Infractiuni rutiere OG 195 2002 Cod rutier sanctiuni. Decizia 130/2010. Curtea de Apel Craiova
Comentarii |
|
Dosar nr- - nr.OUG 195/2002 -
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA PENALĂ ȘI PT. CAUZE CU MINORI
INSTANȚA DE RECURS
DECIZIE PENALĂ Nr. 130
Ședința publică de la 05 Februarie 2010
PREȘEDINTE: Sorina Lucia Petria Mitran JUDECĂTOR 2: Mircea Mugurel
Judecător - -
Judecător
Grefier
Ministerul Public reprezentat de procuror, de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova.
Pe rol, soluționarea recursului penal promovat de inculpatul - împotriva deciziei penale nr. 266A din 02 noiembrie 2009, pronunțată de Tribunalul Gorj - Secția Penală, în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică, a răspuns recurentul - inculpat asistat de avocat ales.
Procedura completă.
S-a efectuat referatul oral al cauzei, a fost audiat recurentul - în condițiile prevăzute de lege, declarația fiind consemnată și depusă la dosar, după care, nefiind ridicate excepții sau formulate noi cereri, instanța a constatat dosarul în stare de judecată și a acordat cuvântul asupra dezbaterilor.
Avocat, pentru recurentul - inculpat, depune la dosar motivele de recurs și solicită admiterea recursului, casarea deciziei și sentinței, iar pe fond, în principal, solicită achitarea inculpatului, întrucât în cauză sunt incidente prevederile art.45 Cod penal, fapta inculpatului săvârșindu-se în stare de necesitate, întrucât acesta s-a deplasat cu autoturismul la solicitarea martorului pentru salvarea tatălui acestuia, care făcuse un preinfarct și trebuia transportat la spital; într-o teză secundară, solicită achitarea inculpatului, întrucât fapta săvârșită nu prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni, în raport de împrejurările săvârșirii faptei, aspectul că nu a avut urmări, iar inculpatul a absolvit cursurile unei școli de șoferi, a avut o conduită bună anterior; într-o a treia teză, a solicitat reducerea pedepsei către minimul general prevăzut de lege, în raport de circumstanțele personale ale inculpatului.
Reprezentantul Parchetului solicită respingerea recursului ca nefondat, cu obligarea inculpatului la plata cheltuielilor judiciare către stat, întrucât nu sunt îndeplinite cerințele prev.de art.45 Cod penal sau cerințele prev.de art.181Cod penal, inculpatul fiind recidivist, iar pedeapsa aplicată a fost just individualizată.
Recurentul - inculpat, având ultimul cuvânt, lasă la aprecierea instanței soluția ce se va pronunța în cauză.
Dezbaterile fiind încheiate;
CURTEA:
Asupra recursului penal de față;
Prin sentința penală nr. 325 din 18.06.2009 pronunțată de Judecătoria Tg. Cărbunești în dosarul nr-, în baza art. 86 alin. 1 din OUG 195/2002 cu aplicarea art. 37 lit. a Cod penal, inculpatul - fiul lui și, născut la data de 29.09.1983, în localitatea F, jud. G, cetățean român, studii 11 clase, fără ocupație, necăsătorit, stagiul militar satisfăcut, CNP -, domiciliat în comuna, sat, județul G - a fost condamnat la pedeapsa de 1 (unu) an închisoare.
În baza art. 83 alin. 1 Cod penal, s-a revocat beneficiul suspendării condiționate a executării pedepsei de 2 ani închisoare, aplicată inculpatului prin sentința penală nr. 1048/29.05.2006 pronunțată de Judecătoria Tg. Cărbunești, în dosar nr. 1350/2006, definitivă prin decizia penală nr. 331/30.08.2006 a Tribunalului Gorj și s-a dispus executarea în întregime a acestei pedepse, pe lângă pedeapsa aplicată în cauza de față, inculpatul urmând să execute pedeapsa finală de 3 ani închisoare.
În baza art. 71 alin. 2 Cod penal, s-a interzis inculpatului exercitarea drepturilor civile prevăzute de art. 64 alin.1 litera a Teza a -II -a și Cod penal, pe durata executării pedepsei principale.
În baza art. 191 Cod procedură penală, a fost obligat inculpatul la plata a 500 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care, suma de 200 lei reprezentând onorariul cuvenit avocatului din oficiu, va fi suportat în avans din fondurile Ministerului Justiției.
Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut în fapt că în noaptea de 11.01.2009, în jurul orelor 1,30, inculpatul, în timp ce conducea autovehiculul marca IVECO de culoare, înmatriculat în Italia sub nr. RE -, pe drumul comunal nr. 49 -, a fost oprit de lucrătorii de poliție în vederea unui control de rutină și, în urma controlului efectuat s-a constatat că acesta nu poseda permis de conducere pentru nici o categorie de autovehicule.
De asemenea, fiind testat cu paratul etilotest, a rezultat că prezenta o concentrație de 0,27 mg/l alcool pur în aerul respirat.
Starea de fapt expusă a fost confirmată pe deplin de declarațiile martorilor audiați în cauză - care l-au văzut pe inculpat în momentul controlului efectuat de organele de poliție lângă autovehiculul respectiv și l-au auzit declarând că el s-a aflat la volan -, declarații care s-au coroborat întru totul cu recunoașterea inculpatului în cursul urmăririi penale și cele menționate în adresa nr. 117 din 02.02.2009 emisă de
În drept, s-a constatat că fapta inculpatului întrunește, atât sub aspectul laturii obiective cât și sub aspectul laturii subiective, elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 86 alineat 1 din nr.OUG195/2002, la individualizarea judiciară a pedepsei, instanța de fond având în vedere gradul de pericol social concret al faptei, împrejurarea în care aceasta a fost săvârșită, pe timp de noapte și pe fondul consumului de băuturi alcoolice, limitele de pedeapsă prevăzute de lege, precum și persoana făptuitorului - cu o atitudine procesuală sinceră, recunoscând în totalitate săvârșirea faptei - a apreciat că numai o pedeapsă privativă de libertate, în limită minimă, ar fi în măsură să ducă la reeducarea acestuia.
Constatând că infracțiunea a fost săvârșită în stare de recidivă postcondamnatorie, adică mai înainte de împlinirea termenului de încercare a suspendării executării acestei pedepsei de 2 ani închisoare aplicată anterior, instanța de fond a făcut aplicarea art. 37 litera a Cod penal și totodată, a dispozițiilor art. 83 Cod penal privind revocarea suspendării condiționate a pedepsei respective.
În ceea ce privește modalitatea de executare a pedepsei, s-a apreciat că scopul educativ, preventiv și sancționator al acesteia poate fi atins numai prin executarea pedepsei în regim de detenție.
Împotriva hotărârii primei instanțe a declarat apel inculpatul, care în principal a cerut achitarea, susținând că a comis fapta în stare de necesitate, conducând autoturismul fără permis pentru a salva viața unei persoane care suferise un preinfarct, iar în subsidiar, a solicitat aplicarea art.181pen. arătând că fapta, prin conținutul ei concret, nu prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni.
Prin decizia penală nr. 266 din 02 noiembrie 2009 pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr-, a dispus respingerea ca nefondat a apelului declarat de inculpatul și l-a obligat pe acesta la plata sumei de 40 lei reprezentând cheltuieli judiciare statului.
Pentru a pronunța această decizie, instanța de prim control judiciar a constatat în esență că împrejurarea invocată de inculpat în apel nu poate constituii stare de necesitate, în sensul dispozițiilor art. 45.pen. pentru a se înlătura caracterul penal al faptei, deoarece, în condițiile date, martorul - în vederea continuării transportării tatălui său la spital - putea apela la alte persoane sau la ambulanță.
În raport de natura faptei, care este de pericol, cât și de împrejurarea că aceasta a fost comisă în stare de recidivă, instanța de apel a constatat că fapta prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni și, prin urmare, în cauză, nu a fost posibilă aplicarea art. 181.pen.
Împotriva acestei decizii, a declarat recurs - în termen legal - inculpatul, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei și sentinței, iar pe fond, în principal, solicită achitarea sa, întrucât în cauză sunt incidente prevederile art.45 Cod penal, fapta săvârșindu-se în stare de necesitate, întrucât acesta s-a deplasat cu autoturismul la solicitarea martorului pentru salvarea tatălui acestuia, care făcuse un preinfarct și trebuia transportat la spital; într-o teză secundară, solicită achitarea inculpatului, întrucât fapta săvârșită nu prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni, în raport de împrejurările săvârșirii faptei, aspectul că nu a avut urmări, iar inculpatul a absolvit cursurile unei școli de șoferi, a avut o conduită bună anterior; într-o a treia teză, a solicitat reducerea pedepsei către minimul general prevăzut de lege, în raport de circumstanțele personale atenuante.
Recursul inculpatului este fondat.
Analizând hotărârea recurată prin prisma criticilor invocate și care corespund cazurilor de casare prev.de art.3859alin.1 pct.14 și 171Cod pr.penală și din oficiu în limitele prev.de art.3896Cod pr.penală, se constată următoarele:
Recurentul inculpat a fost trimis în judecată pentru săvârșirea în stare de recidivă postcondamnatorie a infracțiunii prev.de art.86 alin.1 din OUG nr.195/2002, constând în aceea că în noaptea de 11 ianuarie 2009, în jurul orelor 1,30 în urma controlului efectuat de lucrătorii de poliție aflați pe drumul comunal 49, s-a constatat că acesta nu posedă permis de conducere pentru nicio categorie de autovehicule și fiind testat cu aparatul etilotest a rezultat că prezenta o concentrație de 0,27 mg/litru alcool pur în aerul expirat.
Motivul de recurs invocat de recurent conform căruia sunt aplicabile dispozițiile art.45 Cod penal, este nefondat întrucât potrivit art.45 alin.2 Cod penal este în stare de necesitate acela care săvârșește fapta pentru a salva de la un pericol iminent și care nu poate fi înlăturat altfel, viața, integritatea corporală sau sănătatea sa, a altuia sau un bun important al său, al altuia sau în interes obștesc.
Așadar, pentru ca o faptă să fie considerată ca fiind comisă în stare de necesitate, cu consecința înlăturării caracterului penal al faptei respective, trebuie să îndeplinească mai multe condiții, una dintre aceste condiții fiind ca pericolul să fie inevitabil, adică să nu poată fi înlăturat pe altă cale decât prin săvârșirea unei fapte prevăzute de legea penală (ori, în cauza de față, se poate aprecia că transportul la spital al persoanei bolnave conform susținerilor inculpatului putea fi realizat și în alte condiții decât de inculpat care consumase băuturi alcoolice și nu poseda permis de conducere).
De asemenea, este nefondat motivul de recurs invocat de către inculpat, referitor la aplicarea dispozițiilor art.181Cod penal, întrucât alin.2 al articolului menționat arată că la stabilirea în concret a gradului de pericol social se ține seama de modul și mijloacele de săvârșire a faptei, de scopul urmărit, de împrejurările în care fapta a fost comisă, de urmarea produsă sau care s-ar putea produce, precum și de persoana inculpatului.
Ori, în cauză, deși nu s-a produs un eveniment de circulație, inculpatul aflându-se sub influența băuturilor alcoolice și fără a poseda permis de conducere, o urmare periculoasă era inevitabilă și mai mult, în ceea ce privește persoana acestuia, se constată că deși a recunoscut fapta săvârșită, la aprecierea gradului de pericol social nu se poate face abstracție de faptul că la data săvârșirii infracțiunii se afla în stare de recidivă postcondamnatorie, ceea ce relevă o periculozitate mai sporită a acestuia de care nu se putea face abstracție.
Numai atitudinea sinceră a inculpatului pe parcursul procesului penal nu justifică susținerea acestuia, în sensul că fapta săvârșită ar fi lipsită de gradul de pericol social al unei infracțiuni și va fi luată în considerare la individualizarea pedepsei, astfel încât numai în raport de acest motiv se apreciază că recursul inculpatului este fondat, astfel încât se va admite, se va casa în parte decizia și sentința cu privire la cuantumul pedepsei ce se va aplica, se vor desface pedepsele aplicate inculpatului în pedeapsa de 1 an închisoare și respectiv 2 ani închisoare, aplicată prin nr.1048/2006 a Judecătoriei Târgu Cărbunești; se va face aplicarea art.74 alin.1 lit.c și alin.2 Cod penal, art.76 lit.d Cod penal (se are în vedere atitudinea sinceră pe parcursul procesului penal, împrejurarea că este o persoană tânără, cu studii medii, astfel încât se poate aprecia că scopul educativ al pedepsei și prevenția generală pot fi atinse și prin condamnarea la o pedeapsă orientată către minimul general prevăzut de lege, cu atât mai mult cu cât, ca urmare a revocării beneficiului liberării condiționate, inculpatul va executa în regim de detenție și pedeapsa la care a fost condamnat anterior); se va reduce pedeapsa aplicată în cauza de față de la 1 an închisoare la 3 luni închisoare; se va menține revocarea beneficiului suspendării condiționate a executării pedepsei de 2 ani închisoare aplicată anterior, astfel încât inculpatul va executa în cumul pedeapsa de 2 ani și 3 luni închisoare.
Se vor menține celelalte dispoziții din sentința recurată.
Cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul penal promovat de inculpatul - împotriva deciziei penale nr. 266A din 02 noiembrie 2009, pronunțată de Tribunalul Gorj - Secția Penală, în dosarul nr- și sentinței penale nr. 325 din 18 iunie 2009 pronunțată de Judecătoria Tîrgu Cărbunești, în dosarul nr-.
Casează decizia și sentința penală nr.325 din 18 iunie 2009, pronunțată de Judecătoria Târgu Cărbunești, cu privire la cuantumul pedepsei.
pedepsele aplicate inculpatului în pedeapsa de 1 (unu) an închisoare aplicată în cauza de față și 2 (doi) ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 1048/2006 a Judecătoriei Tîrgu Cărbunești.
Aplică art. 74 alin. 1 lit. c și alin. 2 Cod penal, art. 76 lit. d Cod penal și reduce pedeapsa aplicată în cauză, de la 1 (unu) an închisoare, la 3 (trei) luni închisoare.
Menține revocarea beneficiului suspendării condiționate a executării pedepsei de 2 ani închisoare aplicată anterior și dispune ca inculpatul - să execute prin cumul pedeapsa de 2 (doi) ani și 3 (trei) luni închisoare.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței.
Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 05 Februarie 2010.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - - -
Grefier,
Red. jud.:
Jud. fond:
Jud. apel:
Dact. 3 ex./22 Februarie 2010
-05 februarie 2010 -
- Emis extras penal;
Președinte:Sorina Lucia Petria MitranJudecători:Sorina Lucia Petria Mitran, Mircea Mugurel