Infractiuni rutiere OG 195 2002 Cod rutier sanctiuni. Decizia 200/2008. Curtea de Apel Galati
Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA PENALĂ
DECIZIA PENALĂ Nr. 200/
Ședința publică din data de 07 Aprilie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Daniela Liliana Constantinescu judecător
JUDECĂTOR 2: Mariana Cristache
JUDECĂTOR 3: Aurel Președinte Secția pentru cauze cu
Minori și de Familie
Grefier -
Ministerul Publica fost reprezentat de - Procuror General adjunct al Parchetului de pe lângă Curtea de APEL GALAȚI
.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.
La ordine fiind soluționarea recursului declarat de inculpatul, domiciliat în G, 20, - 12a, AP. 6, împotriva deciziei penale nr. 50 din 04 februarie 2008 Tribunalului Galați.
La apelul nominal a răspuns recurentul inculpat, în stare de libertate, asistat de av., apărător ales în baza împuternicirii avocațiale nr. 12/1.03.2008.
Procedura completă.
S-a făcut referatul cauzei, în sensul că recurentul inculpat a depus la dosar motivele de recurs formulate în scris.
S-a procedat la verificarea identității recurentului inculpat, acesta prezentând cartea de identitate din care rezultă că are CNP -.
CURTEA pune în discuție audierea inculpatului, având în vedere soluția pronunțată la fond și faptul că, deși prezent în fața instanței de apel, acesta nu a fost audiat, în situația în care ar fi dorit să dea declarație.
Totodată, aduce la cunoștință recurentului inculpat dispozițiile art. 70 alin. 2 Cod procedură penală, în sensul că are dreptul de a nu face nici un fel de declarație, atrăgându-i atenția că tot ceea ce declară poate fi folosit și împotriva sa.
Recurentul inculpat, întrebat fiind, precizează că dorește să dea declarație în această fază procesuală.
S-a audiat inculpatul, încheindu-se proces-verbal care s-a atașat la dosar.
Nemaifiind cereri de formulat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.
Apărătorul recurentului inculpat susține că acesta a fost trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de conducere a unui autoturism sub influența băuturilor alcoolice, faptă care este săvârșită cu vinovăție, deci inculpatul ar fi trebuit să știe că se află sub influența băuturilor alcoolice. Apreciază, însă, că nimeni nu și-ar putea dea seama că se află sub influența băuturilor alcoolice după ce a trecut o perioadă de timp mai mare de la ora la care a consumat alcool și până la ora depistării de către organele de poliție.
Apreciază că instanța de apel și-a argumentat convingerea existenței infracțiunii de conducere sub influența băuturilor alcoolice doar pe susținerile inculpatului și ale martorului, soția sa. Inculpatul a arătat că a consumat bere în după-amiaza zilei precedente până spre seară și că a doua zi la spital nu a dorit recoltarea unei a doua probe de sânge pentru stabilirea alcoolemiei, aspecte confirmate de martor.
Instanța de apel a încercat să dea valoare, deși una mai mică, buletinului de analiză privind alcoolemia, buletin care, așa cum a reținut instanța de fond, în lipsa fișei pacientului, nu are valoare probantă. În această situație, instanța de apel a încercat să găsească probe în dosar care să susțină buletinul de analiză doar pentru a se dovedi că este vorba de o infracțiune și, în acest sens, s-a referit la recunoașterile inculpatului și ale soției acestuia.
Inculpatul a fost de acord să dea declarație în fața instanței de recurs tocmai pentru a se lămuri situația. Se observă că inculpatul a dat dovadă de o deosebită sinceritate și că la întrebarea instanței a precizat că recunoaște săvârșirea infracțiunii.
Consideră că inculpatul a făcut această precizare pentru că nu are pregătire juridică și pentru că nu știe să facă diferențierea de nuanță între ce anume recunoaște: săvârșirea infracțiunii sau recunoaște că într-adevăr, a consumat băuturi alcoolice în seara zilei anterioare. Susține că pe parcursul urmăririi penale și al judecății la fond și în apel inculpatul s-a limitat la recunoașterea faptului că a consumat patru litri de bere în după-amiaza zilei precedente, recunoaștere nu intră sub incidența legii penale. Solicită să se aibă în vedere că inculpatul este o persoană robustă, că acesta nu consumă în mod obișnuit băuturi alcoolice având în vedere că profesia nu-i permite acest lucru, și în ziua respectivă a consumat acea bere pentru a sărbători faptul că s-a întors din voiaj. De asemenea, solicită să se aibă în vedere că inculpatul a băut seara, că a mâncat, că a dormit în noaptea respectivă și abia a doua zi la ora 9,00, nu dis-de-dimineață, a plecat pe stradă și atunci s-a produs acel incident de care el nu a fost cu nimic vinovat. Acestea sunt împrejurări care, în mod omenește, obiectiv, aduc o lumină reală asupra situației. Inculpatul se simțea bine, nu avea nici un fel de problemă, soția nici nu și-a dat seama că are ceva, de asemenea, echipajul de poliție care l-a îndrumat să ducă victima la spital, și care a intrat în contact direct cu inculpatul nu a sesizat nimic deosebit. Inculpatul nu avea cum să conștientizeze că se afla sub influența băuturilor alcoolice, și în acest sens se referă strict la latura subiectivă a infracțiunii.
Din punct de vedere al laturii obiective a infracțiunii, arată că practic în această situație, singura probă pe baza căreia s-a format dosarul a fost acea analiză a alcoolemiei. Însă, în contextul împrejurărilor care rezultă din dosar, consideră că este imposibil ca după atâtea ore după consumarea alcoolului, după ce a mâncat și a dormit, inculpatul să aibă o alcoolemie de 1,45%0. În această stare de ebrietate o persoană deja nu mai are deplină coordonare psihomotorie, se constată clătinări, se constată anumite semne evidente. Apreciază că aceasta este o probă ruptă din context. Faptul că inculpatul nu a mai dorit oad oua analiză a sângelui se explică doar prin aceea că nu a știut ce reprezintă această probă. De altfel, și prima probă a fost luată doar pentru că s-a produs accidentul. Inculpatului nu i s-a explicat de ce este nevoie de a doua probă de sânge, iar acesta nu cunoaște ideea de curbă ascendentă sau descendentă a valorilor acestor probe. Este convinsă că inculpatul a fost doar strict întrebat dacă dorește doua probă. Fiind conștient că nu este sub influența băuturilor alcoolice și neavând nici cea mai vagă ideea că ar putea să iasă o astfel de valoare a alcoolemiei la analiză, inculpatul nu a mai dorit oad oua analiză. Menționează că în nici un caz inculpatul nu a refuzat proba. Chiar în buletinul depus în dosarul de urmărire se arată că inculpatul nu solicită a doua probă de sânge, nu că a refuzat. Susține că nu a fost o sustragere de la recoltare. Totul este un cumul de situații care, fiecare luate în parte, nu trebuie să ducă la constatarea existenței infracțiunii.
Revenind la motivarea deciziei de apel, arată că instanța nu a făcut decât să caute aceste probe care ar fi putut să sprijine proba de sânge.
Apreciază că proba de sânge este nulă, nu are valoare probantă, deoarece, așa cum a motivat instanța de fond, nu a fost însoțită de fișa clinică pacientului și, în plus, coroborarea cu celelalte probe avute în vedere de instanță este eronată, deoarece instanța a făcut referire la declarațiile inculpatului și a soției acestuia, în sensul că recunoaște săvârșirea infracțiunii.
De asemenea, solicită să se aibă în vedere și procesul-verbal încheiat în aceeași zi, la fața locului, în care nu se consemnează nimic nu privire la faptul că inculpatul ar fi mirosit a alcool, deși echipajul de poliție a fost în contact direct cu acesta.
Instanța a avut în vedere faptul că inculpatul a recunoscut, dar el a recunoscut că a băut patru beri.
Considerând că toate probele care există în dosar nu se pot corobora și având în vedere și motivele de recurs formulate în scris, solicită admiterea recursului, casarea deciziei recurate și, în rejudecare, să se dispună respingerea apelului declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Galați și menținerea ca fiind legală și temeinică a sentinței pronunțată de Judecătoria Galați, mai ales că motivarea apelului Parchetului a fost bazată doar pe faptul că instanța de fond trebuia să dea dovadă de rol activ și să solicite fișa clinică a pacientului de la Spitalul Județean În condițiile în care aceasta a fost motivarea apelului și în fața instanței de judecată Parchetul nu a avut o altă solicitare, iar instanța ca atare nu a făcut acest demers, nu crede că s-ar fi schimbat ceva în elementul probator al dosarului.
Reprezentantul Ministerului Public susține că elementul probator nu s-a schimbat față de situația existentă la prima instanță, respectiv în urma efectuării cercetării judecătorești la prima instanță. De altfel, nici nu avea cum să se schimbe atâta timp cât soluția pronunțată de prima instanță, respectiv aceea de achitare în temeiul art. 10 lit. a Cod procedură penală, se bazează doar pe o interpretare a probelor existente la dosar și nu pe o completare a probatoriului. Faptul că Parchetul prin motivele de apel nu a solicitat în cursul judecății în apel acea fișă de examinare clinică a inculpatului de la Spitalul Județean nu poate conduce la concluzia că în cauză în mod greșit instanța de apel a dispus condamnarea inculpatului pentru infracțiunea dedusă judecății.
Instanța de apel a făcut o reapreciere a probelor administrate și existente la dosarul cauzei și a ajuns la concluzia corectă a faptului că inculpatul se face vinovat de săvârșirea infracțiunii pentru care s-a dispus trimiterea în judecată. Aceasta având în vedere și faptul că, în opinia sa, instanța de apel a apreciat corect că proba științifică reprezentată de buletinul de examinare existent la dosarul cauzei nu poate fi înlăturată în niciun fel.
Inculpatul a recunoscut situația de fapt - nu poate afirma cu certitudine că a recunoscut săvârșirea infracțiunii - dar a recunoscut situația de fapt, în sensul că după ce cu o seară anterioară consumase băuturi alcoolice, a doua zi dimineață s-a urcat la volanul autoturismului și l-a condus pe drumuri publice. Practic, inculpatul și-a asumat un risc și nu are relevanță faptul că acesta susține în fața instanțelor că la momentul când s-a urcat la volan conștientiza că nu se află sub influența băuturilor alcoolice.
Mai mult decât atât, acea fișă de examinare clinică nu are rolul de a conduce la concluzia că în lipsa ei ar fi vorba de anularea caracterului probant al buletinului de examinare existent la dosarul cauzei. Este o nulitate relativă care nu a fost invocată în termenul prevăzut de lege, respectiv de disp. art. 197 alin. 4 Cod procedură penală.
Având în vedere aceste aspecte, apreciază că instanța de apel, în mod corect reapreciind probele, și nu încercând să găsească dovezile de vinovăție, așa cum a încercat să acrediteze inculpatul, prin apărător ales, a ajuns la concluzia că inculpatul se face vinovat de săvârșirea infracțiunii deduse judecății.
Pentru considerentele arătate, solicită să se respingă ca nefondată calea de atac exercitată de inculpat.
Recurentul inculpat, având ultimul cuvânt, este de acord cu susținerile apărătorului său.
CURTEA
Asupra recursului penal de față;
Examinând actele și lucrările dosarului constată următoarele:
Prin sentința penală 911/27.06.2007 a Judecătoriei Galați în baza disp. art. 11 pct. 2 lit. a în ref. la art. 10 lit. a Cod procedură penală a fost achitat inculpatul pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 79 alin. 1 din OUG195/2002 (devenit art. 87 alin. 1 după republicarea OUG 195/2002).
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele:
În dimineața zilei de 03.08.2006, inculpatul conducea autoturismul marca Opel cu numărul de înmatriculare - pe str. - din G cu sensul de deplasare către str. -. În autoturism se afla sș soția inculpatului, martora.
La intersecția străzilor cu autoturismul condus de inculpat a surprins-o și accidentat-o pe persoana vătămată care se angajase în traversarea străzii.
La fața locului s-a deplasat un echipaj de poliție care a constatat producerea accidentului, solicitându-i inculpatului să transporte victima la spital. Aici s-au recoltat probe de sânge inculpatului în vederea stabilirii alcoolemiei.
Din buletinul de analiză toxicologică-alcoolemie rezultă că inculpatul avea o îmbibație alcoolică de 1,450/00.
Inculpatul a refuzat recoltarea celei de a doua probe de sânge la interval de o oră de la recoltarea celei dintâi.
Inculpatul a precizat că în seara zilei anterioare a consumat o cantitate mai mare de băuturi alcoolice, respectiv 8 sticle de bere.
Atât în cursul urmăririi penale cât și în cursul cercetării judecătorești inculpatul, a avut o poziție de recunoaștere a faptei și a regretat fapta comisă.
La dosarul cauzei a fost depus procesul-verbal de recoltare a probelor de sânge și buletinul de analiză toxicologică, dar nu și buletinul de examinare clinică.
Conform instrucțiunilor privind recoltarea probelor de sânge în vederea stabilirii intoxicației etilice, elaborate de Institutul de Medicină Legală " Minovici" medicul în prezența căruia se recoltează probele face și un examen medical completând obligatoriu toate rubricile din buletinul de examinare clinică in caz contrar specificându-se motivul (pct. 5 din Instrucțiuni).
Conform pct. 15 din aceleași Instrucțiuni, "Nerespectarea acestor instrucțiuni anulează caracterul probator în justiție al acestei analize și atrage aplicarea de sancțiuni, după caz administrative, civile sau penale, conform dispozițiilor legale in vigoare".
Din interpretarea acestor două texte rezultă că recoltarea de probe biologice în vederea stabilirii alcoolemiei se face doar potrivit instrucțiunilor, toate procedurile fiind obligatorii. Sancțiunea neîndeplinirii fie și a unuia dintre stadiile recoltării de probe biologice este anularea caracterului probator în justiție al acestei analize, astfel încât aceasta analiză nu mai reprezintă proba în dosarul de față.
Atât timp cât declarațiile martorilor nu pot duce la concluzia că îmbibația alcoolică a inculpatului era peste limita legală, rezultă că acestea nu sunt susținute de probe științifice care să ateste alcoolemia inculpatului (aceste probe fiind înlăturate de instanța potrivit celor de mai sus).
În raport cu considerentele menționate instanța a apreciat că fapta pentru care inculpatul a fost trimis in judecată nu este probată astfel încât, din punct de vedere legal, fapta nu există.
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel Parchetul de pe lângă Judecătoria Galați criticând-o pe motive de nelegalitate sub aspectul achitării inculpatului.
În susținerea apelului s-a arătat că la dosar există probe temeinice în sensul săvârșirii infracțiunii de către inculpat, probe pe baza cărora trebuie condamnat.
Prin decizia penală 50/04.02.2008 a Tribunalului Galația fost admis apelul declarat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Galați.
S-a desființat în totalitate sentința penală 011/27.04.2007 a Judecătoriei Galați și în rejudecare:
A fost condamnat inculpatul la o pedeapsă de 1 an închisoare pentru infracțiunea prev. de art. 79 alin. 1 din OUG195/2002 (devenit art. 87 alin. 1 din OUG195/2002).
În baza art. 81-82 Cod penal și art. 71 alin. 5 Cod penal s-a dispus suspendarea pedepsei principale și a pedepsei accesorii.
Pentru a hotărî astfel Tribunalul Galația reținut următoarele:
Aprecierea instanței de fond, în sensul inexistenței probelor care să conducă la concluzia că fapta există și că a fost comisă de inculpat cu forma de vinovăție cerută de lege pentru această infracțiune nu este împărtășită de apel.
S-a apreciat că probele administrate în cauză pe parcursul urmăririi penale și al cercetării judecătorești conduc la concluzia că fapta există și a fost comisă de inculpatul.
În acest sens, s-a avut în vedere faptul că potrivit art. 63 al 2 Cod procedură penală aprecierea fiecărei probe se face de către organul de urmărire penală și de către instanța de judecată potrivit convingerii lor, în urma administrării tuturor probelor:
Orice infracțiune poate fi dovedită prin oricare din mijloacele de probă prevăzute de lege.
În cauză, din declarațiile martorei, soția inculpatului ( filele 18-19 dosar de urmărire penală și fila 23 dosar instanță), a rezultat faptul că inculpatul a consumat băuturi alcoolice în seara precedentă producerii accidentului.
De asemenea, audiat fiind, inculpatul recunoscut ( la urmărirea penală și la instanță) săvârșirea faptei, susținând că a băut circa opt beri, până la orele 22oodin ziua precedentă producerii accidentului.
Din procesul-verbal de cercetare la fața locului, care a fost semnat de inculpat și doi martori asistenți, se arată că inculpatului i s-au recoltat probe de sânge în vederea stabilirii alcoolemiei, acesta nedorind recoltarea și celei de-a doua probe, la interval de o oră ( fila 8 verso, dosar de urmărire penală).
Aceeași poziție a fost manifestată de inculpat și în fața medicului ( astfel cum rezultă din înscrisul de la fila 13, dosar de urmărire penală) cu prilejul recoltării primei probe de sânge.
Din buletinul de analiză toxicologică - alcoolemie nr. 2547/04.08.2006 ( fila 14 dosar de urmărire penală) a rezultat că inculpatul avea o îmbibație alcoolică de 1,45 gr. .
Toate probele mai sus menționate, coroborate între ele, au condus la concluzia că fapta există și a fost săvârșită de inculpatul.
Lipsa de la dosar, a buletinului de examinare clinică nu poate conduce la anihilarea celorlalte probe mai sus menționate, cu atât mai mult cu cât, așa cum a arătat instanța de fond, sancțiunea este "anularea caracterului probator în justiție a acestei analize", iar termenul "anulare" este recunoscut în doctrină ca fiind echivalentul nulității relative și nu al nulității absolute:
Având în vedere regimul juridic al nulității relative, întrucât inculpatul nu a invocat neefectuarea examenului clinic la momentul imediat următor stabilirii gradului de alcoolemie, nu se mai putea prevala în fața instanței sesizate prin rechizitoriu de acest lucru.
Față de considerentele mai sus arătate, s-a apreciat apelul declarat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Galați ca fiind fondat, și s-a dispus admiterea acestuia și desființarea sentinței penale apelate conform dispozițiilor art 379 al 2 litera Cod procedură penală.
În rejudecare, s-a apreciat că situația de fapt reținută în rechizitoriu este corect stabilită, pe baza probatoriului administrat în cauză, reținând vinovăția inculpatului, și s-a dispus condamnarea inculpatului la o pedeapsă individualizată prin luarea în considerare a tuturor criteriilor prev. de art. 72 Cod penal pentru săvârșirea infracțiunii de art. 79 al 1 din OUG nr. 195/2002 (actualmente art. 87 al 1 ).
S-a apreciat că natura infracțiunii săvârșite de inculpat nu reclamă, cu necesitate, interzicerea dreptului de a vota, astfel că s-a dispus aplicarea doar pedepselor accesorii prev. de art. 64 litera a teza II și litera b Cod penal.
Având în vedere faptul că inculpatul este la primul impact cu legea penală, s-a apreciat că scopul pedepsei, respectiv prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni, poate fi atins chiar și fără executare efectivă, prin regim privativ de libertate.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs inculpatul solicitând menținerea hotărârilor pronunțate de Judecătoria Galați.
A arătat inculpatul că instanța de apel a încercat să găsească probe în dosar care să susțină buletinul de analiză doar pentru a dovedi că este vorba de o infracțiune, în acest sens făcându-se referire la recunoașterile inculpatului și la declarația soției acestuia.
A mai solicitat inculpatul să se aibă în vedere împrejurarea că a consumat patru litri de bere în după-amiaza zilei precedente, recunoaștere ce nu intră sub incidența legii penale, și a condus a doua zi în jurul orelor 900în acest sens considerând că este imposibil să fi prezentat o alcoolemie de 1,45 gr. .
A mai precizat inculpatul că proba de sânge este nulă, nu are valoare probantă, întrucât așa cum a motivat instanța de fond, nu a fost însoțită de fișa clinică a pacientului.
Recursul este nefondat.
Analizând cauza prin prisma motivelor de recurs, cât și din oficiu în limita cazurilor de casare prev. de art. 3859Cod procedură penală, se constată că hotărârea Tribunalului Galați este legală și temeinică.
Considerăm că instanța de apel a reținut corect situația de fapt și vinovăția inculpatului pe baza unei analize complete a materialului probator.
. punctul de vedere al instanței de apel, în sensul că probele administrate în cauză conduc la concluzia că inculpatul se face vinovat de comiterea infracțiunii pentru care a fost trimis în judecată.
Aprecierea inculpatului, în sensul că acea cantitate de alcool consumată în după-amiaza și seara anterioare datei comiterii faptei nu putea conduce la o alcoolemie de 1,45 gr., nu este în măsură să înlăture vinovăția acestuia.
De asemenea, contrar susținerilor inculpatului, considerăm că în mod eronat instanța de fond și-a întemeiat soluția de achitare (conform art. 10 lit. a Cod procedură penală) pe lipsa fișei clinice a pacientului, fișă ce ar fi trebuit să însoțească buletinul de analiză a alcoolemiei.
Așa cum a arătat și instanța de apel, lipsa de la dosar a buletinului de examinare clinică nu poate conduce la înlăturarea celorlalte probatorii administrate în cauză și care confirmă existența infracțiunii prev. de art. 87 alin. 1 din OUG195/2002 și comiterea acesteia cu vinovăție de către inculpat.
La stabilirea existenței faptei și a vinovăției inculpatului avem în vedere atât declarația inculpatului și declarația martorei (probe considerate în mod greșit ca singulare de către inculpat), cât și buletinul de analiză toxicologică-alcoolemie, procesul-verbal de cercetare la fața locului.
Din buletinul de analiză toxicologică-alcoolemie nr. 2547/4.08.2006 a rezultat că inculpatul a prezentat o îmbibație alcoolică de 1,45 gr. .
Mai mult, inculpatul nu a solicitat recoltarea celei de a doua probe pentru stabilirea alcoolemiei, analiză ce s-ar fi putut realiza la un interval de o oră.
Or, în condițiile în care inculpatul ar fi contestat nu doar gradul ridicat al alcoolemiei, ci însăși prezența unei intoxicații etilice (apreciind inexistența acesteia în fața instanțelor de judecată) în mod logic ar fi trebuit să solicite efectuarea unei noi analize.
Având în vedere cele arătate mai sus, considerăm că probele administrate în cauză conduc la concluzia că infracțiunea prevăzută de art. 87 alin. 1 din OUG195/2002 există în materialitatea sa și a fost comisă cu vinovăție de inculpatul, sens în care nu se poate menține soluția instanței de fond privind achitarea conform art. 11 pct. 2 lit. a în ref. la art. 10 lit. a Cod procedură penală.
În acest sens considerăm că soluția de condamnare a inculpatului pronunțată în apel este legală și temeinică, motiv pentru care se va respinge ca nefondat recursul declarat de acesta.
Conform art. 192 alin. 2 Cod procedură penală, va fi obligat inculpatul la plata cheltuielilor judiciare către stat în recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
RESPINGE, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul (fiul lui și, născut la data de 29.05.1964 în T, jud. G, cu domiciliul în G, 20, - 12A,. 6) împotriva deciziei penale nr. 50/04.02.2008 a Tribunalului Galați (sentința penală nr. 911/27.04.2007 a Judecătoriei Galați ).
În baza disp. art. 192 alin. 2 Cod procedură penală, obligă inculpatul la plata sumei de 100 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat în recurs.
DEFINITIVĂ.
Pronunțată în ședință publică azi, 07 aprilie 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- - - - - -
Grefier,
Red. -/15.04.2008
Tehnored. /2 ex./17.04.2008
Fond:
Apel:, Al.
Președinte:Daniela Liliana ConstantinescuJudecători:Daniela Liliana Constantinescu, Mariana Cristache, Aurel