura infracțiunii reținute în sarcina inculpatului, probatoriul administrat în cauză este de natură a răsturna prezumția de nevinovăție.
Având în vedere cele de mai sus, tribunalul a considerat că în cauză sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunilor pentru care s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului G, atât sub aspectul laturii obiective, cât și sub aspectul laturii subiective, în acest sens din probatoriul cauzei, rezultând, fără nici un dubiu că inculpatul Gac ondus un autoturism, pe drumurile publice ( traseul pe care a condus este considerat drum public, chiar dacă este vorba de o stradă printre blocuri)fără a poseda permis de conducere, autoturismul nu era înmatriculat și avea numere de înmatriculare false (cele provizorii erau expirate de mult) și având în sânge o imbibație alcoolică ce depășea limita legală, creând în acest fel o stare de pericol pentru siguranța pe drumurile publice.
În ceea ce îl privește pe inculpatul și în cazul acestuia sunt îndeplinite elementele constitutive ale infracțiunii de mărturie mincinoasă, atât sub aspectul laturii subiective, în acest sens acest martor a dat declarații neadevărate, în favoarea inculpatului G, cu intenția de a susține declarația acestuia din urmă, deși, așa cum reiese din probatoriul cauzei, inculpatul nu a condus in data de 23.06.2004 pe strada 9 -, autoturismul 1300, cu numerele de înmatriculare BV--, așa cum a declarat, făcând afirmații mincinoase, pentru a sustine depoziția inculpatului
Împotriva acestei decizii a declarat recurs inculpatul G, solicitând casarea deciziei și menținerea sentinței, invocând drept caz de casare art. 385/9 pct. 18 Cod procedură penală. În motivarea recursului se arată că tribunalul nu a făcut o minuțioasă analiză a probatoriului administrat.
Verificând hotărârea atacată pe baza materialului și lucrărilor din dosarul cauzei, curtea constată următoarele:
Împrejurarea că la data de 23.06.2004, în jurul orelor 20,30, organele de poliție au oprit pe str. 9 -, autoturismul 1300, cu numărul de înmatriculare BV--, condus de inculpatul G, constatându-se totodată că acesta nu posedă permis de conducere și că numerele de înmatriculare ale autoturismului sunt expirate, că a condus autoturismul având în sânge o alcoolemie de 1,05 %0, este dovedită cu procesul-verbal întocmit la data de 23.06.2004, în prezența martorilor asistenți - și. În cuprinsul procesului-verbal se menționează că inculpatul își recunoaște fapta, semnând totodată procesul-verbal. Faptul că procesul verbal atestă realitatea este confirmat și de declarația olografă dată de inculpatul G înainte de începerea urmăririi penale, declarație care însă nu are valoare probatorie, dat fiind faptul că nu a fost confirmată ca act premergător.
În plus, declarațiile inculpatului după începerea urmăririi penale, cât și cele ale inculpatului nu se coroborează cu alte mijloace de probă. Declarația martorului dată în cursul judecății este nesinceră, schimbarea de atitudine a martorului, în raport de conținutul declarației sale date în cursul urmăririi penale nefiind justificată. Martorii - și au declarat în mod constant că l-au văzut pe inculpatul G singur, fie lângă mașină, fie în mașină, pe scaunul șoferului și l-au auzit pe acesta spunându-le polițiștilor că a condus autoturismul pe o distanță de 100-150 de metri, iar mașina s-a defectat nemaiputând să fie pornită. Cu alte cuvinte, inculpatul era singur când a fost surprins de organele de poliție în trafic, si nu însoțit de inculpatul și martorul.
Tribunalul a realizat în consecință o corectă analiză a materialului probatoriu administrat, reținând această stare de fapt și constatând că sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunilor pentru care s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului, atât sub aspectul laturii obiective, cât și sub aspectul laturii subiective. Inculpatul Gac ondus un autoturism pe drumurile publice (traseul pe care a condus este considerat drum public, chiar dacă este vorba de o stradă printre blocuri) fără a poseda permis de conducere, autoturismul nu era înmatriculat și avea numere de înmatriculare false (cele provizorii erau expirate de mult timp) și având în sânge o îmbibație alcoolică peste limita legală, creând astfel o stare de pericol pentru siguranța circulației pe drumurile publice.
Sub acest aspect, recursul inculpatului este nefondat, tribunalul reținând corect starea de fapt și constatând că se impune tragerea la răspundere penală a inculpatului.
În mod greșit însă, tribunalul a reținut starea de recidivă post executorie, ca stare de agravare a pedepsei.
Prin sentința penală nr. 33/1985 a Tribunalului Brașov, inculpatul Gaf ost condamnat la pedeapsa de 19 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 174 Cod penal. Prin art. 2 din Decretul nr. 11 din 26.01.1988 privind amnistierea unor infracțiuni și reducerea unor pedepse, au fost reduse cu pedepsele cu închisoare mai mari de 10 ani aplicate de instanța de judecată. Urmare acestui decret, pedeapsa aplicată inculpatului a fost redusă la 9 ani și 6 luni, iar inculpatul a fost liberat 1.02.1991. Termenul de reabilitare de 15 ani și 6 luni, calculat conform art. 135 lit. c Cod penal, începe să curgă de la data actului de clemență, respectiv din anul 1988, astfel că la data săvârșirii faptelor pentru care inculpatul este judecat în prezenta cauză, acesta era reabilitat, astfel că nu se impunea reținerea stării de recidivă postexecutorie. Soluția calculării termenului de reabilitare judecătorească de la data actului de clemență este similară calculării termenului de reabilitare în cazul grațierii, când acesta începe să curgă de la data actului de grațiere (art. 136 alin. 3 Cod penal), grațierea fiind de asemenea un act de clemență, care înlătură executarea pedepsei.
Sub acest aspect, recursul inculpatului este fondat, fiind aplicabil cazul de casare prevăzut de art. 385/9 pct. 17 Cod procedură penală, astfel că urmează să fie admis, iar decizia urmează să fie casată în ceea ce privește reținerea stării de recidivă la încadrarea juridică a faptei.
Întrucât tribunalul a realizat o justă individualizare a pedepselor aplicate și a executării pedepsei rezultante aplicate, raportat la dispozițiile art. 72 Cod penal, reținând modalitatea și împrejurările săvârșirii faptelor, numărul acestora și atitudinea procesuală a inculpatului, împrejurarea că acesta a mai comis în trecut infracțiuni, existând hotărâri de condamnare împotriva sa, curtea va menține pedepsele aplicate și modalitatea de executare a pedepsei rezultante, apreciind că scopul pedepsei aplicate nu poate fi atins decât prin executarea acesteia în regim privativ de libertate.
Față de aceste considerente, în baza art. 385/15 pct. 2 lit. d Cod procedură penală, curtea va admite recursul declarat de inculpatul G împotriva deciziei penale nr 190/28.06.2007 a Tribunalului Brașov, pe care o va casa in ceea ce privește greșita reținere a stării de recidivă postexecutorie, desființând și sentința penală nr 523/14.03.2007 a Judecătoriei Brașov, sub același aspect și, rejudecând în aceste limite:
Înlătură aplicarea art 37 lit b Cod penal față de inculpatul G cu privire la infracțiunile prev de art 85 alin 1, 85 alin 2, 86 alin 1 și 87 alin 1 din OUG 195/2002, republicată și va menține pedepsele aplicate. Va menține celelalte dispoziții ale deciziei atacate.
În baza art. 192 alin. 3 Cod procedură penală, cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de inculpatul G împotriva deciziei penale nr 190/28.06.2007 a Tribunalului Brașov, pe care o casează în ceea ce privește greșita reținere a stării de recidivă postexecutorie, desființează și sentința penală nr 523/14.03.2007 a Judecătoriei Brașov, sub același aspect și, rejudecând în aceste limite:
Înlătură aplicarea art 37 lit b Cod penal față de inculpatul G cu privire la infracțiunile prevăzute de art 85 alin 1, 85 alin 2, 86 alin 1 și 87 alin 1 din OUG 195/2002, republicată și menține pedepsele aplicate.
Menține celelalte dispoziții ale deciziei atacate.
Cheltuielile judiciare avansate de stat în recurs rămân în sarcina statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 8 februarie 2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
- - - - - -
GREFIER
- -
Red. EB/25.03.2008
- MB/27.03.2008/ 3 ex
Jud fond -
Jud apel - + -
Președinte:Elena BarbuJudecători:Elena Barbu, Mihaela Alexandru, Simona Franguloiu
