Infractiuni rutiere OG 195 2002 Cod rutier sanctiuni. Decizia 12/2009. Curtea de Apel Constanta

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CONSTANȚA

SECTIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE PENALE CU MINORI ȘI DE FAMILIE

Dosar nr-

DECIZIA PENALĂ NR.12/

Ședința publică din data de 13 ianuarie 2009

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Lucia Dragomir

JUDECĂTOR 2: Marius Cristian Epure

JUDECĂTOR 3: Valentin

Grefier -

Ministerul Publica fost reprezentat de Procuror -

S-a luat în examinare recursul penal declarat dePARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL CONSTANȚA, împotriva sentinței penale nr.1768 din data de 21 decembrie 2007, pronunțată de Judecătoria Constanța în dosarul penal nr- și a deciziei penale nr.436 din data de 06 octombrie 2008, pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul penal nr-, privind pe inculpatul - domiciliat în comuna,-, județul C - trimis în judecată pentru infracțiunea prevăzută și pedepsită de nr.OUG195/2002.

În conformitate cu disp.art.297 Cod procedură penală, la apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă:

- intimatul inculpat personal și asistat de avocat ales - în baza împuternicirii avocațiale nr.38213/2008, emisă de Baroul d e Avocați C - Cabinet Individual de Avocat.

Procedura este legal îndeplinită cu respectarea disp.art.176-181 Cod procedură penală.

În conformitate cu disp.art.301 Cod procedură penală, părțile prezente arată că nu mai au cereri noi de solicitat și nici excepții de ridicat.

Curtea, nu are de ridicat excepții din oficiu, conform art.302 Cod procedură penală, constată îndeplinite condițiile prevăzute de art.38511Cod

procedură penală și acordă cuvântul pentru dezbateri în ordinea prevăzută de art.38513Cod procedură penală.

Procurorul,având cuvântul, precizează că a declarat recurs împotriva hotărârilor pronunțate de instanța de fond și de apel, privindu-l pe inculpatul întrucât a apreciat că, în mod greșit în temeiul disp.art.10 lit."d" Cod procedură penală, acesta a fost achitat pentru săvârșirea infracțiuni prevăzută și pedepsită de art.79 alin.4 din nr.OUG195/2002, pentru că deși a fost oprit în trafic de organele de poliție pe raza comunei, a refuzat să fie testat cu fiola etilotest cât și recoltarea probelor biologice de sânge.

Rezultă din probele administrate la dosarul cauzei faptul că inculpatul a fost depistat în această manieră de către organele de poliție și în prezența martorilor asistenți, s-a încheiat în acest sens un proces verbal în care se atesta împrejurarea că, inculpatul manifesta în mod evident o stare de ebrietate avansată.

Precizează că s-a consemnat refuzul inculpatului de a sufla în fiolă și de recoltare a probelor biologice în prezența unui martor asistent care a semnat acest proces verbal.

Conform declarației dată în faza de urmărire penală a martorului, la sediul poliției unde a fost adus inculpatul în vădită stare de ebrietate, acesta a refuzat să sufle în fiolă și să i se recolteze probele biologice.

Aceleași declarații au fost din partea martorului C, care a arătat cum poliția l-a oprit pe inculpat în trafic și, l-a adus la sediul poliției în scopul recoltării de probe biologice, consemnându-se refuzul acestuia.

În faza de urmărire penală, inculpatul arată că a refuzat să fie testat cu fiola alcoolscopică pentru că spune el "fiola era desfăcută".

Martorii audiați în faza de urmărire penală, indică împrejurarea că inculpatul a refuzat și fiola și recoltarea probelor biologice, pentru ca la instanța de judecată, în mod ciudat, cei doi martori care nu au văzut în faza de urmărire penală nici că fiola era desfăcută și nici că inculpatului i s-a cerut deplasarea pentru recoltarea probelor de sânge, au declarații aproape identice cu ale inculpatului, arătând că "da, fiola era desfăcută și acesta este motivul pentru care inculpatul a refuzat să sufle în aceasta".

Consideră că nu pot justifica martorii cât și nici inculpatul împrejurarea că, în afară de fiola la care a fost expertizat, a refuzat să i se recolteze probe de sânge.

Toate acestea întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii prevăzută și pedepsită de art.79 alin.4 din nr.OUG195/2002, iar hotărârile pronunțate în cauză sunt nelegale și netemeinice.

Curtea, pune în vedere reprezentantului parchetului să se pronunțe cu privire la modul în care instanța de apel a aplicat disp.art.378 alin.11Cod procedură penală, având în vedere că instanța de fond l-a achitat iar la primul termen de judecată, instanța de apel nu l-a audiat.

Procurorul,având cuvântul, solicită în principal, admiterea recursului, casarea celor două hotărâri recurate și să se dispună trimiterea cauzei la instanța de apel pentru audierea inculpatului.

În subsidiar, pe fondul cauzei, solicită a se avea în vedere și motivele de recurs exprimate.

Avocat, apărător ales al intimatului inculpat, având cuvântul, cu privire la aplicarea disp.art.378 alin.11Cod procedură penală, apreciază că instanța de apel nu a omis acest text de lege, având în vedere faptul că inculpatul nu a fost prezent la acel termen de judecată.

Pe fondul cauzei, solicită respingerea recursului declarat de parchet, menținerea soluțiilor pronunțate în cauză ca fiind legale și temeinice, întrucât nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii prevăzută și pedepsită de art.79 alin.4 din nr.OUG195/2002, atât sub aspectul laturii obiective cât și sub aspectul laturii subiective.

Precizează că din probele administrate în cauză, coroborate în ansamblu - declarațiile constante ale inculpatului, declarațiile martorilor, rezultă că refuzul inculpatului de a i se recolta probe biologice, s-a datorat acelei fiole desfăcute.

Solicită a se avea în vedere înscrisurile depuse la dosar, cât și modul în care organele de cercetare penală au înțeles să-l abordeze pe inculpat.

Intimatul inculpat, având ultimul cuvânt, achiesează la concluziile apărătorului său.

Instanța ia cauza în pronunțare.

CURTEA

Asupra recursului penal de față:

Examinând actele și lucrările dosarului, curtea constată că, Tribunalul Constanța - Secția Penală, prin decizia penală nr.436 din data de 06 octombrie 2008, în baza art. 379 pct. 1 lit. b Pr. Pen. a respins ca nefondat apelul formulat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Constanța împotriva sentinței penale nr. 1768/21.12.2007 pronunțată de Judecătoria Constanța în dosarul nr-.

În baza art. 192 alin. 3. Pr. Pen. cheltuielile judiciare avansate de stat au rămas în sarcina acestuia.

Pentru a pronunța această hotărâre, Tribunalul Constanța, a reținut următoarele:

Prin rechizitoriul nr.3937/P/2005 din 04 octombrie 2005 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Constanța, inculpatul, a fost trimis în judecată pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art.79 alin.4 din OUG195/2002.

Judecătoria Constanța ca instanță de fond, prin sentința penală nr. 1768/21.12.2007, în baza art.11 pct.2 lit.a pr.pen. raportat la art.10 lit.d pr.pen a achitat inculpatul, fiul lui și, născut la data de 18.03.1975 în com. - -, jud., cetățean român, studii - 12 clase, serviciul militar satisfăcut, fără ocupație și loc de muncă, căsătorit, fără antecedente penale, domiciliat în com. str. - nr.69, jud. Constanta, avândCNP - -pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.79 alin.4 din OUG.195/2002.

În baza art.192 alin.3 pr.pen. cheltuielile judiciare avansate de stat au rămas în sarcina acestuia.

Parchetul de pe lângă Judecătoria Constanțaa declarat apel împotriva acestei sentințe penale, solicitând reanalizarea probelor administrate în cauză și pronunțarea unei hotărâri prin care inculpatul să fie condamnat la pedeapsa închisorii în limitele prevăzute de lege pentru infracțiunea prevăzută de art.79 alin.1 din OUG195/2002 cu aplicarea art.13 Cod penal.

Împotriva ambelor hotărâri, Parchetul de pe lângă Tribunalul Constanțaa declarat recurs criticându-le pentru nelegalitate și neteminicie. În motivarea cererii de recurs se mai arată că, Tribunalul Constanțaa pronunțat hotărârea și cu încălcarea dispozițiilor art.378 al.11Cod procedură penală deoarece inculpatul nu a fost audiat.

Verificând hotărârile recurate, actele și lucrările dosarului prin prisma motivelor de recurs și din oficiu, curtea constată că recursul este întemeiat.

În cauză, Judecătoria Constanțaa pronunțat o hotărâre de achitare a inculpatului, în temeiul art.11 punct 2 lit."a" Cod procedură penală raportat la art.10 lit."d" Cod procedură penală, sub aspectul comiterii infracțiunii prevăzută de art.79 al.1 din OUG195/2002.

Parchetul a declarat apel împotriva acestei sentințe penale, solicitând condamnarea inculpatului pentru fapta pentru care a fost trimis în judecată.

La primul termen în fața instanței de apel, când procedura de citare a inculpatului s-a realizat prin afișare la ușa principală a locuinței, s-au pus concluzii pe fondul cauzei.

Conform art.378 alin.11Cod procedură penală, cu ocazia judecății apelului, instanța este obligată să procedeze la ascultarea inculpatului prezent,

potrivit dispozițiilor cuprinse în cartea specială, titlul II, capitolul II, atunci când instanța de fond nu a pronunțat împotriva acestuia o hotărâre de condamnare.

Dispozițiile art.378 alin.11Cod procedură penală, fac trimitere expres la prevederile din partea specială, Titlul II, capitolul II, dispoziții în care se regăsește art.323 Cod procedură penală privind " inculpatului".

În aplicarea corectă a dispozițiilor art.378 alin.11Cod procedură penală și art.323 Cod procedură penală, instanța are sarcina de a asigura prezența inculpatului în fața instanței de apel, ceea ce se realizează prin mijloacele procedurale prevăzute de art.175 - 184 Cod procedură penală.

Curtea concluzionează că instanța de apel nu s-a conformat acestor dispoziții procesual - penale, ceea ce aduce atingere în mod grav ordinii juridice stabilite de legiuitor relativ la regimul devolutiv al procesului penal în fața instanței de apel cu privire directă la dreptul la audiere al inculpatului în dublul grad de jurisdicție.

Această cerință referitoare la ascultarea inculpatului a fost stabilită de Curtea Europeană a Drepturilor Omului prin mai multe hotărâri, arătându-se că în noțiunea de proces echitabil, prevăzut de art.6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului, intră și obligația de apreciere directă a mărturiilor procesuale ale inculpatului, prin audierea sa de către instanța de apel.

În considerarea celor mai sus prezentate, recursul parchetului va fi admis, decizia penală a Tribunalului Constanța va fi casată și se va trimite dosarul acestei instanțe pentru rejudecarea cauzei cu respectarea dispozițiilor legale menționate.

Cu ocazia rejudecării apelului, se vor analiza și motivele din petiția de recurs.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

În temeiul art.38515pct.2 lit."c" Cod procedură penală, art.3859pct.10 Cod procedură penală, raportat la art.378 al.11Cod procedură penală,

Admite recursul penal declarat dePARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL CONSTANȚA, împotriva sentinței penale nr.1768 din data de 21 decembrie 2007, pronunțată de Judecătoria Constanța în dosarul penal nr- și a deciziei penale nr.436 din data de 06 octombrie 2008, pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul penal nr-, privind pe inculpatul - domiciliat în comuna,-, județul

Casează decizia penală recurată și dispune rejudecarea apelului de aceeași instanță.

Cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 13 ianuarie 2009.

PREȘEDINTE, JUDECĂTORI,

GREFIER,

Jud.fond

Jud.apel;

Red.dec.Jud.

Tehnored.Gref./3 ex.

Data: 19.01.2009

Președinte:Lucia Dragomir
Judecători:Lucia Dragomir, Marius Cristian Epure, Valentin

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Infractiuni rutiere OG 195 2002 Cod rutier sanctiuni. Decizia 12/2009. Curtea de Apel Constanta