Infractiuni rutiere OG 195 2002 Cod rutier sanctiuni. Decizia 161/2010. Curtea de Apel Galati
Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA PENALĂ
DECIZIA PENALĂ NR. 161/
Ședința publică de la 26 Februarie 2010
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Ion Avram
JUDECĂTOR 2: Liviu Herghelegiu
JUDECĂTOR 3: Petruș Dumitru
Grefier - - -
-.-.-.-.-.-.-.-.-.-
Ministerul Publica fost reprezentat de procuror - procuror șef secție judiciară din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL GALAȚI
La ordine fiind judecarea recursului declarat de inculpatul împotriva deciziei penale nr. 182 din 12.10.2009 a Tribunalului Brăila.
La apelul nominal a răspuns,pentru recurentul inculpat n, lipsă, avocat -apărător ales.
Procedura completă.
S-a făcut referatul cauzei, după care;
Avocat depune la dosar motive scrise de recurs.
Nemaifiind alte cereri de formulat și acte de depus, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri:
Avocat, având cuvântul, arată că prin apelul formulat inculpatul solicită să se constate că dispozițiile art. 86 alin.2 din OUG 195/2002 nu ar fi aplicabile în cazul de față și a arătat că deținea un permis valabil obținut într-un stat cu care România are încheiată convenție dar, din eroare, nu a observat că acesta își pierduse valabilitatea în urmă cu câteva zile de data săvârșirii faptei. Apreciază că în cauză nu este vorba despre o infracțiune ci despre o contravenție,fiind necesară aplicarea disp.art. 101 alin.1 pct. 1 din OUG 195/2002.
De asemenea recursul vizează și netemeinicia hotărârilor pronunțate în cauză referitor la individualizarea pedepsei aplicată inculpatului. Arată că de la data săvârșirii ultimei infracțiuni au trecut 11 ani de zile, inculpatul are 36 de ani, nu a mai săvârșit fapte penale, lucrează și are un copil minor, iar prin fapta reținută în sarcina sa nu s-a adus atingere gravă valorilor ocrotite de lege.
Solicită admiterea recursului în sensul celor de mai sus și aplicarea disp.art. 81 sau 86 Cod penal. Depune memoriu la dosar.
Reprezentantul Parchetului, având cuvântul, apreciază că hotărârile pronunțate în cauză sunt legale și temeinice. Arată că în mod corect s-a reținut că pe data de 15.04.2008 inculpatul a fost surprins conducând autoturismul cu permisul de conducere anulat și sub influența băuturilor alcoolice. De asemenea în mod corect Tribunalul Brăilaa respins cererile inculpatului de achitare pentru două infracțiuni, din adresele de la dosar rezultă că inculpatul avea permisul anulat ca urmare comiterii unei infracțiuni iar în România nu s-a prezentat pentru obținerea unui nou permis de conducere.
Invederează instanței că pentru a putea beneficia de prev. art. 101 din OUG 195/2002 titularul trebuia să se prezintă autorităților române și conform art. 41 din convenția de la Viena privind circulația pe drumurile publice, inculpatul trebuia să aibă un permis valabil.
Cu privire la cererea de redozare a pedepsei aplicate, apreciază că aceasta este neîntemeiată, faptele reținute în sarcina inculpatului sunt grave, avându-se în vedere că acesta a condus autoturismul sub influența băuturilor alcoolice precum și antecedentele penale ale acestuia.
Solicită respingerea recursului formulat ca fiind nefondat, cu obligarea la cheltuieli judiciare către stat.
CURTEA:
Asupra recursului penal de față;
Examinând actele și lucrările dosarului, rezultă următoarele:
Prin sentința penală nr. 14/24.02.2009, pronunțată de Judecătoria Făurei în dosarul penal nr-, s-a dispus în baza art. 87 alin. 1 din OUG nr. 195/2002 republicată, cu aplicarea art.33 lit. a pen. condamnarea inculpatului n, la 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care are o îmbibație alcoolică în sânge peste limita legală.
În baza art. 86 alin. 2 din OUG nr. 195/2002 republicată, cu aplicarea art. 33 lit. a pen. s-a dispus condamnarea inculpatului n la 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care are permisul de conducere anulat.
În baza art. 33 lit. a raportat la art. 34 lit. b pen. s-au contopit cele două pedepse aplicate și s-a dispus ca inculpatul n să execute pedeapsa cea mai grea și anume, 1 an închisoare.
În baza art. 71.pen. s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute la art. 64 lit.a, teza II și b pen. pe durata executării pedepsei principale: a) dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice; b) dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat.
În baza art. 191 alin. 1.pr.pen. a fost obligat inculpatul la 550 lei cheltuieli judiciare către stat, din care 200 lei reprezintă onorariul avocatului din oficiu ce va fi avansat din fondurile Ministerului Justiției.
Pentru a fi dispus astfel, instanța de fond a reținut următoarele:
În noaptea de 14/15.04.2008, în jurul orelor 02:00, inculpatul n s-a deplasat la barul aparținând SC " " SRL din orașul F jud. B, unde s-a întâlnit cu martorii și. Împreună cu aceștia, inculpatul a consumat băuturi alcoolice, până la orele 03:00, partea inculpatului fiind de 2 litri de bere alcoolizată. În jurul orelor 03:00, la propunerea martorului, cei 3 s-au deplasat în localitatea Jirlău, la o rudă de-a acestuia. Deplasarea au făcut-o cu autoturismul marca Peugeot, condus de inculpatul La un moment dat, inculpatul însoțit de martorul, a plecat cu autoturismul către orașul În timp ce se deplasau pe - 203, la un moment dat, inculpatul a pierdut controlul direcției de deplasare a autoturismului și a intrat cu partea din față într-un șanț, dar fără a-i produce avarii. După ce au scos autoturismul din șanț, inculpatul și-a continuat deplasarea către F, însă, fiind sunat de martorul, s-a întors în loc. Jirlău, unde îl lăsase, pentru a-l lua și pe acesta la
Ajungând în orașul F, cu autoturismul condus tot de inculpatul n, cei trei au mers din nou la barul SC "" unde au stat până în jurul orelor 07:00, când martorul, a avut un conflict cu administratorul, motiv pentru care aceștia au plecat. Inculpatul a condus autoturismul către locuința sa, pe str. -, - 203, str. - și pe str. -, unde a fost oprit de un echipaj de poliție. La depistare, inculpatul a prezentat un permis de conducere categoria "B" emis de autoritățile italiene, dar care era expirat din data de 06.03.2008.
Din cercetări a rezultat că inculpatul a condus autoturismul de la domiciliu și până la locul depistării, pe o distanță de 16,9 km.
Cu adresa nr. 42279/06.05.2008, B, a comunicat faptul că inculpatul figurează cu permisul de conducere anulat, în baza art. 42 din Decretul nr. 328/1966, având o alcoolemie de 2,05 gr.%
Situația de fapt și vinovăția inculpatului au fost dovedite cu probele administrate în cauză.
La dozarea și individualizarea pedepsei au fost avute în vedere criteriile prevăzute de art. 72 Cod penal, persoana inculpatului, lipsa antecedentelor penale.
Împotriva acestei sentințe, în termenul prevăzut de lege, inculpatul nad eclarat apel.
În motivarea apelului inculpatul consideră că hotărârea dată este netemeinică și nelegală.
Se susține că în conjunctura în care s-a aflat nu se poate spune că permisul i-a fost suspendat sau anulat și că permisul de conducere ar fi fost valabil dar nu s-a dus la poliție pentru a-l reînnoi.
Se mai arată că față de persoana inculpatului, împrejurările în care fapta a fost comisă, instanța, la individualizarea pedepsei, putea să aplice suspendarea condiționată a executării pedepsei.
Prin decizia penală nr. 182 din 12.10.2009 Tribunalul Brăilaa respins ca nefondat apelul declarat de inculpat, a menținut hotărârea apelată și l-a obligat pe inculpat la cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a se fi pronunțat astfel, instanța de apel a reținut că în cauza de față sunt incidente prevederile art. 41 pct. 1 din Convenția din 8.11.1968 adoptată la Viena, asupra circulației rutiere, la care România este parte contractantă și că potrivit acestui text părțile contractante vor recunoaște orice permis național ca fiind valabil pentru conducerea pe teritoriul lor a unui vehicul care intră în categoriile permisului, cu condiția ca permisul să fie în curs de valabilitate și să fi fost eliberat de o altă parte contractantă.
Se precizează că inculpatul nu se află în această situație,nefiind îndeplinită condiția ca permisul să fie în curs de valabilitate și să fie eliberat de o altă parte contractantă, permisul de conducere nu era recunoscut de statul român și că în această situație inculpatul a condus un autoturism pe teritoriul României fără a avea recunoscut acest drept, așa încât nu sunt incidente disp.art. 101 alin.1 pct.1 din OUG195/2002.
Deasemeni se mai arată că nici art. 42 din Regulamentul de aplicare a OUG195/2002 nu sunt aplicabile în cauză deoarece permisul eliberat de statul străin nu mai era valabil pentru a fi preschimbat în România.
Împotriva acestei hotărâri, în termenul prevăzut de lege, a declarat recurs inculpatul.
Prin motivele de recurs se susține că din eroare nu s-a observat că permisul de conducere emis într-un stat cu care România are încheiată convenție își pierduse valabilitatea doar cu câteva zile în urmă de data săvârșirii faptei și că sancțiunea ar fi trebuit să fie o contravenție, fiind incidente disp.art. 101 alin.1 pct. 1 din OUG195/2002.
Se mai susține că hotărârea este și netemeinică întrucât de la data comiterii unei infracțiuni au trecut 11 ani iar inculpatul nu a mai comis fapte penale, are un copil minor și fapta nu prezintă un grad ridicat de pericol social.
Se solicită ca în rejudecare să se aplice disp.art. 81 și 82 Cod penal.
Recursul declarat de inculpat este nefondat.
Din verificarea celor două hotărâri și analiza ansamblului probator, Curtea constată că soluțiile date la fond și în apel sunt temeinice și legale.
Din probele dosarului rezultă că pe data de 15.04.2008 inculpatul a fost depistat de lucrătorii de poliție conducând un autoturism având permisul de conducere anulat și fiind și sub influența băuturilor alcoolice.
Deasemeni rezultă că urmare a unei infracțiuni săvârșite, inculpatului i se anulase permisul de conducere și în România nu s-a prezentat pentru obținerea unui nou permis de conducere iar pentru a beneficia de disp.art. 101 din OUG195/2002 inculpatul trebuia să aibă permisul emis de statul cu care România avea încheiată convenție care să fi fost valabil.
În ce privește stabilirea situației de fapt și a încadrării juridice, Curtea constată că acestea au fost corect reținute.
Cu privire la dozarea și individualizarea pedepsei aplicate se constată că, criteriile prev. de art. 72 Cod penal au fost corect evaluate, așa încât sancțiunea aplicată ca modalitate va continua să asigure reeducarea inculpatului.
Față de aceste considerente și având în vedere disp.art. 38515pct. 1 lit. b Cod pr.penală urmează să se respingă ca nefondat recursul declarat de inculpat.
În baza disp.art. 192 alin.2 Cod pr.penală va fi obligat inculpatul la cheltuieli judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
RESPINGE, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul (fiul lui și, născut la data de 11.03.1973 în mun.Rm.S, jud. B, CNP- -) cu domiciliul în mun.Rm.S, str.- -,. 7A,.4,. 18, jud.B și în orașul F,-, jud.B, împotriva deciziei penale nr. 182 din 12.10.2009 a Tribunalului Brăila ( sentința penală nr. 14/24.02.2009 a Judecătoriei Făurei ).
În baza art. 192 alin.2 Cod pr.penală, obligă recurentul la plata sumei de 100 lei cheltuieli judiciare către stat în recurs.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 26 februarie 2010.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- - - - - -
Grefier,
- -
Red. Av./09.03.2010
Tehnored./15.03.2010/2 ex.
Jud.fond:
Jud.apel: -
Președinte:Ion AvramJudecători:Ion Avram, Liviu Herghelegiu, Petruș Dumitru