Infractiuni rutiere OG 195 2002 Cod rutier sanctiuni. Decizia 215/2008. Curtea de Apel Galati
Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA PENALĂ
DECIZIA PENALĂ NR.215/
Ședința publică din data de 11 Aprilie 2008
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Liviu Herghelegiu președinte secție penală
JUDECĂTOR 2: Maria Tacea
JUDECĂTOR 3: Petruș Dumitru
Grefier - - -
Ministerul Publica fost reprezentat de PROCUROR -
Procuror-șef Secție judiciară
din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL GALAȚI
-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-
Pe rol fiind soluționarea recursului penal formulat de recurentul-inculpat, trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor de "punere în circulație a unui autovehicul neînmatriculat și cu număr fals", prevăzută de art.85 alin.1 și 2 din OUG 195/2002, republicată, cu aplicarea art.13 Cod penal, în referire la art.77 alin.1 și 2 din OUG 195/2002, și a infracțiunii de " conducere a unui autovehicul pe drumurile publice fără a poseda permis de conducere pentru nicio categorie de autovehicule", prevăzută de art.86 alin.1 din OUG 195/2002, republicată, cu aplicarea art. 13 Cod penal, în referire la art. 78 alin.1 din OUG 195/2002, în prezent deținut în Penitenciarul cu Regim de Maximă Siguranță G, împotriva Deciziei penale nr.434/A/24.10.2007 pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns recurentul-inculpat, în stare de deținere, personal și asistat de avocat, apărător ales în baza împuternicirii avocațiale nr.21/12.03.2008 emisă de Baroul Galați - Cabinet Individual de Avocat " ".
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință arătându-se că acest termen a fost acordat în vederea pregătirii apărării recurentului-inculpat și pentru ca acesta să beneficieze de un termen de arhivă; la data de 07.04.2008, recurentul-inculpat a depus motive scrise de recurs, după care;
Curtea aduce la cunoștința părților și participanților la proces că, din verificările efectuate la Grefa Tribunalul Galați, s-a constatat că în aceeași zi, pe rolul aceste instanțe, au fost două cauze privind pe inculpați având același nume, " ", însă, în dosar, procedura de citare pe parcursul judecării cauzei în apel cât și comunicarea hotărârii s-a desfășurat în mod corect, cu indicarea corectă a datelor de stare civilă.
Potrivit disp.art.38514alin.11Cod procedură penală și art.323 Cod procedură penală, Curtea procedează la audierea recurentului-inculpat intre orele 12.54 - 13.01
Declarația inculpatului a fost consemnată în condițiile prev. de art. 73 Cod procedură penală, ulterior inculpatul citind și semnând declarația care a fost atașată la fila 25 dosar.
Recurentul-inculpat, prin apărător, nu are alte cereri de formulat, considerând recursul în stare de judecată.
Reprezentantul Ministerului Public nu are alte cereri de formulat.
Curtea, nemaifiind alte cereri de formulat, constată recursul în stare de judecată și, potrivit disp.art.38513Cod procedură penală, acordă cuvântul în dezbaterea acestuia.
Recurentul-inculpat, prin apărător ales, în conformitate cu art.38515pct.2 lit.c Cod procedură penală, solicită admiterea recursului formulat, casarea Deciziei penale nr.434/24.10.2007 a Tribunalului Galați întrucât există o neconcordanță intre dispozitivul deciziei care se referă la o altă persoană, având alte date de stare civilă, și să se dispună trimiterea cauzei la Tribunalul Galați pentru rejudecarea apelului.
În baza art.365 alin.3 și art.385 pct.3 solicită suspendarea executării Sentinței penale în situația în care se dispune trimitea cauzei spre rejudecare și punerea în libertate a inculpatului-recurent.
Precizează că, cel de-al doilea motiv de recurs se bazează pe dispozițiile art.38515pct.2 lit.d Cod procedură penală, și nu lit "b", cum greșit a fost redactat în cuprinsul motivelor scrise de recurs.
Arată că situația de fapt reținută în Sentința penală 56/2007 este corectă și nu a fost contestată. Apreciază însă că activității infracționale reținute în sarcina recurentului inculpat îi lipsește unul din elementele constitutive, respectiv latura subiectivă a infracțiunii - vinovăția.
Într-adevăr, recurentul-inculpat a circulat cu motoscuterul, care, insă, nu ii aparținea. În acest sens, arată că, din declarația martorului rezultă că acesta a vândut motoscuterul numitului, fratele inculpatului-recurent, cu suma de 21 milioane lei. Astfel, rezultă clar că motoscuterul cu care inculpatul a circulat nu era în proprietatea sa; inculpatul nu știa despre proveniența acestuia și nu știa dacă au fost sau nu scoase numerele de înmatriculare.
Apărătorul ales al inculpatului-recurent precizează că declarația dată de acesta în faza de urmărirea penală a fost scrisă de către polițist iar inculpatul doar a semnat-o, fără a cunoaște aspectele consemnate în conținutul acesteia. În fața instanței de recurs inculpatul a declarat că nu a schimbat plăcuțele de înmatriculare de la motoscuterul fratelui său, nu avea niciun scop în acest sens.
Precizează că inculpatul nu a participat la judecata în fond și apel a cauzei, fiind plecat în Italia.
Apreciază că nu există vinovăție în săvârșirea celor două infracțiuni; pe de o parte inculpatul nu cunoștea că e nevoie să aibă un permis de conducere pentru acest motoscuter iar, pe de altă parte, chiar organul de poliție avea anumite îndoieli cu privire la acest aspect și în ce categorie de autovehicule trebuie încadrat, făcând referire în acest sens la adresa nr.363 către Registrul Auto Român. S-au deplasat doi ingineri de la Registrul Auto Român, care au constatat că motoscuterul, care nu este prevăzut cu pedale, poate să dezvolte o viteză de peste 50 km/. Aceste concluzii sunt ale unor specialiști iar, raportat la momentul la care inculpatul a fost găsit de organele de poliție, precizează că inculpatul nu avea cunoștințele necesare și a apreciat că poate merge cu același permis de conducere pe care îl avea pentru motociclu.
Apreciază că se poate reține că inculpatul nu a avut reprezentarea că a săvârșit, cu vinovăție, o infracțiune, că a încălcat o normă protejată de lege.
Învederează că motoscuterul nu a fost înmatriculat pentru că, fratele inculpatului, l-a cumpărat cu suma de 21 milioane lei, urma să ii fie aduse actele astfel încât se poate aprecia că cel prejudiciat a fost fratele inculpatului. Inculpatul-recurent nu avea de unde să știe că actele de înmatriculare sunt false.
Apreciază că toate aceste împrejurări denotă că inculpatul a săvârșit faptele care sunt încadrate în infracțiunile reținute în sarcina sa dar nu a avut reprezentarea și nu a săvârșit cu vinovăție aceste infracțiuni.
Consideră că se impune admiterea recursului, casarea hotărârii și achitarea inculpatului în baza art.11 pct.2 lit.a în referire la art.10 lit.d Cod procedură penală.
Reprezentantul Ministerului Public apreciază că recursul declarat de inculpatul este nefondat, hotărârile pronunțate în cauză fiind legale și temeinice.
În ceea ce privește primul motiv de recurs, precizează că din actele dosarului rezultă că cel care a declarat apel împotriva Sentinței 56/14.03.2007 a Judecătoriei L este inculpatul, care, având domiciliul în mediul rural, a fost legal citat la toate termenele de judecată cu indicarea corectă a datelor de stare civilă, iar comunicarea hotărârii s-a făcut către inculpatul din prezenta cauză, de asemenea, cu indicarea corectă datelor de stare civilă ale acestuia. În hotărârea pronunțată de Tribunalul Galația fost analizat apelul declarat de către inculpatul din prezenta cauză, dispunându-se respingerea apelului declarat de acest inculpat împotriva Sentinței 56/2007 a Judecătoriei
Consideră că faptul că au fost trecute alte date de stare civilă în conținutul dispozitivului - pentru că în aceeași ședință de judecată au existat două cauze în apel cu inculpați având același nume și prenume, respectiv " " - reprezintă o eroare materială care nu impune casarea hotărârii și trimiterea cauzei spre rejudecare.
Pe fondul cauzei, apreciază ca fiind neîntemeiată critica inculpatului-recurent, prin apărător, întrucât instanțele au reținut pe larg care sunt probele din care rezultă săvârșirea faptelor cu vinovăție de către inculpat.
Infracțiunea de conducere pe drumurile publice de către o persoană a unui autoturism fără permis de conducere nu lasă loc de interpretare. Apreciază ca fiind o apărare personală a inculpatului susținerea constantă a acestuia în sensul că nu a cunoscut sau a apreciat că poate folosi permisul pe care îl avea. Legea nu lasă loc de interpretare și prevede că toate autovehiculele care dezvoltă o anumită viteză, precum motoscuterul folosit de inculpat, trebuie să fie conduse doar dacă există permis de conducere. Consideră că nu are relevanță faptul că s-a făcut o adresă în acest sens; fiind o probă la dosar necesară.
Precizează că în mod corect s-a înlăturat apărarea inculpatului că nu avea cunoștință despre faptul că motoscuterul era furat întrucât nu era în proprietatea sa, avându-se în vedere procesele verbale încheiate de organele de poliție, declarațiile martorilor și, care au relatat modalitatea în care inculpatul a ajuns să conducă acest motoscuter. Declarațiile acestor martori se coroborează cu declarația olografă dată de inculpat în care a arătat că, aflând că există o problemă cu plăcuțele motoscuterului, a luat plăcuțele de la o altă motocicletă și le-a pus pe acest motoscuter. Astfel, în mod clar activitatea infracțională a fost desfășurată de către inculpat.
Apreciază că în cauză s-a făcut dovada vinovăției inculpatului pentru cele două infracțiuni, pedepsele au fost corect individualizate avându-se în vedere și datele care rezultă despre persoana inculpatului, care anterior a suferit o condamnare tot pentru o infracțiune prev. de G 195/2002.
Solicită respingerea recursului declarat de inculpatul cu obligarea acestuia la plata cheltuielilor judiciare către stat.
Recurentul-inculpat personal, având ultimul cuvânt, potrivit disp.art.38513 alin.3 Cod procedură penală, solicită să se dispună lăsarea sa în libertate. Precizează că, deși are o singură clasă, a obținut permisul de conducere și are cunoștințe despre conținutul regulamentului. Solicită să fie avute în vedere concluziile și solicitările formulate de apărătorul său.
Declarând închise dezbaterile, Curtea rămâne în pronunțare.
Ulterior deliberării
CURTEA
Asupra recursului penal de față;
Examinând actele și lucrările dosarului, Curtea reține următoarele:
Prin Sentința penală nr.56/14.03.2007 pronunțată de Judecătoria L in dosarul nr- s-a dispus condamnarea inculpatului la o pedeapsă de 1 (unu) an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de "punere în circulație și conducere pe drum public a unui autovehicul cu număr fals de înmatriculare și fără a fi înmatriculat" prev. și ped. de art.85 alin.1 și 2 din OUG 195/2002 rep. cu aplicarea disp. art. 13 Cod penal în referire la art.77 alin.1 și 2 din OUG 195/2002, cu aplicarea disp. art. 37 lit. "a" Cod penal - faptă din 08.09.2007.
A fost condamnat același inculpat la o pedeapsă de (unu) an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de "conducere pe drum public a unui autovehicul fără poseda permis de conducere pentru nicio categorie de autovehicule" prev. și ped. de art.86 alin.1 din OUG 195/2002 rep. cu aplicarea disp. art. 13 Cod penal, în referire la art.78 alin.1 din OUG 195/2002, cu aplicarea disp. art. 37 lit. "a" Cod penal - faptă din 08.09.2007.
În baza art. 33 lit. "a" în referire la art. 34 lit. "b" Cod penal, s-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa de 1 (unu) ani închisoare, sporită la 1 (unu) ani și 2 (două) luni închisoare.
În baza disp. art. 83 Cod penal, s-a dispus revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei de 1 an închisoare aplicată inculpatului pin Sentința penală nr.477/18.12.2003 a Judecătoriei L, care s-a dispus a fi executata in întregime, inculpatul urmând a executa în total 2 (doi) ani și 2 (două) luni închisoare.
În baza disp. art. 71 Cod penal, s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. "a,b" Cod penal pe durata executării pedepsei.
În baza disp. art. 189, 191 Cod procedură penală, a fost obligat inculpatul la plata sumei de 200 lei, cu titlul de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 100 lei reprezintă onorariu apărător in oficiu, care s-a dispus a fi avansată din fondul Ministrului Justiției în contul L - av..
Pentru a pronunța această sentință penală prima instanță a reținut următoarele:
Prin Rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria L nr.565/P/2006, înregistrat la Judecătoria L sub nr- din data de 13.12.2006, inculpatul a fost trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de "punere în circulație a unui autovehicul neînmatriculat și cu număr fals", prev. și ped. de art. 85 alin.1 și 2 din OUG 195/2002, republicată cu aplicarea art. 13 Cod penal în referire la art. 77 alin. 1 și 2 din OUG 195/2002, și a infracțiunii de "conducere a unui autovehicul pe drumurile publice fără a poseda permis de conducere pentru nicio categorie de autovehicule", prev. și ped. de art. 86 alin.1 din OUG 195/2002, republicată, cu aplicarea art. 13 pen. în referire la art. 78 alin.1 din OUG 195/2002.
Fiind terminată cercetarea judecătorească și din examinarea întregului material probator de la dosar, prima instanță a reținut următoarea situație de fapt:
La data de 8.IX.2006, lucrători din cadrul Inspectoratului Județean de Politie G - Serviciul Politiei Rutiere in timpul efectuării serviciului de patrulare și control pe DN.25, pe raza comunei, judetul G, au identificat in trafic pe inculpatul in timp ce circula din direcția T spre G cu un motoscuter marca,Aprilia" cu număr de înmatriculare --19713- de culoare argintie, fără a poseda permis de conducere pentru nicio categorie de autovehicule.
În referire la aceasta situație de fapt organele de politic au efectuat cercetări cu privire la necesitatea înmatriculării motoscuterului cu care circula inculpatul, rezultatul fiind acela că acesta, având in vedere caracteristicile tehnice, respectiv viteza constructiva mai mare de 50 km/ pentru a putea circula pe drumurile publice, este necesara înmatricularea.
În acest context, organele de politie au solicitat Registrului Auto R - Sucursala G efectuarea unei constatări tehnice asupra motoscuterului cu care circula inculpatul, rezultatul fiind consemnat in adresa 363/13.IX.2006, prin care se specifica necesitatea înmatriculării.
De asemenea, organele de politie au efectuat cercetări și în ceea ce privește numărul de înmatriculare aplicat pe motoscuterul inculpatului - --19713-, stabilindu-se faptul ca acesta este fals, întrucât numărul real sub care acesta era înregistrat in Italia este HH - 01472, fiind sustras de la data de 17.VII.2006, fapt ce rezulta si din adresa nr. -/26.IX.2006 emisa de - de Combatere a Organizate.
Analizând întregul material probator de la dosar, instanța de fond a reținut că la data de 08.09.2006, inculpatul a fost surprins de organele de poliție rutiere circulând pe DN 25, localitatea, județul G, cu motoscuterul marca "Aprilia" având aplicat un număr fals de înmatriculare, fără a fi înmatriculat și fără a poseda permis de conducere.
Împotriva acestei sentințe penale, în termen legal, a declarat apel inculpatul, solicitând reducerea pedepselor aplicate întrucât faptele comise nu sunt foarte grave, iar inculpatul este o persoană tânără.
Tribunalul Galația apreciat că apelul declarat de inculpatul este nefondat, dispunând respingerea acestuia prin Decizia penală nr.434/24.10.2007.
Analizând cauza prin prisma motivelor invocate, dar și din oficiu, în limitele prevăzute de art.371 al.2 Cod procedură penală, Tribunalul Galația constatat că prima instanță a pronunțat o soluție legală și temeinică.
Astfel, în baza unei analize temeinice a probelor administrate in cauză, în cursul urmăririi penale si in faza cercetării judecătorești, prima instanță a reținut o corectă situație de fapt, dând faptelor reținute în sarcina inculpatului încadrarea juridică corespunzătoare.
Totodată, instanța de fond a realizat și o justă individualizare a pedepselor aplicate inculpatului, conform criteriilor prev. de art.72 Cod penal, aplicându-i câte o pedeapsă orientată spre minimul special prevăzut de lege.
În mod corect, prima instanță nu a reținut circumstanțe atenuante în favoarea inculpatului, având în vedere că acesta nu se află la primul impact cu legea penală, faptele comise de acesta prezintă un grad de pericol social ridicat, iar inculpatul, deși legal citat, nu s-a prezentat in faza de cercetare judecătorească la instanța de fond și nici în apel.
Împotriva acestor hotărâri a declarat recurs peste termen, care apreciază hotărârile recurate ca fiind nelegale și netemeinice pentru următoarele considerente:
Apreciază că a săvârșit faptele reținute în sarcina sa dar nu a avut reprezentarea consecințelor, nesăvârșind cu vinovăție aceste fapte deoarece este neștiutor de carte și nu a cunoscut faptul că pentru motoscuter avea nevoie de permis de conducere și nici faptul că acesta nu avea acte de proveniență fiind cumpărat de fratele său.
Solicită casarea hotărârii și trimiterea cauzei spre rejudecare deoarece există o neconcordanță în sensul că în dispozitivul deciziei recurate sunt alte date de stare civilă decât cele ale inculpatului.
Analizând cauza, prin prisma motivelor de recurs invocate, dar și din oficiu, în limitele prevăzute de lege, Curtea reține următoarele;
Este adevărat că în dispozitivul deciziei Tribunalului s-a strecurat o eroare în sensul că datele de stare civilă sunt ale unei alte persoane și nu ale inculpatului. Mai precis, inculpatul este trecut cu numele de " ", dar cu alte date de stare civilă.
Acest lucru nu poate constitui un motiv de casare, nefiind o nulitate nici absolută și nici relativă, fiind o eroare materială care se poate îndrepta printr-o încheiere separată.
Inculpatul nu a fost în nici un mod prejudiciat în acest sens, nu suferit nicio vătămare și dovada acestui fapt rezultă din aceea că a declarat recurs împotriva hotărârii și s-a dispus condamnarea lui pentru faptele săvârșite de el și nu pentru alte fapte.
În plus, el a fost în mod legal citat și comunicarea dispozitivului hotărârii s-a făcut în mod corect, cu indicarea corectă a datelor de stare civilă.
În mod judicios instanțele, pe baza analizei probelor administrate în cauză, au constatat săvârșirea faptei cu vinovăție de către inculpat și au dat acestora încadrarea juridică corespunzătoare prevederilor legale.
Faptul că inculpatul a acționat cu vinovăție rezultă din probele administrate în cauză, astfel:
- audiat în fața instanței de recurs, inculpatul a precizat că fratele său a cumpărat un motoscuter și, fiind plecat la T, l-a sunat și l-a rugat să ii dea voie să se plimbe cu motoscuterul.
În fața de urmărire penală, inculpatul precizează că motoscuterul era proprietatea fratelui său, care l-a momentul săvârșirii faptei era plecat la muncă în Italia. Precizează inculpatul că a ieșit să se plimbe cu motoscuterul și, fiind oprit de organele de poliție, a declarat că nu cunoaște dacă fratele său deține sau nu acte de proveniență pentru motoscuter.
Precizează inculpatul că a montat la motoscuter plăcuțe de înmatriculare cu nr. --19713-, pe care le avea de la o altă motoretă - declarații filele 13 - 16 dosar urmărire penală.
Față de aceste declarații, care se coroborează cu celelalte probe administrate în cauză, respectiv: faptul că inculpatul nu a prezentat organelor de poliție nici permis de conducere și nici certificatul de înmatriculare al motoscuterului, Curtea apreciază că inculpatul a cunoscut faptul că motoscuterul nu avea certificat de înmatriculare pentru a fi condus pe drumurile publice iar numărul de înmatriculare era fals, fiind pus de inculpat de la un alt motoscuter, pe care îl avea în proprietate.
Deși nu este știutor de carte, acest lucru nu îl exonerează de obligația de a cunoaște legislația în vigoare, mai precis avea obligația ca să se intereseze la organele abilitate dacă motoscuterul putea fi condus fără a avea permis de conducere.
Neprocedând în acest mod, culpa revine în totalitate inculpatului.
În aceste condiții, față de probele administrate, Curtea apreciază că inculpatul a cunoscut faptul că a circulat cu un motoscuter neînmatriculat și cu numere de înmatriculare false, și, de asemenea, era conștient de faptul, având în vedere viteza de deplasare a motoscuterului și capacitatea sa cilindrică, că îi trebuia permis de conducere.
Acest lucru rezultă și din faptul că din declarația dată în instanță, inculpatul a precizat că era proprietarul unui ciclomotor, pe care îl conducea și pentru care cunoștea că nu ii trebuie permis de conducere.
În consecință, în condițiile în care dorea să se plimbe cu motoscuterul proprietatea fratelui său, care dezvolta o viteză mult mai mare decât ciclomotorul său, inculpatul cunoștea sau cel puțin trebuia să cunoască că este posibil să ii trebuiască permis de conducere.
Având în vedere antecedentele penale ale inculpatului și faptul că acesta a persistat în activitatea infracțională, Curtea apreciază că pedepsele aplicate au fost date cu respectarea criteriilor de individualizare prevăzute de art.72 Cod penal în condițiile în care a avut o condamnare anterioară tot pentru săvârșirea unei infracțiuni la legea privind circulația pe drumurile publice (art.78 alin.1 din OUG 195/2002).
Deoarece inculpatul a declarat recurs în termen de 10 zile de la data începerii executării pedepsei aplicată prin hotărârea recurată, Curtea apreciază că sunt îndeplinite condițiile recursului peste termen și, având în vedere faptul că inculpatul se află arestat, executând pedeapsa aplicată prin hotărârile recurate, se va menține starea de arest a inculpatului
Față de cele mai sus menționate, hotărârile recurate fiind legale și temeinice, urmează a se respinge ca nefondat recursul declarat de inculpat.
Văzând și disp. art.192 alin.2 Cod procedură penală
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul peste termen declarat de inculpatul (CNP:-, fiul lui și, născut la data de 20.06.1981 în comuna, județul G, domiciliat în comuna, sat Deal, județul G, în prezent deținut în Penitenciarul cu Regim de Maximă Siguranță G) împotriva Deciziei penale nr.434/A/24.10.2007 a Tribunalului Galați, pronunțată în dosarul nr- - Sentința penală nr.56/14.03.2007 a Judecătoriei L, pronunțată în dosarul nr-.
Menține starea de arest a inculpatului.
În baza dispozițiilor art.192 alin.2 Cod procedură penală, obligă recurentul la plata sumei de 50 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat în recurs.
DEFINITIVĂ.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 11 aprilie 2008.
Pt. PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- - - - - -
A în M,
Conform disp.art.312 alin.2
Cod procedură penală
PREȘEDINTE
Grefier,
- -
Red. /14.04.2008
Tehnored. -/ 2 ex./14.04.2008
Fond: /Apel:,
Președinte:Liviu HerghelegiuJudecători:Liviu Herghelegiu, Maria Tacea, Petruș Dumitru