Infractiuni rutiere OG 195 2002 Cod rutier sanctiuni. Decizia 156/2008. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA PENALĂ
DECIZIA PENALĂ Nr. 156
Ședința publică de la 25 Martie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Mihaela Chirilă Chirvasă
JUDECĂTOR 2: Maria Cenușă
JUDECĂTOR 3: Otilia
GREFIER -
Ministerul Public reprezentat prin procuror -
S-a luat spre examinare recursul declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Vaslui împotriva deciziei penale nr. 308/A din 25 octombrie 2007 Tribunalului Vaslui.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă inculpatul intimat, personal, asistat de av., apărător ales.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează cele indicate mai sus cu privire la prezența părților și modul de îndeplinire a procedurii de citare.
Inculpatul interpelat, arată că nu dorește să dea declarație în această fază a procesului și precizează că menține declarațiile date la instanța de fond.
Nu mai are de formulat alte cereri.
Nemaifiind alte cereri de formulat instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri asupra recursului de față.
Reprezentantul Parchetului având cuvântul solicită admiterea recursului declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Vaslui față de motivele invocate și în scris în declarația de recurs.
Apreciază că decizia Tribunalului Vaslui este nelegală și netemeinică, consideră că există probe certe de vinovăție a inculpatului sens în care solicită pronunțarea unei hotărâri de condamnare a inculpatului la o pedeapsă legală pentru săvârșirea infracțiunii reținută în sarcina acestuia.
Av. pentru inculpatul intimat solicită respingerea recursului declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Vaslui întrucât criticile aduse sunt nefondate, soluțiile pronunțate de instanța de fond și instanța de apel sunt legale și susținute de ansamblul probator administrat în cauză.
S-a susținut în mod greșit că inculpatului i s-ar fi recoltat două probe de sânge la interval de o oră. De asemenea, a se reține doar datele din actul medical și a nu tine seama și de celelalte probe administrate în cauză, ar duce la încălcarea dispozițiilor art. 63 al.2 din Codul d e procedură penală, conform cărora probele nu au valoare mai dinainte stabilită.
Mai arată, apărătorul inculpatului, că au fost încălcate și normele ce reglementează procedura recoltării probelor de sânge, care prevăd asistarea de cel puțin doi martori la recoltarea efectivă a probelor și la sigilarea flacoanelor, iar instanța de apel, în mod corect că nerespectarea acestor dispoziții imperative conduce la anularea caracterului probator al acestor analize. Rezultatul alcooltestului nu poate fi reținut pentru dovedirea infracțiunii întrucât testarea nu s-a realizat cu un mijloc autorizat și s-a efectuat peste 3 ore de la ora producerii accidentului rutier.
Nici criticile privind înlăturarea concluziilor primei expertize nu sunt întemeiate.
Solicită în concluzie, față de probatoroul administrat, reținerea prezumției de nevinovăție, că soluțiile date de cele două instanțe sunt legale și temeinice. Depune la dosar note de concluzii.
Inculpatul având cuvântul achiesează la concluziile apărătorului său.
CURTEA
Asupra recursului penal de față;
Prin sentința penală nr. 359/27.02.2007, Judecătoria Vasluia dispus în baza art. 11 pct. 2 lit. "a" raportat la art. 10 lit. "d" Cod procedură penală achitarea inculpatului-, fiul lui și, născut la 28.07.1967 în, județul V, domiciliat în V, str. -,. 362,. C,. 3,. 3,. -, pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 79 alin. 1 nr.OUG 195/2002 (art. 87 alin. 1 - noua numerotare).
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut următoarele:
În ziua de 27.10.2004, în jurul orei 12,00, au fost sesizate telefonic organele de poliție cu privire la faptul că, în suburbia, a avut loc un accident de circulație.
Deplasându-se la fața locului, organele de poliție l-au găsit pe inculpatul - care a declarat că, în timp ce se deplasa pe DJ 207 E pe raza suburbiei la volanul autoturismului marca "Volskwagen Golf", a pierdut controlul volanului și a intrat în șanțul din partea a direcției sale de mers.
Urmare a accidentului a rezultat vătămarea corporală a numitului - care se afla în autoturism, însă acesta a declarat că nu depune plângere penală.
La ora 14,44, inculpatul - a fost testat cu aparatul alcooltest care a indicat o valoare de 0,68 mg/l alcool pur în aer expirat, fiind ulterior condus la Spitalul Județean V în vederea recoltării probelor biologice.
Astfel, în prezența martorului asistent, la ora 15,30 i s-a recoltat inculpatului prima probă de sânge rezultând o valoare de 1,50 g% Cu privire la oad oua probă de sânge, din buletinul de analiză toxicologie - alcoolemie nr. 1102 - 1103 din 28.10.2004 (fila 44 - dosarul de urmărire penală) rezultă că la ora 16,30 - inculpatul avea o alcoolemie de 1,35%o, însă în buletinul de examinare clinică (fila 45 - dosarul de urmărire penală) nu sunt consemnate date cu privire la cea de-a doua probă de sânge.
Nu există în cauza de față nici o dovadă care să certifice acuratețea rezultatului celei de-a doua probe biologice, având în vedere și faptul că solicitându-se relații la Spitalul Județean V cu privire la aspectul că în actul medical însoțitor al recoltării probelor biologice în vederea determinării gradului de intoxicație etilică, prin adresa nr. 5334/12.06.2006 (fila 47) s-a comunicat că la ora 15,30 s-a recoltat inculpatului -, după ce a fost examinat clinic, prima probă de sânge în prezența martorului asistent și a agentului de poliție, neexistând nici o informație și nici o dovadă certă în privința recoltării celei de-a doua probe de sânge decât faptul că în condica de tratament s-au scăzut două fiole de ser fiziologic, de unde ar rezulta implicit că s-a recoltat și această probă, fără alte documente doveditoare.
În cursul urmăririi penale, având în vedere perioada mare de timp dintre ora producerii accidentului și momentul recoltării probelor biologice, s-a dispus efectuarea unei expertize privind calculul retroactiv al alcoolemiei.
Această expertiză s-a efectuat raportat declarațiilor, destul de contradictorii ale inculpatului și martorilor, precum și luându-se în considerare ca ore ale conducerii autoturismului orele 11,30-12,00. însă, analizând toate declarațiile inculpatului, în raportul de expertiză s-a stabilit în concluzii că, deși nici una dintre acestea nu corespunde realității, valoarea alcoolemiei la orele indicate ar fi fost de aproximativ 2,05 - 2,15 g%
Având în vedere caracterul mare de probabilitate al acestei expertize, precum și faptul că în aceasta practic s-au indicat trei valori diferite ale alcoolemiei, fără a se indica o variantă de calcul exactă care să fie reținută, precum și că aceasta se referă la orele 11,30-12,00 ca ore ale conducerii autoturismului, ore care nu se coroborează cu celelalte probe ale dosarului, instanța înlăturat-
În cursul cercetării judecătorești, la data de 29.05.2006, a fost audiat inculpatul, ocazie cu care a relatat că, în dimineața respectivă, a mers la martorul unde a consumat alimentele arătate precum și cantitatea de aproximativ 300 ml Ť.. Acesta a precizat, de asemenea, că i s-a recoltat o singură probă de sânge.
Instanța a avut în vedere această declarație a inculpatului la soluționarea cauzei, aceasta coroborându-se cu restul probelor administrate în cauză și motivat de faptul că nu se pot ignora principiile fundamentale ale procesului penal privind oralitatea, contradictorialitatea și nemijlocirea, neputându-se aprecia numai declarațiile acestuia din faza de urmărire penală, făcând abstracție de cele date în fața instanței. Astfel, declarația martorului a confirmat declarația inculpatului atât sub aspectul alimentelor consumate cât și cu privire la tăria și cantitatea țuicii băute de acesta. De asemenea, martorul - martor asistent, a arătat că a asistat doar la recoltarea primei probe de sânge.
Din coroborarea declarațiilor martorilor (fila 96), și rezultă că data aproximativă a conducerii autoturismului a fost la orele 11,00-11,30.
Raportat tuturor acestor aspecte, stabilite în mod cert prin coroborarea tuturor probelor arătate, la solicitarea inculpatului, s-a dispus în cursul cercetării judecătorești efectuarea unei noi expertize privind calculul retroactiv al alcoolemiei, acesta impunându-se cu atât mai mult cu cât expertiza anterioară a fost efectuată pentru un alt interval de timp și având în vedere că s-a arătat că nici una din cele trei variante de calcul efectuate în aceasta nu corespunde realității, precum și datorită faptului că timpul curs până la recoltarea probelor biologice (aproximativ 4 ore) este cu mult mai mare decât cel recomandat (30 minute).
Conform concluziilor expertizei efectuate în cursul cercetării judecătorești (fila 113-115) rezultă că, raportat datelor prezentate, alcoolemia inculpatului la orele 11,00-11,30 fost de 0,65%o-0,80 g%
Instanța a reținut această expertiză ca fiind efectuată pe baza unor date certe și având în suport probator cu claritate stabilit. De altfel, rezultatele acestei expertize sunt confirmate și de datele consemnate în buletinul de examinare din care rezultă că inculpatul avea culoarea feței obișnuită, halenă alcoolică absentă, cu un echilibru normal, vorbire clară, comportare ordonată, orientat în spațiu, atenție concentrată, judecată coerentă, concluzionându-se că acesta nu pare a fi sub influența alcoolului și care vin în evidentă contradicție cu valorile reținute de prima expertiză efectuată în faza de urmărire penală, toate manifestările reținute fiind puțin posibile la o alcoolemie de 2,05-2,15%
Este adevărat că evaluarea retroactivă a alcoolemiei - procedeu destinat a pune în evidență valoarea alcoolemiei la momentul conducerii autoturismului - are un mare grad de probabilitate, dar o astfel de evaluare a fost indispensabilă în această cauză, având în vedere că pentru existența infracțiunii cu privire la care inculpatul a fost trimis în judecată este absolut necesară stabilirea gradului de îmbibație alcoolică din momentul conducerii autoturismului.
Totuși, aceasta nu are prin ea însăși forța probantă deplină, însă având în vedere faptul că aceasta se coroborează cu ansamblul probelor existente în cauză, rezultatul acesteia este de natură a exclude vinovăția inculpatului.
Raportat tuturor probelor existente la dosar nu s-a demonstrat cu certitudine săvârșirea de către inculpat a infracțiunii reținute în sarcina sa, neputându-se desprinde "dincolo de orice îndoială" concluzia că acesta avea la momentul conducerii autoturismului o alcoolemie peste limita legală de 0,80%o sau că acesta era în stare de ebrietate, astfel încât în cauză instanța a făcut aplicarea principiului "in dubio pro reo", care nu poate profita decât inculpatului.
Inculpatul -, beneficiază de prezumția de nevinovăție - art. 66 Cod procedură penală - puternică garanție procesuală - și aceasta nu poate fi înlăturată prin probabilități, eventualități, iar îndoiala care există cu privire la gradul de alcoolemie avut de inculpat - element esențial al laturii obiective a infracțiunii prevăzute de art. 79 alin. 1 OUG195/2002 - împiedică astfel condamnarea acestuia.
Față de aceste considerente, instanța a constatat că nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 79 alin. 1 nr.OUG 195/2002 sub aspectul laturii obiective referitor la faptul că inculpatul ar fi avut în sânge o îmbibație alcoolică peste limita legală sau că ar fi fost în stare de ebrietate în momentul conducerii autoturismului și, în consecință, a dispus achitarea acestuia în baza art. 11 pct. 2 lit. "a" raportat la art. 10 lit. "d" Cod procedură penală pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 79 alin. 1 - OUG195/2002 (art. 87 alin. 1 - noua reglementare).
S-a dispus în baza art. 192 alin. 3 Cod procedură penală, ca acele cheltuieli judiciare avansate de stat în cursul urmăririi penale și al judecății să rămână în sarcina acestuia.
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel inculpatul și Parchetul de pe lângă Judecătoria Vaslui, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie pentru următoarele motive:
Referitor la recoltarea celei de-a doua probe biologice, instanța a adat prioritate datelor consemnate în buletinul de examinare clinică, față de datele consemnate în buletinul de analiză toxicologică. Între aceste acte există unele diferențe semnificative. Astfel, buletinul de examinare clinică conține constatări de fapt, care sunt consemnate ca urmare a simplei observații a medicului și care pot duce la concluzia că persoana examinată "pare" sau "nu pare" sub influența alcoolului. O astfel de constatare nu este de natură a lămuri cu privire la starea de ebrietate a persoanei examinate, oferind doar indicii, nu și date certe.
În schimb, buletinul de analiză toxicologică conține constatări efectuate pe baza unor metode științifice și procedee de laborator, oferind date certe cu privire la alcoolemia conținută în probele biologice recoltate la orele specifice.
În buletinul de analiză toxicologică nr. 1102-1103/28.10.2004 se observă cu ușurință că sunt trecute rezultate a două probe biologice recoltate la orele 15,30 și 16,30, pentru care au fost evidențiate valorile de 1,50%o și 1,35%
În situația în care nu s-ar fi recoltat cea de-a doua probă biologică, așa cum susține inculpatul, ar fi fost imposibilă analiza și exprimarea unei valori a alcoolemiei pentru aceasta.
Se consideră, cu certitudine, că declarația inculpatului dată în fața instanței, prin care a susținut că i s-a recoltat o singură probă biologică este total nesinceră, inculpatul speculând acest fapt din lipsa completării rubricii "momentul recoltării II" din buletinul de examinare clinică.
Dovada nesincerității inculpatului se regăsește la filele 27, 29 și 31 din dosarul de urmărire penală, unde inculpatul a declarat că " am fost condus la Spitalul Județean V, unde mi s-au recoltat probe biologice, la interval de o oră", " până la recoltarea probelor de sânge la spital nu am mai consumat băuturi alcoolice", "Nu pot să-mi explic alcoolemia de 1,50 respectiv 1,35 din momentul recoltării", precum și din lista de probe propuse de inculpat prin avocat, în care solicită " calcularea alcoolemiei luând ca bază de plecare buletinul de analiză toxicologică din care rezultă că la orele 15,30 conducătorul auto avea o alcoolemie de 1,50%o iar la orele 16,30 o alcoolemie de 1,35g%o".
Este lesne de observat faptul că în cursul urmăririi penale inculpatul a recunoscut recoltarea a două probe biologice, schimbându-și această poziție în cursul judecății, când a negat recoltarea celei de-a doua probe.
2. Referitor la ora producerii accidentului, instanța a reținut ca fiind probabil în intervalul 11,00-11,30.
Se consideră că, din coroborarea declarațiilor martorilor audiați în cauză, ora producerii accidentului are cea mai mare probabilitate de a se situa în intervalul 11,30-12,00.
Cu privire la acest aspect, martorii au situat ora producerii accidentului în intervalul 09,30-12,00, însă nu toate declarațiile sunt și pertinente, unii dintre martori făcând aprecieri eronate.
Dintre declarațiile relevante, se menționează:
- declarația inculpatului, în care arată că "la am stat între orele 09,30 și 11,00, am mâncat și am băut ", "Am primit un telefon de la un alt amic care m-a rugat să merg la să îl aduc în oraș. M-am dus la, l-am luat". De aici rezultă că după ora 11,00, inculpatul a plecat cu mașina din municipiul V spre de unde l-a luat pe amicul său, iar pe drumul de întoarcere s-a produs accidentul;
- declarația martorului, în care arată că "În jurul orei 10,45-11,00 plecat de la mine (inculpatul) fiind sunat de o persoană care a insistat foarte mult";
- declarația martorului, în care arată că " fiind în pauza de masă în jurul orelor 11,30 am auzit zgomot de frână și o bufnitură, am ieșit să vedem ce se întâmplă și am văzut o mașină în șanț";
- declarația martorei în care arată că " în jurul orelor 12,00 în timp ce mă pregăteam să merg în oraș, fiind în localitatea, dinspre, am văzut o mașină care a intrat într-un șanț, știu că în mașină era șoferul și un pasager care a fost accidentat și pe care noi cu mașina noastră l-am transportat la spital, șoferul rămânând acolo".
3. În cursul cercetării judecătorești, instanța a dispus efectuarea unei noi expertize privind calculul retroactiv al alcoolemiei, de către aceeași instituție care a efectuat expertiza privind calculul retroactiv al alcoolemiei în cursul urmăririi penale - I, expertiză pe care a considerat-o nulă pentru următoarele motive:
- potrivit art. 33 alin. 3 din Ordinul nr. 1134/2000, "calculul retroactiv al alcoolemiei se efectuează numai în institutele de medicină legală toxicolog primar", iar potrivit art. 35 din Regulamentul de aplicare a nr.OG 1/2000 "medicul legist care a eliberat un certificat medico-legal nu mai poate participa la efectuarea unei noi expertize medico-legale în același caz".
Or, se poate observa că atât în expertiza efectuată în cursul urmăririi penale, cât și în cea efectuată în cursul cercetării judecătorești, un expert ( -) a făcut parte din ambele comisii;
- potrivit art. 15 din Regulamentul de aplicare a nr.OG 1/2000, printre atribuțiile de medicină legală intră și efectuarea de noi expertize medico-legale în cazurile prevăzute expres la litera c), cazuri distincte de cel prevăzut la litera g), în care se vorbește despre expertiza toxicologică, dar fără a prevedea posibilitatea efectuării unei noi expertize;
- verificarea, din punct de vedere științific, a expertizelor medico-legale se efectuează de către Comisia superioară medico-legală de pe lângă Institutul de Medicină Legală "Prof. Dr. Minovici" B, potrivit art. 23 din Regulamentul de aplicare a nr.OUG 1/2000.
Instanța a înlăturat concluziile primei expertize, deși aceasta s-a raportat la un interval de timp, privitor la producerea accidentului, care corespunde mai îndeaproape realității. De asemenea, deși inculpatul dăduse declarații contradictorii cu privire la felul și cantitatea de alimente și alcool pe care le-a consumat, comisia a concluzionat cu justețe, pe baza metodelor științifice, că inculpatul avea între orele 11,30-12,00 o concentrație de alcool în sânge de aproximativ 2,05-2,15g%
Inculpatul, observând modalitatea de calcul retroactiv a alcoolemiei, a solicitat în cursul cercetării judecătorești efectuarea unei noi expertize privind calculul retroactiv al alcoolemiei după ce, în prealabil, a dat în fața instanței o declarație în care și-a schimbat poziția cu privire la felul și cantitatea de alimente și alcool pe care le consumase.
S-a apreciat declarația martorului, privitor la aceleași aspecte, ca fiind subiectivă, întrucât era prieten cu inculpatul și putea fi ușor influențat de către acesta și foarte puțin probabil ca martorul să își amintească cu exactitate, după trecerea unui timp de un an și șase luni, ce feluri de mâncare, ce băuturi alcoolice și în ce cantități a consumat inculpatul. Menționează că martorul nu a fost audiat în cursul urmăririi penale, ci direct în fața instanței, astfel că nu a mai avut ocazia de a-și aminti și rememora aspectele arătate.
4. S-a considerat că, în lumina celor arătate anterior, inculpatul avea o alcoolemie peste limita legală în momentul producerii accidentului, iar instanța a făcut o aplicare nejustificată a principiului "in dubio pro reo" înlăturând o probă certă (prima expertiză), admițând în mod nelegal o nouă expertiză, bazându-se pe declarațiile inculpatului vădit nesincere și pe observațiile buletinului de examinare clinică (evident incerte) în dauna unei probe certe, științifice.
Prin urmare, s-a apreciat că sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 79 alin. 1 din nr.OUG 195/2002, inclusiv elementul obiectiv, astfel încât dispoziția instanței de achitare a inculpatului - pentru această infracțiune este nelegală și netemeinică.
Inculpatul-intimat și-a exprimat în scris poziția față de motivele de apel ale Parchetului, printr-un memoriu depus la dosarul cauzei ( 27 dosar apel).
Examinând actele și lucrările dosarului atât prin prisma motivelor de apel invocate cât și din oficiu, potrivit art. 371 alin. 2 Cod procedură penală, Tribunalul a constatat că apelul este nefondat, pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare.
1. O primă critică vizează faptul că instanța a dat prioritate datelor consemnate în buletinul de examinare clinică față de datele consemnate în buletinul de analiză toxicologică în condițiile în care declarația inculpatului în sensul că i s-a recoltat o singură probă biologică este nesinceră.
Potrivit art. 69 Cod procedură penală, declarațiile inculpatului făcute în cursul procesului penal pot servi la aflarea adevărului numai în măsura în care sunt coroborate cu fapte și împrejurări ce rezultă din ansamblul probelor existente în cauză. Chiar dacă inițial inculpatul a arătat că i s-au recoltat două probe, s-a reținut că nu există alte dovezi în acest sens decât relațiile comunicate de unitatea sanitară în care s-a precizat că au fost scoase de la farmacia spitalului două fiole de ser fiziologic.
Aceste relații constituie un indiciu și nu o probă deoarece în lipsa procesului-verbal de recoltare doar declarațiile unor martori care să fi asistat la recoltarea ambelor probe ar putea dovedi faptul că s-au recoltat două probe biologice și nu una. Martorul ( 85 dosar fond) a arătat că a fost prezent la spital când inculpatului i s-a recoltat prima probă biologică dar nu a stat să i se recolteze acestuia și cea de a doua probă întrucât avea treburi de rezolvat.
În "Instrucțiunile privind recoltarea probelor de sâne în vederea stabilirii intoxicației etilice" aplicabile acestei activități la momentul comiterii presupusei fapte de către inculpat, este prevăzută, la punctul 6, obligativitatea sigilării flacoanelor cu sigiliul medicului legist sau a unității sanitare în prezența persoanei examinate și a celor doi martori, care obligatoriu asistă la recoltare. Sancțiunea prevăzută la punctul 13 pentru nerespectarea acestor instrucțiuni este reprezentată de anularea caracterului probator în justiție al acestei analize.
1. Oad oua critică are în vedere ora producerii accidentului, care a fost stabilită în mod eronat de instanța de fond, în opinia apelantului.
Tribunalul a constatat că în cauză au fost audiați 11 martori pentru stabilirea împrejurărilor comiterii accidentului în care a fost implicat autoturismul condus de către inculpat, inclusiv sub aspectul momentului producerii acestui accident. Declarațiile martorilor sunt variabile în ceea ce privește ora producerii accidentului. Astfel, 6 dintre martori o situează exact în jur de ora 11,30 sau înainte, unul spune că a văzut mașina avariată după 12,00, doi indică momentele anunțării organelor sanitare și de poliție după 12,00, unul arată intervalul 11,30-12,00 și unul 11,00-12,00.
În acest context probatoriu, instanța de fond a stabilit ora producerii accidentului în intervalul 11,00-11,30, neexistând nici un motiv pentru a înlătura depozițiile de martori date în acest sens și a acorda valoarea probatoriu acelor declarații, mai puține numeric, care indică cel de-al doilea interval (11,30-12,00).
2. Prin cel de al treilea motiv de apel s-a invocat nulitatea expertizei efectuate la fond pentru calcularea alcoolemiei, în primul rând pentru faptul că un expert a făcut parte din ambele comisii de expertiză care au efectuat calculul retroactiv la urmărirea penală, respectiv la judecata în fond. Această critică este nefondată, pentru că motivele de incompatibilitate reglementate de actul normativ invocat în motivele de apel vizează medicul legist și nu expertul chimist ce a mai participat la efectuarea unei expertize.
Pe de altă parte, instanța de fond a motivat în mod convingător necesitatea efectuării unei expertize în cursul cercetării judecătorești, în condițiile în care s-a reținut un nou interval orar de producere a accidentului deci nu se poate vorbi de o nouă expertiză ci de o expertiză care pornește de la alte date de fapt, rezultate în urma cercetării judecătorești.
De fapt, în cauză nu există contrarietate între expertizele efectuate ci concluzii diferite pornind de la premisele diferite avute în vedere de către experți iar instanța de fond a apreciat, în mod corect, față de situația de fapt reținută, că cea de a doua expertiză este concludentă în cauză.
Nu se poate aprecia, în lipsa unor date certe, că declarația martorului este subiectivă, doar pentru faptul că are o relație de prietenie cu inculpatul. Acest martor a dat o declarație în condițiile în care i s-au adus la cunoștință dispozițiile legale privind mărturia mincinoasă și această depoziție nu poate fi exclusă din materialul probatoriu doar pentru aptul că îi este favorabilă inculpatului, în măsura în care nu există alte date privind o eventuală nesinceritate a martorului.
2. Cea de a patra critică are în vedere, în concluzie, aplicarea nejustificată a principiuin dubiu pro reo,în condițiile în care s-a apreciat că prima expertiză reprezenta o probă certă iar a doua expertiză, bazată pe declarațiile nesincere ale inculpatului și pe observațiile buletinului de examinare clinică, reprezintă o probă nelegal admisă. Nici această critică nu este fondată.
În derularea anchetei s-au înregistrat deficiențe, reprezentate în primul rând de intervalul extrem de mare cuprins între ora prezumată a producerii accidentului (indiferent care dintre variante ar fi luate în considerare, acest moment este anterior orei 12,00) și ora prezentării inculpatului în vederea recoltării de probe biologice (15,30). Acest decalaj mare de timp a condus practic la dificultăți de probațiune în cauză, atât pentru apărare cât și pentru acuzare. Ulterior, la recoltarea probelor biologice s-a consemnat în procesul-verbal doar ora 15,30, pentru recoltarea unei probe, inculpatul contestând recoltarea celei de a doua probe iar martorul asistent a declarat în fața instanței că nu a văzut decât recoltarea primei probe. Toate aceste aspecte nu pot fi interpretate decât în favoarea inculpatului, în lumina principiuluiin dubio pro reo,care guvernează procesul penal. S-a mai reținut că declarațiile inculpatului în ceea ce privește felul și cantitatea alimentelor ingerate au fost susținute de ale martorului.
Față de distanța mare în timp scursă de la momentul incidentului rutier până la recoltarea probei biologice, dovada alcoolemiei se poate face doar printr-un calcul retroactiv dar este discutabilă legalitatea efectuării unui asemenea calcul față de dubiile existente în legătură cu recoltarea celei de a doua probe, în lumina deciziei conducerii și a instrucțiunilor subsecvente.
Atât timp cât nu s-a dovedit, fără putință de tăgadă, că inculpatul avea la ora producerii accidentului, de care se leagă ora când a condus autoturismul, o alcoolemie peste limita legală și nu s-a înlăturat prezumția e nevinovăție de care beneficiază, este judicioasă soluția instanței de fond prin care s-a hotărât achitarea inculpatului și ca urmare a fost menținută ca efect al respingerii apelului ca nefondat în baza art. 379 pct. 1 lit. "b" Cod procedură penală.
În termenul prevăzut de art. 3853alin. 1 Cod procedură penală hotărârile au fost recurate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Vaslui, fiind criticate pentru nelegalitate și netemeinicie.
În motivarea recursului s-a susținut că ambele hotărâri au avut la bază o interpretare greșită a materialului probator existent la dosar; din buletinul de analiză toxicologică rezultă fără putință de tăgadă că inculpatului i-au fost recoltate două probe de sânge, la interval de 1 oră, prima la orele 15,30 iar ce-a de a doua la orele 16,30 constatându-se valori ale alcoolemiei de 1,50 g%o și 1,35g% S-a mai menționat că aparatul alcooltest a indicat valoarea de 0,68 mg/l alcool pur în aerul expirat, atunci când a fost folosit la testarea inculpatului.
A mai susținut reprezentantul parchetului că, în faza de urmărire penală, inculpatul a recunoscut că i-au fost recoltate două probe de sânge în vederea stabilirii alcoolemiei, că în mod greșit au fost înlăturate concluziile primei expertize efectuate în faza cercetării judecătorești, ale cărei concluzii se coroborau cu depozițiile martorilor audiați și care indicau ca perioadă de producere a accidentului, intervalul 11,30-12,00.
A doua expertiză a fost efectuată după audierea unor martori care au făcut afirmații subiective și care au încercat să-l ajute pe inculpat să scape de răspundere penală. mai mult, această ultimă expertiză este nulă întrucât au fost încălcate dispozițiile art. 33 și 35 din Ordinul nr. 1134/2000 al Ministrului Sănătății și care prevede cp medicul legist care a eliberat un certificat medico-legal, nu poate participa la efectuarea unei noi expertize în același caz. În cauza de față, expertul - a făcut parte din ambele comisii.
S-a solicitat reaprecierea materialului probator administrat, casarea hotărârilor pronunțate și pe fond condamnarea inculpatului la o pedeapsă individualizată în limite legale.
Curtea verificând actele și lucrările dosarului, prin prisma motivelor invocate constată că hotărârile pronunțate sunt legale și temeinice.
În cauză nu a fost răsturnată prezumția de nevinovăție, prevăzută de art. 66 Cod procedură penală și care operează în favoarea inculpatului.
În procesul-verbal de cercetare la fața locului întocmit la data de 27 octombrie 2004 s-a consemnat că cei doi lucrători de la. V care au întocmit acest act au fost sesizați de ofițerul de serviciu de la Poliția municipiului V în legătură cu faptul că în jurul orelor 12,00 în suburbia a avut loc un accident de circulație soldat cu vătămarea corporală a unei persoane. S-a mai consemnat spre sfârșitul procesului-verbal că cercetarea la fața locului a început la orele 14,30 și s-a terminat la orele 16,00, efectuându-se pe timp de zi, la lumină naturală, carosabilul fiind uscat.
În același act întocmit s-a consemnat că la orele 14,44 conducătorul auto a fost testat c aparatul 7410 Printer - poziția 00328 - rezultatul fiind de 0,68 mg/l alcool pur în aerul expirat, motiv datorită căruia a fost condus la spital în vederea recoltării a două probe de sânge, la interval de 1 oră, pentru stabilirea concentrației de alcool în sânge.
În urma accidentului a rezultat vătămarea corporală a numitului în vârstă de 51 ani, care se afla în autoturism, pe scaunul din dreapta față.
Din Buletinul de analiză toxicologie - alcoolemie nr. 1102-1103 din 28.10.2004 întocmit de Laboratorul de toxicologie al Unității de medicină - legală V rezultă că prima probă de sânge recoltată la ora 15,30 indica o concentrație de 1,50 g%o, iar cea de-a II-a recoltată la orele 16,30 indica o concentrație de 1,35 g%o alcool.
În Buletinul de examinare clinică întocmit de Spitalul Județean de Urgență V sunt inserate datele de stare civilă ale inculpatului -, ora accidentului respectiv 27 octombrie 2004 orele 12,00 și momentul recoltării primei probe de sânge, respectiv 27 octombrie 2004 orele 15,30.
Rubrica vizând recoltarea celei de-a II-a probe este lăsată liberă.
Se mai arată că sus-numitul a consumat 200 grame votcă în intervalul 7,30-8,30, că nu a mâncat și nici nu a vomat.
corporală a inculpatului a fost de 104 kg; culoarea feței obișnuită, absentă halena alcoolică, păstrat echilibrul la întoarcerea bruscă, posibilă ridicarea unor obiecte mici, vorbirea clară, comportare ordonată, atenție concentrată și judecată coerentă.
S-a concluzionat că persoana examinată nu pare sub influența alcoolului.
Nu se consemnează că ar fi fost recoltată și a II-a probă de sânge și nici la ce oră.
Din copia foii de observație clinică nr. 34.748/27.10.2004 rezultă că numitul a fost internat la Spitalul de Urgență V - secția Ortopedie la orele 12,15 cu diagnosticul: fractură cominutivă 1/3 medie humerus drept cu deplasare.
Cu toate acestea, inculpatul a fost testat cu aparatul "Printer" la orele 14,44 iar la spital a ost condus pentru recoltarea probelor la sânge la orele 15,30.
Tot din copia foii de observație a pacientului rezultă că acesta a relatat la internare că în jurul orelor 11,30 fost victima unui accident de circulație și că el ocupa locul din dreapta față în autoturism.
Prin Decizia nr. 742 emisă de Institutul de Medicină Legală " Minovici" B și Ordonanța Guvern nr. 1/2000 s-a statuat ca începând cu data de 01.03.1999 să nu se mai execute nici o lucrare de recalculare a alcoolemiei decât în cazurile în care s-au făcut două prelevări de sânge la interval de o oră.
Tot atunci s-a dispus suspendarea prelevării de urină, concomitent cu priza de sânge și a nu se mai efectua expertize de calculare a alcoolemiei numai pe baza declarațiilor de consum și în absența prelevării probelor de sânge.
Instrucțiunile emise pentru aducerea la îndeplinire a deciziei nr. 742/01.03.1999 prevăd că pentru determinarea alcoolemiei se vor recolta câte două probe de sâne, la interval de o oră între probe, notându-se pe fiecare probă ora recoltării. S-a recomandat ca prima recoltare să se facă la un interval de până la maximum 30 minute de la accident.
Medicul care recoltează proba face și un examen medical, completând obligatoriu toate rubricile din buletinul de examinare clinică, în două exemplare. Buletinele de examinare vor însoți flacoanele cu probele recoltate și vor rămâne în păstrarea laboratorului medico-legal în a cărui departament de toxicologie a fost efectuată dozarea alcoolemiei. La recoltarea probelor asistă în mod obligatoriu 2 martori.
S-a mai consemnat că nerespectarea acestor instrucțiuni anulează caracterul probator în justiție al acestor analize.
În prezenta cauză sunt dubii serioase cu privire la ora exactă la care s-a produs evenimentul rutier 11,00; 11,30 sau 12,00.
Cu toate acestea, testarea inculpatului cu aparatul 7410 Printer a avut loc la orele 14,44, iar prima probă de sâne i-a fost recoltată la orele 15,30.
Termenul de maximum 30 minute de la producerea evenimentului rutier era depășit cu mult, iar certitudinea recoltării celei de a II-a probe de sânge nu există.
Din cei 11 martori audiați în cauză, 6 au afirmat că evenimentul rutier s-ar fi produs la orele 11,30 sau înainte de această oră.
Față de această situație de fapt și de concluziile Comisiei pentru interpretarea alcoolemiei de pe lângă Institutul de Medicină Legală I care a precizat că alcoolemia inculpatului -, la orele 11,00-11,30 ar fi fost de 0,65 g%o - 0,80 g%o, soluția de achitare pronunțată de Judecătoria Vaslui și menținută în apel, apare ca legală și temeinică.
Cum orice îndoială profită inculpatului și cum în prezenta cauză actele întocmite în mod incomplet și cu mare întârziere nu sunt de natură a crea convingerea vinovăției inculpatului, soluția pronunțată de cele două instanțe nu poate fi reformată cu argumente științifice, urmând a fi menținută.
Așa fiind, urmează ca în baza art. 38515pct. 1 lit. "b" Cod procedură penală să fie respins ca nefondat recursul promovat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Vaslui.
Văzând și dispozițiile art. 192 alin. 3 Cod procedură penală,
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul formulat de Parchetul de pe lângă
Tribunalul Vaslui, împotriva deciziei penale nr. 308/A din 25 octombrie 2007 Tribunalului Vaslui, hotărâre pe care o menține.
Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 25 Martie 2008.-
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
Grefier,
Red.
Tehnored.
Tribunalul Vaslui: a,
-
03.04.2008
2 ex.-
Președinte:Mihaela Chirilă ChirvasăJudecători:Mihaela Chirilă Chirvasă, Maria Cenușă, Otilia
