Infractiuni rutiere OG 195 2002 Cod rutier sanctiuni. Decizia 249/2009. Curtea de Apel Constanta

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CONSTANȚA

SECTIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE PENALE CU MINORI ȘI DE FAMILIE

DECIZIA PENALĂ NR. 249/

Ședința publică din data de 30 aprilie 2009

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Maria Uzună

JUDECĂTOR 2: Marius Cristian Epure

JUDECĂTOR 3: Viorica

Grefier:

Ministerul Publica fost reprezentat de Procuror:

S-a luat în examinare recursul penal formulat de inculpatul-domiciliat în C, Sat nr. 3, județul C - împotriva deciziei penale nr. 125 din 26 februarie 2009, pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul penal nr- și a sentinței penale nr. 1398 din 17 decembrie 2008 pronunțată de Judecătoria Constanța în dosarul penal nr- - inculpatul fiind trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 87 alin. 1 din OUG. 195/2002, republicată.

La apelul nominal făcut în ședința publică, conform art. 297 cod procedură penală se prezintă recurentul-inculpat, personal, asistat de avocat oficiu - conform împuternicirii avocațiale nr. 1916/06.04.2009 emisă de Baroul Constanța.

Procedura este legal îndeplinită, cu respectarea dispozițiilor art. 176 - 181 cod procedură penală.

Fiindu-i aduse la cunoștință recurentului inculpat prevederile art. 38514alin. 11cod procedură penală, acesta arată că menține declarațiile date și nu are nimic de adăugat, aspect consemnat în procesul verbal atașat la dosar.

În conformitate cu dispozițiile art. 301 Cod procedură penală părțile prezente arată că nu au cereri de formulat și nici excepții de invocat.

Curtea, nu are de invocat excepții din oficiu conform art. 302 Cod procedură penală, constată îndeplinite cerințele art. 38511Cod procedură penală și acordă cuvântul părților pentru dezbateri în ordinea prevăzută de art. 38513Cod procedură penală.

Avocat, având cuvântul pentru recurentul inculpat, solicită admiterea recursului, și redozarea pedepsei în sensul micșorării acesteia. Inculpatul a săvârșit o infracțiune prevăzută de OUG. 195/2002, iar pedeapsa aplicată, deși este situată între limitele prevăzute de textul de lege, apreciază că este prea mare, și apreciază că scopul acesteia, prevăzut de art. 52 cod penal, poate fi atins și prin aplicarea unei pedepse mai mici. Totodată, apreciază că alcoolemia de 1,6% nu este foarte mare. Să se rețină circumstanțele reale ale săvârșirii faptei, circumstanțele personale ale inculpatului - care se află la primul conflict cu legea penală, desfășoară activități economice câștigându-și existența prin mijloace oneste, astfel încât solicită redozarea pedepsei în sensul reducerii acesteia sub minim.

Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, arată că atât instanța de fond cât și instanța de control judiciar au avut în vedere circumstanțele inculpatului și, pe cale de consecință, apreciază corect individualizată pedeapsa aplicată inculpatului, sens în care solicită respingerea recursului ca nefondat.

Recurentul-inculpat, având ultimul cuvânt, arată că este de acord cu concluziile apărătorului.

Cu privire la recursul penal de față constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 1398/17.12.2008 a Judecătoriei Constanța, inculpatul - fiul lui G și, născut la data de 04.08.1955 în sat, com., județ B, domiciliat în C, Sat nr. 3, județul C - a fost condamnat la o pedeapsă de 1 an și 3 luni închisoare pentru o infracțiune de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul având în sânge o îmbibație alcoolică peste limita legală, prevăzută de art. 87 alin. 1 din OUG. 195/2000.

În temeiul art. 81 cod penal executarea pedepsei a fost suspendată condiționat pe o durată de 3 ani și 3 luni, termen de încercare stabilit potrivit prevederilor art. 82 cod penal.

Inculpatului i s-a atras atenția asupra dispozițiilor art. 83 cod penal căror nerespectare atrage revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei.

În baza prevederilor art. 71 alin. 4 cod penal au fost interzise inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. "a", teza a II-a și litera "b" cod penal.

Potrivit prevederilor art. 71 alin. 4 cod penal s-a suspendat executarea pedepsei accesorii pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei închisorii.

În temeiul art. 191 alin. 1 cod procedură penală inculpatul a fost obligat la plata sumei de 450 lei cu titlu de cheltuieli judiciare statului.

Pentru a se pronunța în sensul celor menționate Judecătoria Constanțaa reținut următoarele:

La data de 02.12.2007, în jurul orei 19,00, aflându-se în localitatea inculpatul a consumat băuturi alcoolice după care, intenționând să ajungă la domiciliul său din Sat, s-a urcat la volanul autoturismului marca înmatriculat sub nr. -.

În timp ce conducea autoturismul pe DC 86 în zona vilelor de lângă a pătruns pe contrasens și acroșat autoturismul condus de martorul -, care circula regulamentar pe sa. Acesta a încercat să evite coliziunea, trăgând dreapta de volan, însă a fost lovit pe partea față, iar după o deplasare de 30-35 de m s-a izbit de un copac aflat în afara părții carosabile, pe direcția opusă de mers.

În prezența martorilor - și inculpatul a fost testat cu aparatul, rezultatul fiind 0,73 mg/l alcool pur în aerul expirat. Inculpatul a fost condus la Spitalul Clinic Județean Constanta unde i-a fost recoltată o singură probă de sânge, din buletinul de analiza toxicologica alcoolemie nr. 3757/05.12.2007 emis de Serviciul de Medicina Legala Constanta rezultând că inculpatul avea la ora 20,20 o concentrație de alcool în sânge de 1,60 g/%

Situația de fapt astfel cum a fost reținută de instanță rezultă din coroborarea următoarelor mijloace de proba: proces verbal întocmit de organele de poliție cu ocazia deplasării la locul accidentului, buletinul de analiză toxicologică alcoolemie nr. 3757/05.12.2007 întocmit de Serviciul de Medicina Legală C din care rezultă că inculpatul avea la ora 20,20 o concentrație de alcool în sânge de 1,60 g/%o, declarațiile martorilor și - acesta din urmă arătând că inculpatul a pătruns cu autoturismul pe contrasens si că în momentul în care a stat de vorbă cu acesta și-a dat seama că a consumat alcool, declarațiile inculpatului care a recunoscut săvârșirea infracțiunii.

Deși inculpatul a contestat mențiunile de la rubrica observații din cuprinsul buletinului de examinare clinică, instanța a reținut că și în lipsa celei de-a 2 probe de sânge inculpatul ar fi putut solicita recalcularea alcoolemiei; pe de altă parte instanta a avut in vedere si atitudinea pe care a manifestat-o inculpatul pe parcursul procesului penal. Astfel s-a retinut că în prima declarație pe care a dat-o în fața organelor de poliție din data de 02.12.2007 și pe care a menținut-o în fața instanței (a se vedea în acest sens declarația de la fila 15 ) a arătat ca i-a fost recoltată o singură probă nedorind a doua probă la un interval de o oră ; ulterior a contestat mențiunile din buletinul de analiză clinică în care se arată că nu dorește recoltare celei de-a doua probe de sânge, pentru ca în fața procurorului să arate că situația expusă anterior nu corespunde adevărului și că mențiunile înscrise în buletinul de examinare clinică la rubrica observații îi aparțin ca și semnătura .

Retinand existenta infractiunii, comiterea acesteia de catre inculpat, cu intentie directa, la individualizarea pedepsei ce a aplicat- inculpatului instanta a avut in vedere criteriile prev. de art. 72 cod penal, respectiv: dispozițiile din partea generala a Codului Penal, limitele de pedeapsa prevazute in legea speciala, gradul de pericol social ridicat al faptei raportat la gradul de alcoolemie pe care l-a avut inculpatul in seara respectiva, imprejurarea ca autoturismul a fost condus pe o distanta mare dar și pe un segment de drum foarte circulat, consecintele faptei inculpatului care a patruns pe contrasens, intrand in coliziune cu un autoturism care circula regulamentar, relatiile sociale încălcate si care privesc siguranta circulatiei pe drumurile publice.

Au fost avute in vedere si circumstanțele personale ale inculpatului: persoana inculpatului care nu este cunoscut cu antecedente penale si a recunoscut savarsirea savarsirea infractiunii, dar care însa și-a formulat aparari nesusținute de mijloacele de proba admnistrate in cauză, atitudinea manifestată pe parcursul procesului penal ducând la aprecierea că nu a conștientizat gravitatea faptei comise și consecintele negative care le-ar fi putut avea aceasta atat in ceea ce priveste siguranta sa dar si siguranța celorlalți participanti la trafic.

S-a apreciat ca scopul preventiv educativ al pedespsei prevazut de legiuitorul R in art. 52 cod penal. poate fi atins prin aplicarea unei pedepse orientate spre minimul special prevazut de lege si constatand a fi fiind indeplinite conditiile prevazute de art. 81 cod penal. instantaa a apreciat că reeducarea inculpatului, în sensul respectului datorat valorilor sociale ocrotite de lege, poate avea loc si fara privare de libertate, dand posibilitatea inculpatului sa reflecteze asupra propriului comportament.

A atras atentia inculpatului, asupra dispozițiilor art. 83 cod penal privitoare la savarsirea altei infractiuni in cursul termenului de incercare si care atrage revocarea suspendarii acordate si executarea pedepsei in regim penitenciar si a interzis inculpatului exercitiul drepturilor prevăzute de art. 64 lit.a teza a doua si lit.b cod penal.

S-a constatat suspendata executarea pedepsei accesorii a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. "a" teza a doua si lit. "b" cod penal pe durata suspendarii conditionate a executarii pedepsei inchisorii.

A fost obligat inculpatul la plata sumei de 450 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat.

Apelul declarat de inculpatul împotriva sentinței penale nr. 1398/17.12.2008 a Judecătoriei Constanțaa fost soluționat prin decizia penală nr. 125/26.02.2009 a Tribunalului Constanța.

Instanța de apel a respins ca nefondat apelul inculpatului împotriva sentinței penale nr. 1398/17.12.2008 Judecătoriei Constanța și l-a obligat pe apelantul-inculpat la plata sumei de 120 lei cu titlu de cheltuieli judiciare statului.

Critica apelantului inculpat privind greșita individualizare a pedepsei a fost găsită neîntemeiată pentru următoarele aspecte:

La stabilirea și aplicarea pedepsei instanța de fond în mod corect a avut în vedere criteriile generale de individualizare prevăzute de art. 72 Cod penal, limitele de pedeapsă fixate de lege, gradul de pericol social al faptei comise, atingerea adusă relațiilor sociale ce ocrotesc siguranța circulației pe drumurile publice,dar si circumstanțele personale: conduită bună a inculpatului înainte de săvârșirea faptei, fiind la primul conflict cu legea penală, atitudinea procesuală parțial sinceră, vârsta inculpatului.

Ca o consecință a aplicării acestor criterii, instanța de fond justificat a aplicat o pedeapsa orientata la limita minimului special al pedepsei si in mod corect nu a dat eficiență dispozițiilor art.74 alin.1 lit. a, c și art. 76 lit. Cod penal. Aplicarea unei pedepse reduse sub minimul special prevăzut de lege pentru săvârșirea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul având în sânge o îmbibație alcoolică de 1.60g/l alcool pur nu ar putea conduce la realizarea dublului scop al pedepsei si nu ar fi in masura sa asigure reeducarea inculpatului.

In mod corect s-a constatat că sunt întrunite cumulativ condițiile prev. de art. 81 Cod penal și anume: pedeapsa aplicată nu depășește 3 ani închisoare, inculpatul nu a mai fost condamnat anterior și a apreciat justificat că scopul pedepsei - reeducarea inculpatului, prevenirea de noi infracțiuni și formarea unei atitudini corecte față de ordinea de drept și regulile de conviețuire socială - poate fi atins și fără executarea efectivă.

Împotriva hotărârilor menționate anterior, inculpatul a declarat, în termen legal, recurscriticându-le pentru netemeinicie și nelegalitate în legătură cu individualizarea pedepsei.

În esență, recurentul-inculpat a susținut că pedeapsa de 1 an și 3 luni închisoare este prea mare, în privința cuantumului și că, raportat la datele sale personale (lipsa antecedentelor penale și câștigarea existenței prin mijloace oneste) dar și la circumstanțele reale de săvârșire a faptei trebuia să i se aplice o pedeapsă mai mică.

În concluzie, recurentul a solicitat admiterea recursului, casarea în parte a hotărârilor Judecătoriei Constanța și Tribunalului Constanța și, urmare rejudecării, să i se rețină circumstanțele atenuante și să se coboare cuantumul pedepsei sub limita minimă prevăzută de lege.

Examinând sentința penală nr. 1398 din 17 decembrie 2008 Judecătoriei Constanța și decizia penală nr. 125 din 26 februarie 2009 Tribunalului Constanța în raport de critica din recursul inculpatului, de probatoriul administrat cât și din oficiu, în limitele prevăzute de art. 3856cod procedură penală, Curtea constată că recursul este nefondat pentru următoarele considerente:

Situația de fapt reținută pe baza probelor administrate a pus în evidență faptul că inculpatul-recurent a condus un autoturism pe drumurile publice având în sânge o îmbibație alcoolică de 1,60%o și a produs un accident de circulație.

Raportat la circumstanțele reale de săvârșire a faptei, constând în urcarea la volan cu o îmbibație alcoolică în sânge cu mult peste limita legală și pătrunderea pe contrasens unde s-a produs coliziunea cu autoturismul condus regulamentar de martorul -, în mod temeinic și legal instanțele de fond și apel au concluzionat că inculpatul-recurent a încălcat normele privind siguranța circulației pe drumurile publice cu vinovăție, sub forma intenției directe.

Chiar dacă inculpatul-recurent nu posedă antecdente penale și a recunoscut săvârșirea faptei, aceste împrejurări nu se pot constitui în circumstanțe atenuante, câtă vreme, prin modul în care a săvârșit fapta inculpatul-recurent a demonstrat o ignorare cu bună știință a pericolului creat atât pentru el, cât și pentru ceilalți participanți la trafic.

Fapta săvârșită de inculpatul-recurent este cu atât mai periculoasă cu cât s-a produs și un accident de circulație, din vina exclusivă a acestuia, accident care se putea solda și cu victime omenești.

Pentru considerentele menționate Curtea constată că aplicarea unei pedepse cu închisoarea, a cărui cuantum este egal cu limita minimului special prevăzut de lege, corespunde criteriilor prevăzute de art. 72 cod penal.

Cisrcumstanțele personale favorabile (lipsa antecedentelor penale, câștigarea existenței prin mijloace oneste) inculpatului-recurent au fost avute în vedere atunci când s-a apreciat că, reeducarea acestuia se poate face și fără executarea pedepsei în regim de detenție și, drept urmare s-a suspendat executarea în conformitate cu prevederile art. 81 cod penal.

Pentru considerentele menționate Curtea, constatând că este neîntemeiată critica din recurs și că, în urma examinării din oficiu a hotărârilor atacate nu s-au identificat alte motive de reformare a acestora, va respinge recursul inculpatului ca nefondat.

Onorariul cuvenit avocatului din oficiu, în sumă de 200 lei se va plăti din fondul Ministerului Justiției în contul Baroului de Avocați C, pentru avocat.

Urmare respingerii recursului va fi obligat recurentul să plătească statului 300 lei cu titlu de cheltuieli judiciare.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

În temeiul art. 38515pct. 1 lit. "b" cod procedură penală

Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul-domiciliat în C, Sat nr. 3, județul C - împotriva deciziei penale nr. 125 din 26 februarie 2009, pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul penal nr- și a sentinței penale nr. 1398 din 17 decembrie 2008 pronunțată de Judecătoria Constanța în dosarul penal nr-.

Dispune plata din fondurile Ministerului Justiției a onorariului apărătorului din oficiu, avocat, în sumă de 200 lei.

Obligă recurentul la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat, în sumă de 300 lei.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 30.04.2009.

Președinte de complet, Judecător, Judecător,

- - - - - -

Conform art. 312 C.P.P. semnează

Președinte de complet,

- -

Grefier,

jud. fond.:

jud. apel: G,

red. dec. jud.:

tehnored. gref.:

ex. 2/20.05.2009

Președinte:Maria Uzună
Judecători:Maria Uzună, Marius Cristian Epure, Viorica

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Infractiuni rutiere OG 195 2002 Cod rutier sanctiuni. Decizia 249/2009. Curtea de Apel Constanta