Infractiuni rutiere OG 195 2002 Cod rutier sanctiuni.
| Comentarii |
|
DOSAR NR-
ROMANIA
CURTEA DE APEL BACĂU
SECȚIA PENALĂ
DEICIZIA PENALĂ NR. 631
ȘEDINȚA PUBLICĂ din data de 21.10. 2009
COMPLETUL DIN:
PREȘEDINTE: Ene Ecaterina
JUDECĂTORI: Ene Ecaterina, Pocovnicu Dumitru Crîșmaru Gabriel
- -
GREFIER: - -
***********
Ministerul Public - PARCHETUL DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL BACĂU - reprezentat prin procuror
*
La ordine a venit spre soluționare recursul declarat de inculpatul A, împotriva deciziei penale nr. 168/A din 07.05.2009, pronunțată de Tribunalul Neamț, în dosarul nr-.
Dezbaterile în cauza de față au avut loc în ședința publică din data de 15.0ct.2009, fiind consemnate în încheierea de ședință din acea zi.
CURTEA
DELIBERÂND
Asupra recursului penal de față:
Prin sentința penală nr. 666 din 4 decembrie 2008 Judecătoriei Roman, inculpatul A, a fost condamnat pentru săvârșirea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care are în sânge o îmbibație alcoolică ce depășește limita legală, prevăzută de art. 87 alin. 1 din nr.OUG 195 /2002, cu aplicarea art.37 lit. a Cod penal, la pedeapsa de 1 an închisoare.
A fost condamnat același inculpat, pentru săvârșirea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care nu posedă permis de conducere, prevăzută de art. 86 alin. 1 din nr.OUG 195/2002, cu aplicarea art. 37 lit. a Cod penal la pedeapsa de 1 an închisoare.
În baza art. 33 lit. a Cod penal și art. 34 lit. b Cod penal, s-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea, de 1 an închisoare.
În baza art. 83 Cod penal, s-a revocat suspendarea condiționata a executării pedepsei de 1 an și 2 luni închisoare aplicată aceluiași inculpat prin sentința penală nr. 465/24.10.2007 a Judecătoriei Roman, dispunând-se executarea în întregime a pedepsei, care nu s-a contopit cu pedeapsa aplicată pentru noua infracțiune.
S-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie, prevăzută de art. 71 Cod penal, constând în interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza II și b Cod penal.
A fost obligat inculpatul la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat în cauză.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut următoarele:
La data de 20.03.2008, după-amiaza, inculpatul a fost depistat în trafic de lucrătorii de poliție rutieră a municipiului R în timp ce conducea autoturismul 1310 cu nr. de înmatriculare -, fără a avea permis de conducere și sub influența băuturilor alcoolice. El a fost oprit și s-a constatat că emana halenă alcoolică. Fiind testat cu aparatul alcooltest, rezultatul a fost de 0,55 mg/l alcool pur în aerul expirat. Ulterior, a fost condus la spital pentru recoltarea de probe biologice și conform buletinului de analiză toxicologică alcoolemie nr. 447/24.03.2008, inculpatul avea o alcoolemie de 1,05 %o alcool pur în sânge la ora 15,40 iar o oră mai târziu, la 16,40 avea o alcoolemie de 0,90 %o alcool pur în sânge.
Audiat în cauză inculpatul a recunoscut si regretat comiterea faptei.
Vinovăția inculpatului s-a probat prin procesul verbal de depistare în trafic, buletinul de examinare clinică, procesul verbal de prelevare probe, buletinul de analiză toxicologic alcoolemie nr. 447/24.03.2008, celelalte procese verbale încheiate de organele de politie, declarațiile martorilor, si, coroborate cu recunoașterea dată de inculpat.
S-a reținut că faptele inculpatului întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care are în sânge o îmbibație alcoolică ce depășește limita legală, prevăzută de art. 87 alin. 1 din nr.OUG 195/2002, și ale infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care nu posedă permis de conducere, prevăzută de art. 86 alin. 1 din nr.OUG 195/2002, ambele cu aplicarea art. 37 lit. a Cod penal și art. 33 lit. a Cod penal, pentru care instanța l-a condamnat la câte o pedeapsă privativă de libertate, conform dispozițiilor legale.
La stabilirea pedepsei au fost avute în vedere criteriile generale ale art. 72 Cod penal, limitele de pedeapsă fixate de lege, gradul de pericol social al faptei, atingerea adusă relațiilor sociale ocrotite de lege, precum și persoana inculpatului care nu are antecedente penale, este pensionar, a recunoscut și regretat comiterea faptei.
În baza art. 83 Cod penal, s-a revocat suspendarea condiționată a executării pedepsei de 1 an și 2 luni închisoare aplicată aceluiași inculpat prin sentința penală nr. 465/24.10.2007 a Judecătoriei Roman, întrucât prezentele fapte au fost comise în interiorul termenului de încercare, dispunând executarea în întregime a pedepsei, care nu se contopește cu pedeapsa rezultantă aplicată pentru noile infracțiuni.
S-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie prevăzută de art. 71 Cod penal, constând in interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 litera a teza II și b Cod penal.
Împotriva acestei sentințe, în termen legal a declarat apel inculpatul, considerând hotărârea netemeinică, sub aspectul cuantumului pedepsei aplicate, solicitând reducerea acesteia, având în vedere faptul că a recunoscut fapta și este întreținător de familie.
Analizând sentința atacată, în raport cu motivele de apel invocate, Tribunalul constatat că apelul este nefondat, motivat de următoarele:
În mod corect instanța de fond a reținut situația de fapt, încadrarea juridică a faptelor și vinovăția inculpatului, dând o justă interpretare probatoriului administrat în cauză.
Cu privire la aceste aspecte, inculpatul nu a formulat motive de apel și, verificând din oficiu sentința, instanța constată că nu sunt motive de nelegalitate a acesteia.
Pedepsele stabilite au fost corect individualizate în raport de gradul ridicat de pericol social al infracțiunilor, ce rezultă din faptul că anterior a mai fost condamnat pentru infracțiuni de același gen, de împrejurările concrete în care acestea au fost comise, dar și de conduita inculpatului, care a recunoscut pe parcursul procesului penal faptele, cuantumul și modalitatea de executare a pedepsei, astfel cum au fost stabilite, fiind de natură a crea condițiile reeducării inculpatului și atingerii scopului pedepsei.
Faptul că inculpatul a fost condamnat anterior la pedeapsa închisorii tot pentru comiterea unor infracțiuni prevăzute de O, nr. 195/2002, denotă faptul că pedepsele aplicate nu și-au atins scopul prevăzut de art. 52 Cod penal, respectiv de a preveni săvârșirea de noi infracțiuni.
Împrejurările arătate de inculpat în susținerea apelului, respectiv faptul că este întreținătorul familiei și că a avut o atitudine sinceră, au fost avute în vedere la individualizarea pedepselor aplicate, fiind reflectate în cuantumul acestora, care a fost orientat spre minimul special.
Față de cele reținute mai sus, în temeiul art. 379 pct. 1 lit. b Cod procedură penală, instanța a respins ca nefondat apelul declarat, menținând sentința atacată ca legală și temeinică.
Împotriva deciziei a declarat recurs în termen legal inculpatul, în cererea scrisă solicitând reținerea circumstanțelor atenuante și reducerea pedepsei.
Oral, cu ocazia dezbaterilor, avocatul inculpatului a solicitat suspendarea condiționată a executării pedepsei.
Verificând decizia, pe baza motivelor invocate, a lucrărilor dosarului, dar și din oficiu în limitele prevăzute de art. 385/9 alin. 3 C.P.P. Curtea constată că recursul este fondat, dar pentru alte motive decât cele invocate.
Se impune precizarea că exercitând căile de atac, inculpatul nu a contestat situația de fapt, încadrarea juridică dată faptelor sau existența vinovăției, atât motivele de apel, cât și cele de recurs vizând doar individualizarea sub aspectul cuantumului, iar în recurs și sub aspectul modalității de executare.
Curtea apreciază că în cauză s-a făcut o corectă individualizare pentru fiecare infracțiune dedusă judecății, prima instanță aplicând pedeapsa minimă prevăzută de lege.
Împrejurarea că inculpatul recunoscut faptele nu are în prezenta cauză semnificația circumstanței prev. de art. 74 alin. 1 lit. c cod penal, cele două infracțiuni fiind probate cu înscrisuri, pe care de altfel inculpatul nu avea posibilitatea contestării.
În plus, chiar în condițiile reținerii circumstanțelor atenuante, coborârea pedepsei sub minimul special prevăzut de lege nu era obligatorie, având în vedere existența concursului între cauza de agravare și cauza de atenuare răspunderii penale3. De altfel, este evident că, aplicând pedeapsa minimă prevăzută de lege, prima instanță ținut seama de datele ce caracterizează pozitiv persoana inculpatului. Nu se poate însă ignora nici faptul că acesta mai fost condamnat de 3 ori pentru infracțiuni de același gen.
Hotărârile pronunțate în cauză la judecata în fond și în apel sunt însă nelegale, cu privire la aplicarea regulilor privind recidiva postcondamnatorie.
În mod corect s- reținut că infracțiunile deduse judecății au fost comise în termenul de încercare al suspendării condiționate a executării pedepsei de 1 an și 2 luni aplicată prin sentința penală nr. 465/24 octombrie 2007, dar prin sentința penală nr. 661/03 decembrie 2008 pronunțată de Judecătoria Roman și rămasă definitivă la 15 octombrie 2009, această suspendare a fost deja anulată, astfel că primul termen al recidivei îl constituie în prezent pedeapsa de 1 an și 2 luni închisoare, devenind incidente dispozițiile art.39 al.1 penal și nu art.83 penal.
Cu privire la existența concursului între dispozițiile art.385/15, art.85 și 83.penal s-a pronunțat și instanța supremă prin decizia nr.42/2008 în interesul legii.
Din considerentele arătate, în temeiul art.385/15 pct.2 lit.d pr.penală se va admite recursul, se va casa în totalitate decizia și în parte sentința penală nr. 666/04 decembrie 2008 Judecătoriei Roman.
Reținând cauza spre rejudecare, Curtea va înlătura aplicarea dispozițiilor art.83 penal și va descontopi pedeapsa rezultantă de 1 an închisoare aplicată pentru infracțiunile deduse judecății în cele două pedepse de câte 1 an închisoare.
Constatând anulată suspendarea condiționată a executării pedepsei de 1 an și 2 luni închisoare, în baza art.39 al.1 penal va fi contopită această pedeapsă cu fiecare din cele 2 pedepse de câte 1 an și se va aplica cea mai grea.
În baza art.33 lit.a și 34 lit.b penal se vor contopi cele 2 pedepse și se va aplica un spor,operațiune ce nu va aduce atingere principiului non refomatio in pejus, deoarece se va avea în vedere ca pedeapsa rezultantă să fie mai mică decât cea rezultată din aplicarea cumului aritmetic.
Se vor menține celelalte dispoziții ale sentinței.
În temeiul art.192 al.3 pr.penală cheltuielile judiciare avansate în recurs de stat vor rămâne în sarcina acestuia.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
În temeiul art.385/15 alin.1 pct.2 lit.d Cod procedură penală, admite recursul declarat de recurentul-inculpat - împotriva deciziei penale nr.168/A din data de 07.05.2009, pronunțată de Tribunalul Neamț.
Casează în totalitate decizia penală recurată și în parte sentința penală nr.666 din data de 04.12.2008, pronunțată de Judecătoria Roman, județul N, numai cu privire la greșita aplicarea a dispozițiilor art.83 Cod penal, reține cauza spre rejudecare și în consecință;
Înlătură aplicarea dispozițiilor art.83 Cod penal, privind revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei de 1 (un) an și 2 (două) luni închisoare, aplicată prin sentința penală nr.465 din data de 24.10.2007 a Judecătoriei Roman, județul N și executarea acesteia alături de pedeapsa rezultantă aplicată pentru infracțiunile deduse judecății.
Constată anulată suspendarea condiționată a executării pedepsei de 1 (un) an și 2 (două) luni închisoare, aplicată prin sentința penală nr.465 din data de 24.10.2007 a Judecătoriei Roman, județul N, prin sentința penală nr.661 din data de 03.12.2008, pronunțată de Judecătoria Roman, județul N, rămasă definitivă la data de 15.10.2009.
Descontopește pedeapsa rezultantă de 1 (un) închisoare aplicată pentru infracțiunile deduse judecății, în pedepsele:
a) 1 (un) an închisoare, aplicată pentru infracțiunea prevăzută de art.87 alin.1 din nr.OUG195/2002, cu aplicarea art.37 lit.a Cod penal și;
b) 1 (un) an închisoare, aplicată pentru infracțiunea prevăzută de art.86 alin.1 din nr.OUG195/2002, cu aplicarea art.37 lit.a Cod penal.
II. În art.39 alin.1 Cod penal, contopește pedeapsa de 1 (un) an închisoare, aplicată pentru infracțiunea prevăzută de art.87 alin.1 din nr.OUG195/2002, cu aplicarea art.37 lit.a Cod penal, cu pedeapsa de 1 (un) an și 2 (două) luni închisoare, aplicată prin sentința penală nr.465 din data de 24.10.2007 a Judecătoriei Roman, județul, în pedeapsa cea mai grea, cea de 1 (un) an și 2 (două) luni închisoare.
III. În art.39 alin.1 Cod penal, contopește pedeapsa de 1 (un) an închisoare, aplicată pentru infracțiunea prevăzută de art.86 alin.1 din nr.OUG195/2002, cu aplicarea art.37 lit.a Cod penal, cu pedeapsa de 1 (un) an și 2 (două) luni închisoare, aplicată prin sentința penală nr.465 din data de 24.10.2007 a Judecătoriei Roman, județul, în pedeapsa cea mai grea, cea de 1 (un) an și 2 (două) luni închisoare.
În baza art.33 lit.a și art.34 lit.a Cod penal, contopește pedepsele rezultante de la pct.II și III în pedeapsa cea mai grea, cea de 1 (un) an și 2 (două) luni închisoare, pe care o sporește cu 4 (patru) luni închisoare.
PEDEAPSĂ DE - 1 (un) an și 6 (șase) luni închisoare.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței penale menționate mai sus.
Constată că inculpatul a fost asistat de apărător ales, atât la instanța de apel, cât și la instanța de recurs.
În temeiul art.192 alin.3 Cod procedură penală, cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 21.10.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI: Ene Ecaterina, Pocovnicu Dumitru Crîșmaru Gabriel
GREFIER,
Red.
Red. D/
Red. EE.
Tehnored. E/02.11.2009/ 4 ex
Președinte:Ene EcaterinaJudecători:Ene Ecaterina, Pocovnicu Dumitru Crîșmaru Gabriel
