Infractiuni rutiere OG 195 2002 Cod rutier sanctiuni. Decizia 210/2010. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
DOSAR NR-
(Număr în format vechi 164/2010)
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - SECȚIA I PENALĂ
DECIZIA PENALĂ NR. 210
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA - 2010
CURTEA CONSTITUITĂ DIN:
PREȘEDINTE: Corneliu Bogdan Ion Tudoran
JUDECĂTOR 2: Lavinia Lefterache
JUDECĂTOR: - -
GREFIER:
Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de APEL BUCUREȘTI - reprezentat de procuror.
Pe rol, se află soluționarea RECURSULUI declarat de partea civilă împotriva deciziei penale nr. 629/A din 23.11.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția I Penală.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns recurentul - inculpat, personal, asistat juridic de apărător ales, avocat.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Nefiind cereri de formulat sau excepții de invocat, Curtea apreciază cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.
Apărătorul ales al recurentului - inculpat, ca prim motiv de recurs, critică hotărârea instanței de apel pentru următoarele considerente:
Așa cum rezultă din analiza dosarului, la judecata în apel s-a format complet de divergență compus din trei judecători, iar din hotărârea atacată rezultă că toți cei trei membrii ai completului astfel format au hotărât respingerea apelului; față de această împrejurare apreciază că s-au încălcat dispozițiile art. 308 alin. 4 Cod procedură penală, în sensul că opinia separată nu a fost motivată.
Solicită admiterea recursului, casarea hotărârii instanței de apel și trimiterea cauzei spre rejudecare acestei instanțe, constatându-se că, hotărârea astfel pronunțată este sancționată cu nulitatea absolută, potrivit art. 197 alin. 2 Cod procedură penală.
Reprezentantul Ministerului Public precizează că, într-adevăr, hotărârea instanței de apel este semnată de trei judecători, întrucât cauza s-a judecat în complet de divergență; în ceea ce privește motivarea unei opinii separate, apreciază ca aceasta nu poate exista având în vedere că toți membrii completului au ajuns la aceeași opinie.
Față de aceste considerente solicită admiterea recursului, casarea hotărârii atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de apel.
Recurentul - inculpat, având ultimul cuvânt, se raliază concluziilor apărătorului său; precizează că regretă sincer fapta.
CURTEA,
Deliberând asupra recursului penal de față, din actele și lucrările dosarului, constată și reține următoarele:
Prin sentința penală nr.784/06.05.2009, pronunțată de Judecătoria Sectorului 5 B - Secția Penală, în temeiul art. 87 alin. 1 din nr.OUG195/2002, cu aplicarea art. 74 lit.a și c și art.76 lit.d din Cod penal, a fost condamnat inculpatul la pedeapsa de 2 luni închisoare.
În baza art.71 și 64 alin.1 lit. a teza a II-a și lit. b din Cod penal, s-au interzis inculpatului pe durata executării pedepsei închisorii drepturile prevăzute de aceste dispoziții legale.
În temeiul art.81 Cod penal, s-a suspendat executarea pedepsei principale și a celei accesorii pe durata de 2 ani, stabilind termenul de încercare de 2 ani și 2 luni.
S-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 83 din pen. privind revocarea suspendării condiționate.
În temeiul art. 191 alin. 1 din C.P.P. inculpatul a fost obligat la plata sumei de 200 lei cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut următoarea situație de fapt:
La data de 12 decembrie 2007, în jurul orei 21, 30, inculpatul a condus pe din sectorul 5, autoturismul marca cu numărul de înmatriculare -, producând un impact cu autoturismul condus de către martorul.
Ca urmare a testării cu aparatul etilotest, s-a constatat că inculpatul expira în aer 0, 96 mg/l alcool, iar cu ocazia recoltării probelor de sânge s-a constatat că acesta a avut 2,10 gr.%0- la ora 22,30 și 1,85 gr.%0la ora 23,30.
Prin raportul de expertiză medico legală nr./14510/4 iunie 2008, s-a stabilit că - în varianta primei declarații a inculpatului acesta a avut o alcoolemie teoretică în descreștere de circa 2,35 gr.%0, iar in varianta a II-a a declarațiilor inculpatului, acesta a avut o alcoolemie teoretică în creștere de circa 1,10 gr.%0.
Așa fiind instanța a considerat că inculpatul a avut la data respectivă o alcoolemie ce depășește limita legală prevăzută de lege, respectiv, 0, 80 gr.%0.
În consecință, prima instanță a dispus condamnarea inculpatului, iar la individualizarea sancțiunii penale a avut în vedere criteriile generale prevăzute de art. 72 din Codul penal respectiv: limitele de pedeapsa prevăzute de lege pentru infracțiunea respectivă, gradul de pericol concret, persoana infractorului, împrejurările care agravează sau atenuează răspunderea penală.
Instanța de fond a apreciat că pericolul social abstract și concret al faptei inculpatului nu poate fi pus la îndoială, el fiind de altfel materializat prin paguba produsa ( 9 ) autoturismului tamponat.
De altfel acest gen de infracțiuni sunt numai de pericol, astfel încât instanța a apreciat că numai în situații de excepție poate fi dispusă aplicarea prevederilor art. 18 indice 1 din Codul penal.
Instanța a avut în vedere poziția oscilantă a inculpatului, în sensul menționării de cantități diferite de alcool și mâncare ingerate, precum și privitor la locul de muncă. Astfel, în cursul urmăririi penale a declarat că nu are un astfel de loc, fapt de altfel menționat și în declarațiile sale, în timp ce în fața instanței a arătat, cu ocazia dezbaterii în fond a cauzei, că lucrează de 13 ani la UM 01961( 12 ).
Instanța de fond a ținut cont și de faptul că inculpatul nu are antecedente penale, a reparat paguba produsă partenerului de trafic, a colaborat cu organele de urmărire penală, a regretat cele întâmplate.
Astfel, a reținut circumstanțele atenuante prevăzute de art. 74 lit.a și c din Codul penal, motiv pentru care a dispus condamnarea inculpatului la o pedeapsa de 2 luni închisoare, cu suspendarea condiționată a acesteia și a pedepsei accesorii prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II- și lit. b din Codul penal, stabilind termen de încercare de 2 ani și 2 luni.
S-a atras atenția inculpatului asupra revocării suspendării în condițiile prevăzute de art.83 din Codul penal și a dispus obligarea sa la plata cheltuielilor judiciare către stat, în conformitate cu prevederile art.191 alin. 1 din Codul d e procedură penală.
Împotriva acestei sentințe penale a declarat apel inculpatul, care a criticat-o pentru netemeinicie, susținând - în esență - că fapta sa, prin modalitatea în care a fost comisă, nu prezintă gradul de pericol social, al unei infracțiuni, solicitând admiterea apelului declarat, desființarea sentinței atacate, iar pe fond achitarea inculpatului în temeiul disp. art.11 pct.2 lit.a rap. la art.10 lit.b/1 din cu C.P.P. aplicarea unei amenzi administrative conform art.18/1 din
Cod PenalPrin decizia penală nr.629/A din 23 noiembrie 2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția I-a Penală, în unanimitate, a fost respins, ca nefondat apelul declarat de inculpatul împotriva sentinței penale nr.784/06.05.2009, pronunțată de Judecătoria Sectorului 5 B - Secția Penală și a fost obligat inculpatul la plata cheltuielilor judiciare către stat.
Pentru a decide astfel, tribunalul - din analiza actelor și lucrărilor dosarului, în raport de critica formulată, cât și din oficiu, în conformitate cu dispozițiile art.371 și art.378 din C.P.P. a constatat că apelul declarat este nefondat, pentru următoarele considerente:
Tribunalul a constatat că prima instanță a reținut în mod corect situația de fapt, în baza materialului probator administrat în cauză, încadrarea juridică dată faptei fiind în concordanță cu prevederile legale, iar pedeapsa judicios individualizată.
Cu privire la cererea de achitare a inculpatului Tribunalul a reținut următoarele:
Potrivit dispozițiilor art.18/1 din Cod Penal, nu constituie infracțiune fapta prevăzută de legea penală, dacă prin atingerea minimă adusă uneia din valorile arătate de lege și prin conținutul ei concret, fiind lipsită în mod vădit de importanță, nu prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni.
Totodată, la alin.2 al aceluiași articol se menționează că, la stabilirea în concret a gradului de pericol social se ține seama de modul și mijloacele de săvârșire a faptei, de scopul urmărit, de împrejurările în care fapta a fost comisă, de urmarea produsă sau care s-ar fi putut produce, precum și de persoana și conduita făptuitorului.
Or, în raport de criteriile enunțate mai sus, Tribunalul a constatat că, dimpotrivă, fapta inculpatului - care aflat sub influența băuturilor alcoolice a condus pe drumurile publice un autoturism și ca urmare a stării de ebrietate în care se afla a intrat în coliziune cu autoturismul condus de martorul - nu poate conduce la concluzia că, prin modalitatea și împrejurările în care a fost comisă nu prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni.
Mai mult decât atât, în cazul infracțiunilor la regimul circulației, legiuitorul însuși le-a apreciat ca fiind fapte de pericol, așa încât o reapreciere a acestuia ar putea fi acceptată, însă doar în condiții de excepție, ceea ce nu este cazul în speța de față, câtă vreme rezultatul socialmente periculos - respectiv accidentul din vina inculpatului cu un alt participant la trafic - s-a și produs.
Este adevărat că, inculpatul a avut o conduită corectă în societate până la acest moment, că nu are antecedente penale (altfel nici nu ar fi putut lucra în cadrul ), că a reparat pagubă produsă, că a colaborat cu organele de anchetă și că a regretat sincer fapta comisă, însă toate aceste aspecte au fost avute în vedere de judecătorul fondului atunci când a reținut în favoarea inculpatului circumstanțele atenuante prev. de art.74 lit.a și c din și Cod Penal a coborât pedeapsa aplicată sub minimul special prevăzut de lege, conform art.76 lit.d din
Cod PenalÎmpotriva acestei decizii, în termen legal, a promovat recurs inculpatul, criticând-o pentru nelegalitate, sub aspectul incidenței dispozițiilor art.197 alin.2 Cod procedură penală.
Examinând hotărârea atacată, în raport de criticile formulate, Curtea constată că apelul este fondat.
Astfel, din examinarea dosarului, se constată că, prin încheierea de ședință din data de 26 octombrie 2009, Tribunalul - după ce a constatat cauza în stare de judecată - a apreciat necesară repunerea cauzei pe rol, în vederea reluării dezbaterilor în complet de divergență și a fixat termen de judecată la data de 23 noiembrie 2009.
Potrivit legii, completul de judecată în apel este format din doi judecători, iar potrivit art.308 alin.4 și alin.5 Cod procedură penală, dacă completul de judecată este format din doi judecători și unanimitatea nu poate fi întrunită, judecarea cauzei se reia în complet de divergență și motivarea opiniei separate este obligatorie.
Atât din minuta întocmită, cât și din dispozitivul deciziei pronunțate în apel, rezultă că acestea au fost semnate de trei judecători, în apel, cauza fiind - deci - soluționată în complet nelegal constituit.
Prin urmare, constatând că, în cauză s-au încălcat dispozițiile legale privind compunerea instanței - sancționate cu nulitatea absolută - încălcare ce nu poate fi acoperită în niciun mod, admițând recursul inculpatului, decizia instanței de apel va fi casată în totalitate, cu consecința trimiterii spre rejudecare aceleiași instanțe, în conformitate cu dispozițiile art.38515pct.2, lit.c Cod procedură penală, raportat la art.3859alin.1, pct.3 Cod procedură penală - în vederea judecării acesteia în complet legal constituit.
Față de soluția ce urmează a se pronunța, Curtea va face aplicarea dispozițiilor art.192 alin.3 Cod procedură penală.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Admite recursul declarat de către recurentul inculpat împotriva deciziei penale nr. 629 /A din 23 noiembrie 2009, pronunțată de Tribunalul București Secția I-a Penală.
Casează, în integralitate, decizia penală nr. 629 /A din 23 noiembrie 2009, pronunțată de Tribunalul București Secția I penală, dispune trimiterea cauzei la aceiași instanță în vederea judecării în complet legal constituit.
Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 4 februarie 2010.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- -
GREFIER,
Red.
Dact.
Ex.2
Red.
Președinte:Corneliu Bogdan Ion TudoranJudecători:Corneliu Bogdan Ion Tudoran, Lavinia Lefterache
