Infractiuni rutiere OG 195 2002 Cod rutier sanctiuni. Încheierea /2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A II-A PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR- ( 1559/2009)
ÎNCHEIERE
Ședința publică de la 12 octombrie 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Lucia Rog
JUDECĂTOR 2: Silvia Cerbu
JUDECĂTOR 3: Andreea Cioată
GREFIER - - -
Cu participarea Ministerului Public - Parchetul de pe lângă Curtea de APEL BUCUREȘTI - reprezentat de procuror.
Pe rol urmează soluționarea recursului declarat de către inculpatul, împotriva deciziei penale nr. 58A din 28.05.2009, pronunțată de către Tribunalul Teleorman - Secția Penală în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică, s-a prezentat recurentul-inculpat, cercetat în stare de libertate, personal și asistat de avocat ales în baza împuternicirii avocațiale nr. 3569/12.10.2009, atașată la fila 14/dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Apărătorul desemnat din oficiu (cu delegația pentru asistență judiciară obligatorie nr.-/22.08.2009, atașată la fila 10/dosar) solicită să se ia act că delegația sa a încetat la prezentarea apărătorului ales și să se dispună cu privire la acordarea onorariului parțial.
Apărătorul ales al recurentului-inculpat solicită încuviințarea probei cu înscrisuri în circumstanțiere pentru a dovedi că acesta achitat ratele bancare.
Curtea pune în discuție proba solicitată.
Reprezentantul Ministerului Public, arată că nu se opune.
Curtea, după deliberare, încuviințează proba cu înscrisuri în circumstanțiere solicitată de către recurentul-inculpat și o constată administrată prin depunerea la dosar a unui set de înscrisuri în circumstanțiere (filele 15 51/dosar).
Nemaifiind alte cereri de formulat, excepții de invocat ori probe de administrat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul asupra recursului declarat de către inculpat.
Apărătorul recurentului-inculpat, având cuvântul, solicită admiterea recursului, casarea deciziei penale pronunțată de către Tribunalul Teleorman, prin care inculpatul a fost condamnat la o pedeapsă în cuantum de 1 an și 3 luni închisoare cu consecința ridicării permisului de conducere și menținerea sentinței penale pronunțată de către Judecătoria Zimnicea, care în mod corect a apreciat că gradul de pericol social al infracțiunii este redus și se poate face aplicarea dispozițiilor art. 18/1 Cod Procedura penala.
Apărarea solicită, ca la pronunțarea soluției, să se aibă în vedere împrejurarea că inculpatul își desfășoară activitatea în mediul rural și folosește mașina pentru transportul legumelor, astfel că nu își poate permite angajarea unui șofer. Mai mult decât, inculpatul a acumulat datorii de la data ridicării permisului de conducere, achitând doar o parte din acestea în prezent.
În circumstanțiere, solicită să se rețină că inculpatul nu este cunoscut cu antecedente penale, avut poziție pozitivă pe tot parcursul procesului penal, este căsătorit și are doi copii minori în întreținere, se bucură de aprecierea autorităților la nivelul comunității din care face parte iar în prezent a făcut dovada înmatriculării autoturismului.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, apreciază recursul ca nefondat și solicită respingerea acestuia ca atare, cu motivația că, anterior săvârșirii faptei pentru care este cercetat în prezenta cauză, inculpatul a mai fost sancționat administrativ de trei ori pentru fapte similare.
Recurentul-inculpat, în ultimul cuvânt, arată că regretă săvârșirea faptelor, pe care le-a comis fiind constrâns de situație, întrucât are o familie și doi co minori în întreținere.
Mai arată că, a făcut dovada înmatriculării autoturismului.
CURTEA,
Având nevoie de timp pentru a delibera,
DISPUNE:
Amână pronunțarea la data de 19 octombrie 2009.
Pronunțată în ședință publică azi, 12 octombrie 2009.
PREȘEDINTE, GREFIER,
ÎNCHEIERE
Ședința publică de la 19 octombrie 2009
CURTEA,
Pentru imposibilitatea legalei constituiri a completului de judecată,
DISPUNE:
Amână pronunțarea la data de 19 octombrie 2009.
Pronunțată în ședință publică azi, 26 octombrie 2009.
PREȘEDINTE, GREFIER,
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A II-A PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR- (1559/2009)
DEDIZIA PENALĂ NR.1563/
Ședința publică de la 26 octombrie 2009
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE - - -
JUDECĂTOR- - -
JUDECĂTOR - - -
GREFIER - - -
Pe rol pronunțarea asupra recursului declarat de către inculpatul împotriva deciziei penale nr. 58A din 28.05.2009, pronunțată de către Tribunalul Teleorman - Secția Penală în dosarul nr-.
Dezbaterile și susținerile părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 12.10.2009, care face parte integrantă din prezenta decizie penală.
Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat succesiv pronunțarea de la data de 12.10.2009 la data de 19.10.2009, iar față de imposibilitatea legalei constituiri a completului de judecată la data de 19.10.2009, s-a amânat pronunțarea pentru data de 26.10.2009, când, în aceeași compunere a decis următoarele:
CURTEA,
Asupra recursului penal de față.
Prinsentința penală nr.21 din 12.02.2009 a Judecătoriei Zimnicea, în baza art. 11 pct.2 lit.a Cod procedură penală raportat la art.10 lit.1Cod procedură penală coroborat cu art.181Cod penal a fost achitat inculpatul, fiul lui și, născut la 26.09.1973 în mun.C, CNP -, domiciliat în comuna, județul T, pentru infracțiunea prevăzută de art. 85 al. 1 din OUG nr.195/2002 modif.prin OUG 63/2006.
În baza art.181alin.3 Cod penal coroborat cu art.91 lit c Cod penal i s-a aplicat inculpatului 500 lei amendă cu caracter administrativ.
In baza art.11 pct.2 lit. a Cod procedură penală raportat la art.10 lit.1Cod procedură penală coroborat cu art.181Cod penal a fost a fost achitat inculpatul, pentru infracțiunea prevăzută de 85 al. 2 din OUG nr.195/2002 modif.prin OUG 63/2006.
În baza art.181alin.3 Cod penal coroborat cu art.91 lit c Cod penal i s-a aplicat inculpatului 500 lei amendă cu caracter administrativ.
In baza art.192 alin.1 lit. d Cod proc. penală a fost obligat inculpatul la plata sumei de 300 lei cheltuieli judiciare avansate de stat.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că în zilele de 10.04.2008 și 17.06.2008 inculpatul a fost depistat de organele de poliție în trafic, conducându-și autoturismul IVECO.
Mașina nu era înscrisă în circulație și în plus avea un număr de înmatriculare fals.
Inculpatul și-a justificat fapta prin aceea că autoutilitara era adusă din Germania și nu a avut bani de plată a taxei de primă înmatriculare(aproximativ 9000 lei)iar numărul de înmatriculare atașat (-) 1-a găsit pe cîmp.
S-a reținut că faptele întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii prev. de art. 85 alin.l și 2 din OUG 195/2002 modificată.
Cu toate acestea, prima instanță a apreciat că inculpatul nu are antecedente penale, este o persoană civilizată cu un comportament corespunzător în familie și societate, are familie, doi copii minori, utiliza mașina la transportul legumelor obținute din gospodăria proprie, pe parcursul procesului a plătit și taxa de primă înmatriculare, astfel încât s-a apreciat că sunt suficiente aplicarea unor amenzi administrative pentru fiecare faptă.
Prindecizia penală nr.58/A din 28.05.2009, pronunțată de Tribunalul Teleorman - Secția Penală, a fost admis apelul declarat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Zimnicea împotriva sentinței penale nr. 21/12.02.2009 a Judecătoriei Zimnicea, pe care o desființează și rejudecând:
În baza art. 85 alin.1 din OUG 195/2002 (2 fapte) a fost condamnat inculpatul, la pedeapsa de 1 (un) an închisoare.
În baza art. 85 alin.2 OUG 195/2002 (2 fapte) a fost condamnat același inculpat la pedeapsa de 1 (un) an și 3 (trei) luni închisoare.
În baza art. 33 lit.a, art. 34 lit. b s Cod Penal-au contopit pedepsele urmând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea, de 1 (un) an și 3 (trei) luni închisoare.
În baza art. 81.Cod Penal s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei.
În baza art. 82.Cod Penal s-a fixat termen de încercare de 3 (trei) ani și 3 (trei) luni și i s-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 83.Cod Penal privind revocarea suspendării condiționate în ipoteza săvârșirii unei noi infracțiuni.
I s-au interzis inculpatului drepturile prev. de art. 64 lit. a teza a doua și art. 64 lit. b și Cod Penal în baza art. 71 alin.5 s Cod Penal-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei accesorii.
A fost obligat inculpatul la 500 lei cheltuieli judiciare statului.
Pentru a dispune astfel, Tribunalul a apreciat că eși a reținut corect situația de fapt prima instanță nu a încadrat-o corespunzător și în drept reținând numai două din cele patru fapte sesizate.
Nici individualizarea pedepsei nu este legală, criteriile prevăzute de art.72 Cod penal, nefiind respectate.
Astfel, inculpatul a dovedit perseverență infracțională și dispreț față de lege, deși primise deja trei alte sancțiuni administrative date de Parchetul de pe lângă Judecătoria Zimnicea pentru motive similare.
Mai mult, deși fusese depistat în trafic la 10.04.2008 conducând autoturismul IVECO neînmatriculat și căruia îi atașase un număr de înmatriculare fals, nu a avut nici o reținere în a continua să circule în același mod, fiind depistat din nou la numai două luni, cu același autovehicul neînmatriculat și cu număr fals ("găsit pe câmp").
În aceste condiții, tribunalul a apreciat că scopul preventiv-educativ al pedepsei nu poate fi atins decât prin condamnarea inculpatului la pedeapsa închisorii în limitele textelor de lege incriminatoare și cu suspendarea condiționată a executării, în condițiile art.81-83 Cod penal.
S-a apreciat că fixarea unui termen de încercare prevăzut de art.82 Cod penal este în măsură să atenționeze inculpatul și să-l determine să conștientizeze riscurile la care se expune dacă nu respectă dispozițiile legale.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs inculpatul, motivat în termen, în care a arătat, în esență, că instanța de apel a apreciat în mod greșit că faptele comise prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni, solicitând casarea deciziei pronunțate în apel și menținerea hotărârii de fond. În drept, au fost invocate dispozițiile art.385/15 pct.14 Cod procedură penală.
Examinând cauza prin prisma criticilor formulate, dar și din oficiu, în limitele prev. de art.3856alin.1 și 2 Cod procedură penală, Curtea reține următoarele:
Nemulțumirile recurentului inculpat vizează înlăturarea de către instanța de apel a dispozițiilor art.18/1 Cod penal aplicate de prima instanță, nemulțumiri ce au fost circumscrise cazului de casare prev. de 385/15 pct.14 Cod procedură penală. Curtea constată însă că dispozițiile legale invocate se referă la situația în care "s-au aplicatpedepsegreșit individualizate în raport cu prevederile art.72 Cod penal sau în alte limite decât cele prevăzute de lege"; ca atare, în cadrul acestui caz de casare nu se poate aprecia și asupra incidenței dispozițiilor art.18/1 Cod penal, ce are drept consecință aplicarea uneisancțiuni cu caracter administrativ.
Este adevărat că criticile formulate de recurent ar putea fi examinate prin prisma cazului de casare prev. de 385/15 pct.18 Cod procedură penală, în lumina Deciziei în interesul legii nr.8/2009, însă aceasta doar în măsura în care neaplicarea dispozițiilor art.18/1 Cod penal de către instanța de apel ar fi consecința unei grave erori de fapt.
Așa cum s-a arătat în mod constant în doctrina și în practica judiciară,inclusiv în decizia mai sus amintită, prin "eroare de fapt" se înțelege o greșită examinare a probatoriului administrat în cauză, în sensul că la dosar există o anumită probă, când în realitate aceasta nu există, sau atunci când se consideră că un anumit mijloc de probă demonstrează existența unei împrejurări, când, în realitate, din acest mijloc de probă reiese contrariul. Eroarea gravă de fapt presupune deci reținerea unei împrejurări esențiale fără ca probele administrate să o susțină sau o nereținere a unei astfel de împrejurări esențiale, deși probele administrate o confirmau, ambele ipoteze fiind rezultatul denaturării grave a probelor. În niciun caz însă, nu se poate ajunge în cadrul cazului de casare prev. de 385/15 pct.18 Cod procedură penală la o reapreciere a probatoriului administrat, acesta fiind atributul exclusiv al instanței de fond și de apel.
Or, în prezenta cauză - aflată în recurs - Curtea nu poate relua și nici nu poate reface raționamentele instanței de apel, realizate în interpretarea probatoriului administrat, cu referire la gradul de pericol social concret al faptelor comise de inculpat, prin prisma criteriilor prev. de art.18/1 alin.2 Cod penal. Pe de altă parte, se constată că nu există vreo denaturare vădită a probelor sau vreo contrarietate între ceea ce rezultă din actele dosarului și considerentele deciziei criticate cu privire la soluția de condamnare a inculpatului. Astfel, concluzia Tribunalului Teleorman, în sensul că faptele comise de inculpatul prezintă în concret gradul de pericol social al unei infracțiuni se sprijină pe probatoriul administrat în cauză, pe care îl reflectă în mod corespunzător, fără a-l denatura. În acest sens, Curtea constată că s-a ținut cont de cazierul judiciar al inculpatului (din care reiese că acesta a mai fost anterior sancționat administrativ de către Ministerul Public pentru săvârșirea de fapte similare - aspect ce a fost interpretat de către instanța de apel ca dând măsura perseverenței infracționale a acestuia, dar și a disprețului față de lege), precum și de circumstanțele concrete în care au fost comise faptele (astfel cum rezultă acestea din procesele verbale de constatare a infracțiunilor întocmite de organele de poliție, adresele emise de Serviciul Poliției Rutiere T - potrivit cărora autoutilitara condusă de inculpat nu era înmatriculată, declarațiile martorilor și, însele declarațiile inculpatului, în care acesta recunoștea săvârșirea faptelor).
Faptul că instanțele de fond și respectiv de apel au dat eficiență diferită probelor administrate în cauză în aprecierea criteriilor prevăzute de art.18/1 alin.2 Cod penal (motiv pentru care și soluțiile pronunțate sunt diferite, de achitare în temeiul art.11 pct.2 lit.a Cod procedură penală rap. la art.10 lit.b/1 Cod procedură penală și respectiv de condamnare) nu reprezintă expresia unei erori grave și de necontestat, ci a atribuțiilor suverane ale acestor instanțe de a interpreta coroborat probele existente și de a le aprecia prin prisma dispozițiilor legale amintite, proces de apreciere ce nu poate fi cenzurat în recurs prin raportare la dispozițiile art. 3859pct. 18 Cod procedură penală.
Deși criticile formulate de inculpat nu au fost găsite întemeiate, așa cum s-a arătat mai sus, Curtea, din oficiu, constată totuși că recursul acestuia se impune a fi admis în temeiul art.385/15 pct.2 lit.d Cod procedură penală, decizia penală atacată urmând a fi casatăîn parte, prin prisma cazului de casare prev. de art.385/9 pct.14 Cod procedură penală, căci pedepsele aplicate acestuia de instanța de apel au fost greșit individualizate în raport de criteriile prevăzute de art.72 Cod penal. Astfel, este drept că inculpatul, deși necunoscut cu antecedente penale, a mai fost sancționat administrativ pentru comiterea aceluiași gen de fapte, ceea ce demonstrează o slabă înțelegere a necesității respectării valorilor sociale ocrotite de art.1 Cod penal; totuși, în prezent, recurentul încearcă să își conformeze conduita în acord cu legea penală, astfel cum reiese și din împrejurarea că acesta a înmatriculat autoturismul pe care îl deține.
De altfel, nu toate circumstanțele personale ale recurentului inculpat sunt defavorabile acestuia și, în acest sens, Curtea are în vedere vârsta sa tânără, împrejurarea că are o familie compusă din soție și doi copii minori, că asigură existența familiei sale în mod licit, prin agricultură, că este bine integrat în societate și are o conduită proactivă (astfel cum rezultă din caracterizările făcute de șeful poliției locale, de primar, dar și de martorul HG).
Pe de altă parte, Curtea reține că faptele comise de inculpat, în raport de modalitățile și împrejurările concrete de săvârșire, nu prezintă un grad de pericol social deosebit de ridicat, aspect care, alături de împrejurările favorabile inculpatului mai sus arătate, va fi valorificat în condițiile art.74 alin.2 Cod penal, ca și circumstanță atenuantă judiciară.
În lumina celor mai sus expuse, instanța apreciază că o judicioasă aplicare a tuturor criteriilor de individualizare prevăzute de lege, raportat la ansamblul circumstanțelor cauzei, impune stabilirea unor pedepse de câte 6 luni închisoare, coborâte deci sub minimul special prevăzut de lege, în condițiile art.76 lit.d Cod penal.
Curtea subliniază faptul că deși inculpatul a fost cercetat și apoi trimis în judecată pentru săvârșirea a 4 infracțiuni (două prevăzute de art.85 alin.1 din OUG nr.195/2002 și două prev. de art.85 alin.2 din același act normativ) a fost condamnat la doar două pedepse, în loc de patru, respectiv câte o singură pedeapsă pentru fiecare tip de infracțiune, în pofida faptului că se arăta în mod expres în dispozitiv că era vorba de două fapte pentru fiecare tip de infracțiune. Cum Curtea este însă învestită doar cu recursul inculpatului, nu poate remedia nelegalitatea sesizată, căci ar crea acestuia o situație mai grea în propria cale de atac.
Conform art.33 lit.b (ambele infracțiuni fiind comise prin aceeași acțiune a inculpatului, de conducere a unui autovehicul pe drumurile publice), 34 lit.b Cod penal se vor contopi aceste pedepse, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea, de 6 luni închisoare.
Totodată, apreciind că scopul pedepsei poate fi atins și fără executarea acesteia și constatând că sunt îndeplinite și celelalte cerințe ale art.81 Cod penal, Curtea va dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei pe durata unui termen de încercare de 2 ani și 6 luni, calculat conform art.82 Cod penal.
Se va atrage atenția inculpatului asupra dispozițiilor art.83 Cod penal privind cazurile de revocare a beneficiului suspendării condiționate a executării pedepsei.
Cât privește pedeapsa accesorie, Curtea apreciază că nu se impune interzicerea și a dreptului de a alege, circumstanțele personale favorabile relevând demnitatea inculpatului de a-și exercita în continuare acest drept. Ca atare, se va face aplicarea art.71, 64 lit.a teza a II a și lit.b Cod penal. Conform art.71 alin.5 Cod penal, pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei principale se suspendă și executarea pedepselor accesorii.
Se vor menține celelalte dispoziții ale hotărârii atacate.
Conform art.192 alin.3 Cod procedură penală, cheltuielile judiciare în recurs vor rămâne în sarcina statului, iar onorariul apărătorului din oficiu, de 200 lei, se va suporta din fondul Ministerului Justiției și Libertăților.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de inculpatul împotriva deciziei penale nr.58/A/28.05.2009 a Tribunalului Teleorman.
Casează,în parte, decizia penală recurată și rejudecând:
În baza art.85 alin.1 din OUG 195/2002 cu aplicarea art.74 alin.2 Cod penal, art.76 lit.d Cod penal condamnă pe inculpatul la 6 luni închisoare.
În baza art.85 alin.2 din OUG 195/2002 cu aplicarea art.74 alin.2 Cod penal, art.76 lit.d Cod penal condamnă pe același inculpat la 6 luni închisoare.
Conform art.33 lit.b, 34 lit.b Cod penal contopește aceste pedepse, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea, de6 luni închisoare.
Face aplicarea art.71, 64 lit.a teza a II-a și b Cod penal.
În baza art.81 Cod penal dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei pe un termen de încercare de 2 ani și 6 luni.
Atrage atenția inculpatului asupra dispozițiilor art.83 Cod penal.
Conform art.71 alin.5 Cod penal, pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei principale se suspendă și executarea pedepselor accesorii.
Menține celelalte dispoziții ale hotărârii atacate.
Cheltuielile judiciare în recurs rămân în sarcina statului, iar onorariul apărătorului din oficiu, de 200 lei, se suportă din fondul Ministerului Justiției și Libertăților.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 26 octombrie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
GREFIER,
Red.
Dact. 2 ex.
- - jud.:, P,
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A II-A PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR- ( 1559/2009)
DEDIZIA PENALĂ NR.1563R
Ședința publică de la 26 octombrie 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE - - -
JUDECĂTOR- - -
JUDECĂTOR - - -
GREFIER - - -
Cu participarea Ministerului Public - Parchetul de pe lângă Curtea de APEL BUCUREȘTI - reprezentat de procuror.
Pe rol urmează pronunțarea asupra recursului declarat de către inculpatul, împotriva deciziei penale nr. 58A din 28.05.2009, pronunțată de către Tribunalul Teleorman - Secția Penală în dosarul nr-.
Dezbaterile și susținerile părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 12.10.2009, care face parte integrantă din prezenta decizie penală.
Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat succesiv pronunțarea de la data de 12.10.2009 la data de 19.10.2009, iar față de imposibilitatea legalei constituiri a completului de judecată la data de 19.10.2009, s-a amânat pronunțarea pentru data de 26.10.2009, când, în aceeași compunere a decis următoarele:
CURTEA,
Președinte:Lucia RogJudecători:Lucia Rog, Silvia Cerbu, Andreea Cioată
