Infractiuni rutiere OG 195 2002 Cod rutier sanctiuni. Decizia 256/2008. Curtea de Apel Galati
| Comentarii |
|
DOSAR NR-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA PENALĂ
DECIZIA PENALĂ NR. 256/
Ședința publică din data de 06 Mai 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Mariana Cristache judecător
JUDECĂTOR 2: Daniela Liliana Constantinescu
JUDECĂTOR 3: Aurel Președinte Secția pentru cauze cu
Minori și de Familie
Grefier -
Ministerul Publica fost reprezentat de - Procuror General Adjunct al Parchetului de pe lângă Curtea de APEL GALAȚI
.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.
La ordine fiind soluționarea cauzei penale nr-, având ca obiect recursul declarat de CAB, prin CAG împotriva deciziei penale nr. 24/29.01.2008 a Tribunalului Brăila.
La apelul nominal a răspuns intimatul inculpat, asistat de Dna. avocat, apărător ales, lipsă fiind recurenta CAB, și intimatele părți civile, și Spitalul de Urgență "Sf. "
Procedura completă.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că este primul termen de judecată și că recursul a fost declarat în termen.
Nemaifiind excepții de invocat și cereri de formulat, Curtea acordă cuvântul apărătorului inculpatului pentru a - și spune părerea cu privire la recursul formulat de societatea de asigurare.
Av. pentru intimatul inculpat susține că recursul declarat de societatea de asigurare este nefondat. Din moment ce s-a făcut dovada că a existat un contract de asigurare obligatorie, în mod corect societatea de asigurare a fost obligată alături de inculpat la plata despăgubirilor civile și a cheltuielilor judiciare efectuate de părțile civile.
Reprezentantul Ministerului Public arătă că hotărârile penale recurate sunt legale și temeinice și solicită respingerea ca nefondat a recursului declarat de CAB, prin CAG, și obligarea acesteia la plata cheltuielilor judiciare către stat.
Arată că dispozițiile legale invocate de societatea de asigurare nu au legătură cu cauza deoarece art. 58 din legea nr. 136/1995 se referă la dreptul societății de asigurarea de a recupera suma plătită cu titlul de despăgubire de la persoana care a săvârșit infracțiunea, iar dispozițiile art. 22 pct. 7, din aceeași lege se referă la cheltuielile judiciare efectuate de propriul asociat și nu de cheltuielile judiciare efectuate de victima accidentului de circulație.
Inculpatul, în ultimul cuvânt, este de acord cu apărarea formulată de apărătorul ales și lasă la aprecierea instanței.
CURTEA
Asupra recursului penal de față;
Examinând actele și lucrările dosarului constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 1304/12.06.2007, pronunțată în dosarul nr-, Judecătoria Brăila, în baza art. 334 proc.pen. a dispus schimbarea încadrării juridice dată faptelor săvârșite de inculpatul prin actul de sesizare din infracțiunile prevăzute de 78 al.1 și art.79 al.1 din nr.OUG195/2002 cu aplic. art.33 lit. a pen. în infracțiunile prevăzute de art.86 al.1 și art.87 al.1 din nr.OUG195/2002 republicată cu aplic. art.33 lit. a pen. și art. 13 c.pen. și în această încadrare juridică l-a condamnat pe inculpat la două pedepse de câte 1 an închisoare fiecare pentru săvârșirea infracțiunilor de conducere a unui autoturism pe drumurile publice fără a poseda permis de conducere și respectiv de conducere a unui autoturism pe drumurile publice având în sânge o alcoolemie peste limita legală.
De asemenea, inculpatul a fost condamnat la încă o pedeapsă de 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală din culpă în forma prevăzută de art. 184 alin. 1 și 3 pen.
În baza art.33 lit. a - 34 lit. b pen. s-a dispus contopirea celor trei pedepse în pedeapsa cea mai grea de 1 an închisoare.
A fost aplică inculpatului și pedeapsa accesorie a interzicerii exercițiului drepturilor civile prevăzute de art.64 lit. a, b, c pen. pe durata prevăzută de art.71 pen.
S-a constatat că inculpatul este arestat în altă cauză.
În baza art.14 al.3 lit. b și art. 346.proc.pen. art. 998 și urm. din civil și legea nr.136/1995 republicată, s-a admis în parte acțiunea civilă formulată de părțile civile constituite în cauză, în sensul că inculpatul a fost obligat în solidar cu asigurătorul G la plata sumelor de 6.000 lei despăgubiri civile din care 3.200 lei reprezintă daune materiale, iar 2.800 lei reprezintă daune morale, către și 6.000 lei despăgubiri civile din care 3.200 lei reprezintă daune materiale, iar 2.800 lei reprezintă daune morale către.
În baza art. 313 din legea nr.95/2006 modificată și completată prin nr.OUG72/2006, inculpatul a fost obligat în solidar cu asigurătorul G să plătească părții civile Spitalul Județean "Sf. " G suma de 723,67 lei despăgubiri civile reprezentând contravaloarea cheltuielilor de spitalizare acordate părților vătămate și.
În baza art.189 - 191 proc.pen. inculpatul a fost obligat să plătească statului suma de 500 lei cu titlu de cheltuieli judiciare, iar în baza art.193 al.(1) proc.pen. suma de câte 830,40 lei părților civile și cu același titlu.
Pentru a dispune astfel, instanța de fond a reținut următoarele:
Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Brăila nr.393/P/2006 s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art.78 al.1, art.79 al.1 din nr.OUG195/2002 și art.184 al.1 și 3.pen. cu aplic. art. 33 lit. a pen. infracțiuni săvârșite la data de 20.04.2005, când aflat la volanul autoturismului proprietate personală a condus autoturismul pe DN 22 B ( șoseaua dig ) fără a poseda carnet de conducător auto și în stare de ebrietate, provocând, în jurul orei 15,45, la Km 11 + 167. un grav accident de circulație soldat cu vătămarea corporală a soților și care circulau regulamentar din sens opus în autoturismul proprietatea acestora.
Din probatoriul administrat în cauză instanța de fond a constatat că inculpatul este vinovat de săvârșirea infracțiunilor pentru care s-a dispus trimiterea în judecată, reținând următoarele împrejurări în care faptele au fost comise:
La data de 20.04.2005, în jurul orelor 14,00 - 15,00 inculpatul se afla în fața scării blocului în care locuiește în municipiul G împreună cu un prieten, respectiv martorul, unde au consumat bere alcoolizată "" la doză de 500 ml. În jurul orelor 15,00 celor două persoane li s-a alăturat martorii și. Inculpatul a consumat din a doua doză de bere aproximativ 300 ml până în jurul orelor 15,30 când martorul i-a propus acestuia să facă o plimbare cu autoturismul marca BMW înmatriculat sub nr.-, cumpărat de inculpat la începutul anului 2005, pentru a-l testa, martorul posedând permis de conducere categoria
Fiind de acord cu propunerea, în jurul orelor 15,30, s-au urcat cu toții în autoturismul proprietatea inculpatului, iar la volan s-a urcat martorul și s-au deplasat spre ieșirea din mun. G pe șoseaua dig G-B( DN 22 B ).
În acest fel au ajuns până la intrarea în baza de agrement a societății Metal situată la aproximativ 2 km de G, loc în care martorul a oprit autoturismul și l-a întors cu direcția G întrucât nu se obișnuise cu comenzile autoturismului.
În aceste condiții, deși nu avea permis de conducere și consumase băuturi alcoolice ( 800 ml. bere) inculpatul s-a urcat la volanul autoturismului său, în dreapta s-a urcat martorul, iar în spate martorii și.
Inculpatul a condus autoturismul pe DN 22 B cu direcția de mers către municipiul G, cu o viteză de 70- 80 km/ ajungând în curba ce precede trecerea la nivel cu calea ferată din fața intrării la
În același timp, din sens invers circula autoturismul marca Renault Laguna cu număr de înmatriculare - condus de partea vătămată care era însoțit pe bancheta din dreapta de soția sa, partea vătămată. Partea vătămată oprise autoturismul pe care îl conducea la trecerea la nivel cu calea ferată, s-a asigurat, după care a pus în mișcare autoturismul, a rulat câțiva metri, cu viteză redusă, înscriindu-se în curba amintită.
Pe fondul neadaptării vitezei cu care circula la condițiile de drum, a lipsei de experiență în conducerea autovehiculelor precum și a consumului de alcool, inculpatul a pierdut controlul volanului, a pătruns pe contrasens având un impact frontal cu autoturismul - condus regulamentar de partea vătămată.
Autoturismul marca BMW 318 condus de inculpatul a fost identificat pe platoul intrării în șantierul ANL G în afara părții carosabile, orientat cu fața spre municipiul G și oblic față de axul DN 22 Inculpatul a declarat lucrătorilor de poliție că nu posedă permis de conducere și a consumat băuturi alcoolice înainte de a se urca la volan.
Fiind testat cu aparatul -0306 la ora 16,38, test nr.34 inculpatul avea o alcoolemie de 0,64 mg/l alcool pur în aerul expirat, considerent pentru care a fost condus la Spitalul Județean de Urgență B corp B, unde i-au fost recoltate două probe de sânge în vederea stabilirii alcoolemiei, prima probă la ora 17,05, iar cea de a doua la ora 18,05.
Din buletinul de analiză toxicologică- alcoolemie nr.128/21.04.2005 întocmit de Serviciul de Medicină Legală B rezultă că inculpatul avea o alcoolemie de 1,15 g%0 corespunzătoare probei de sânge recoltată la ora 17,05 și de 1,00 g%0 pentru cea recoltată la ora 18,05.
Toții ocupanții celor două autoturisme implicate în accidentul rutier, au suferit leziuni fiind transportați la Spitalul Județean de Urgență "Sf. "
Potrivit raportului de constatare medico-legală nr.443E din data de 21.04.2005 eliberat de Spitalul Județean Sf. G, partea vătămată a prezentat leziuni traumatice care s-au produs prin lovire de componentele dure din interiorul unui autovehicul aflat în decelerare bruscă, necesită 45-50 zile îngrijiri medicale pentru vindecare, iar leziunile nu au pus în primejdie viața victimei.
Din raportul de constatare medico-legală nr.444 E din data de 21.04.2005 eliberat de Spitalul Județean Sf. G rezultă că partea vătămată a prezentat leziuni traumatice care s-au produs prin lovire de componentele dure din interiorul unui autovehicul aflat în decelerare bruscă, necesită 50-55 zile îngrijiri medicale pentru vindecare, iar leziunile nu au pus în primejdie viața victimei.
Având în vedere că între momentul conducerii autovehiculului și momentul prelevării primei probe au trecut aproximativ 80 de minute, în cauză s-a dispus efectuarea unei expertize medico-legale pentru calculul retroactiv a alcoolemiei.
Din raportul de expertiză medico-legală privind calculul retroactiv a alcoolemiei nr.531/A/19.12.2005 întocmit de I rezultă că la momentul conducerii autovehiculului, inculpatul putea avea o alcoolemie cuprinsă între 0,95 - 1,05 g%0 alcool pur în sânge.
În cauză s-a efectuat și o expertiză tehnică auto pentru a se stabili condițiile concrete în care s-a produs accidentul rutier. Din raportul de expertiză rezultă culpa inculpatului care circulând cu o viteză peste limita legală ( 90 - 100 km/) și neadaptată condițiilor de drum( curbă semnalizată), pe fondul nepriceperii în conducerea autovehiculului a pătruns pe de circulație a sensului de mers opus izbind frontal autoturismul condus de partea vătămată, inculpatul fiind singurul care putea evita accidentul.
Din adresa nr.46255/24.06.2005 emisă de G rezultă că inculpatul nu figurează în baza de date a Serviciului Poliției Rutiere ca fiind posesor al permisului de conducere.
În fața instanței ( filele 148 și 149 dosar) părțile vătămate și s-au constituit părți civile fiecare cu sumele de 15.000 lei despăgubiri civile din care 10.000 lei daune materiale și 5.000 lei daune morale.
Spitalul Județean de Urgență "Sf. " G s-a constituit parte civilă în procesul penal cu suma de 723,67 lei reprezentând cheltuieli de spitalizare efectuate pentru tratarea părților vătămate și.
Instanța a constatat că infracțiunile prevăzute de nr.OUG195/2002 pentru care inculpatul a fost cercetat la urmărirea penală au primit în urma modificării actului normativ o nouă numerotare a articolelor de lege care incriminează faptele, considerent pentru care, în baza art.334 proc.pen. dispus schimbarea încadrării juridice dată faptelor prin actul de sesizare din infracțiunile prevăzute de art.78 al.1 și art.79 al.1 din nr.OUG195/2002 în infracțiunile prevăzute de art.86 al.1 și art.87 al.1 din nr.OUG195/2002 republicată și a art. 13 pen.
În stabilirea răspunderii penale ce revine inculpatului instanța a analizat împrejurările concrete în care s-au săvârșit faptele corelat cu gradul lor de pericol social concret, dispozițiile părții generale a Codului penal, limitele de pedeapsă fixate de norma incriminatoare, cauzele care atenuează sau agravează răspunderea penală precum și aspectele privind persoana inculpatului.
În soluționarea laturii civile a cauzei, sub aspectul daunelor materiale solicitate de părțile vătămate și s-a administrat proba testimonială solicitată de acestea din care rezultă faptul că martorul ( fila 176 dosar) a fost plătit timp de 4 luni cu suma de 700 lei /lună atât în bani cât și în natură, iar martora a declarat că a fost plătită de familia pe o perioadă de 6 luni cu o sumă de 600 lei/lună.
La aprecierea daunelor morale solicitate de părțile vătămate, sub aspectul cuantumului, instanța de fond a avut în vedere pe lângă numărul de zile de îngrijiri medicale necesare pentru recuperare și integrare în viața socială și lipsa victimelor de posibilitatea deplină de a participa la viața socială și a se bucura efectiv de binefacerile acestei participări pe perioada în care au fost în incapacitate fizică urmare a accidentului rutier suferit.
Împotriva acestei sentințe, în termen legal, au declarat apel părțile civile și și asigurătorul ABp rin
Împotriva acestei sentințe, în termen legal au declarat apel părțile civile, și de către asigurătorul ABp rin G - apelurile vizând soluționarea laturii civile a procesului.
Apelantul - - B, a criticat sentința pentru nelegalitate și netemeinicie, apreciind că instanța de fond a soluționat acțiunile civile formulate în cauză cu încălcarea prevederilor art.58 lit. b din Legea nr.136/1995 precum și ale art.22 pct. 7 din Ordinul nr. 3108/ 10.12.2004.
În acest sens apelanta a susținut că potrivit dispozițiilor art. 58 lit. b din Legea nr.136/1995, în cazul în care accidentul s-a produs în timpul comiterii unei fapte încriminate ca infracțiuni cu intenție de dispozițiile legale privind circulația pe drumurile publice, sumele plătite de asigurător se recuperează de la persoana răspunzătoare de producerea pagubei. Cum în cauza de față inculpatul a fost condamnat și pentru săvârșirea a două infracțiuni la regimul circulației pe drumurile publice, instanța de fond trebuia să aplice aceste prevederi legale și să oblige numai inculpatul la plata despăgubirilor către părțile civile constituite în cauză. Instanța de fond însă a omis să facă aplicația acestui text de lege și în mod greșit a obligat asigurătorul în solidar cu inculpatul la repararea prejudiciilor părților civile.
A mai apreciat apelanta, că potrivit dispozițiilor art. 22 pct. 7 din Ordinul nr. 3108/ 2004 al CSA, asigurătorul nu acordă despăgubiri pentru cheltuielile făcute în procesul penal de proprietarul, utilizatorul sau conducătorul autovehiculului asigurat răspunzător de producerea pagubei, chiar dacă în procesul penal s-a soluționat și latura civilă.
Părțile civile și au formulat motive de apel comune care au privit cuantumul despăgubirilor acordate atât pentru prejudiciul material cât și pentru cel moral.
Apelanții au apreciat că despăgubirea pentru daune morale, așa cum a fost cuantificată de instanța de fond, este insuficientă și necorespunzătoare în raport de suferințele fizice și psihice produse acestora prin fapta inculpatului. Nu s-a avut în vedere faptul că părțile civile, soți, în urma accidentului au fost indisponibilizați timp îndelungat, că acestea au avut nevoie de ajutorul unei alte persoane, că nici în prezent nu s-au recuperat, având în continuare probleme de sănătate care implică cheltuieli.
Au susținut că nici despăgubirile pentru daune materiale nu acoperă în totalitate paguba suferită, întrucât nu s-a ținut seama de faptul că autoturismul a fost distrus în totalitate și nu mai poate fi reparat.
Prin decizia penală nr. 24/24.01.2008 a Tribunalului Brăila, apelurile declarate de CAB și părțile civile și au fost respinse ca nefondate.
Pentru a decide astfel, în ceea ce o privește pe CAB, Tribunalul a reținut următoarele.
Răspunderea asigurătorului pentru răspunderea civilă, în cadrul asigurării obligatorii pentru răspunderea civilă în legătură cu circulația pe drumurile publice, este reglementată de dispozițiile art. 48 - 49 din Legea nr. 136/1995 și în temeiul acestor reglementări instanța de fond a citat în cauză asigurătorul și l-a obligat să răspundă în solidar cu inculpatul pentru paguba creată părților civile. Stabilind vinovăția inculpatului în producerea accidentului rutier în care părțile civile și au suferit vătămări corporale, fapta constituind conținutul infracțiunii de vătămare corporală din culpă în forma prevăzută de art. 184 alin. 1 și 3 pen. și având în vedere că inculpatul era asigurat obligatoriu pentru răspundere civilă pentru încălcarea regimului legal al circulației pe drumurile publice, instanța de fond în mod corect a dat eficiență juridică contractului de asigurare pentru răspundere civilă obligatorie antrenând astfel răspunderea civilă a asigurătorului pentru evenimentul asigurat.
Dispozițiile art. 58 din Legea nr. 136/1995, pe care apelantul pretinde că instanța le-ar fi încălcat, nu au aplicație în cauză întrucât acestea se referă la raporturile dintre asigurat și asigurător, respectiv reglementează dreptul asigurătorului de a recupera de la persoana asigurată suma plătită cu titlu de despăgubiri persoanei vătămate în cazul în care accidentul a fost produs ca urmare a unei infracțiuni la regimul circulației pe drumurile publice săvârșită de asigurat.
Nici dispozițiile art.22 pct. 7 din ordinul nr. 3108/ 2004 al CAS, în vigoare la data producerii accidentului, nu sunt aplicabile în cauză deoarece acestea se referă la cheltuielile efectuate de asigurat în procesul penal pentru propria apărare și nicidecum la cheltuielile pe care acesta le-ar datora părții civile, acțiunea civilă alăturată celei penale fiind soluționată după procedura civilă în cazul în care codul d e procedură penală nu conține norme potrivnice.
În cauză au fost aplicate dispozițiile art. 19 din Ordinul nr. 3108/2004 al CSA care prevăd că asigurătorii pentru răspundere civilă acordă despăgubiri pentru prejudiciul cauzat părții vătămate prin fapta asiguratului, despăgubiri ce includ și cheltuielile judiciare efectuate de părțile civile la plata cărora asiguratul a fost obligat.
Împotriva celor două hotărâri a declarat recurs, în termen legal, A B, prin CAG, criticând-le pe motive de nelegalitate.
În motivarea recursului a reluat aceleași motive din apel, respectiv faptul că în mod greșit a fost obligată la plata despăgubirilor deoarece potrivit art. 58 lit. b din Legea nr. 136/1995, accidentul fiind produs în timpul săvârșirii unei infracțiuni, răspunzător de producerea prejudiciului este inculpatul și prejudiciul trebuie recuperat de la acesta și faptul că, potrivit art. 22 pct. 7 din Ordinul nr. 3108/10.12.2004 nu poate fi obligat la plata cheltuielilor judiciare.
Recursul este nefondat.
Analizând hotărârile penale recurate, prin prisma motivelor invocate de A B, prin CAG se constată că acestea sunt legale și temeinice.
Răspunderea asigurătorului pentru răspunderea civilă, în cadrul asigurării obligatorii pentru răspunderea civilă în legătură cu circulația pe drumurile publice, este reglementată de dispozițiile art. 48 - 49 din Legea nr. 136/1995 și în temeiul acestor reglementări instanța de fond a citat în cauză asigurătorul și l-a obligat să răspundă în solidar cu inculpatul pentru paguba creată părților civile.
Potrivit art. 49 alin. 1 din Legea nr. 136/1995. asigurătorul acordă despăgubiri, în baza contractului de asigurare, pentru prejudiciile de care asigurații răspund față de terțe persoane păgubite prin accidente vehicole.
Stabilind vinovăția inculpatului în producerea accidentului rutier în care părțile civile și au suferit vătămări corporale, fapta constituind conținutul infracțiunii de vătămare corporală din culpă în forma prevăzută de art. 184 alin. 1 și 3 pen. și având în vedere că inculpatul era asigurat obligatoriu pentru răspundere civilă pentru încălcarea regimului legal al circulației pe drumurile publice, instanța de fond în mod corect a dat eficiență juridică contractului de asigurare pentru răspundere civilă obligatorie antrenând astfel răspunderea civilă a asigurătorului pentru evenimentul asigurat.
Dispozițiile art. 58 din Legea nr. 136/1995, pe care apelantul pretinde că instanța le-ar fi încălcat, nu au aplicație în cauză întrucât acestea se referă la raporturile dintre asigurat și asigurător, respectiv reglementează dreptul asigurătorului de a recupera de la persoana asigurată suma plătită cu titlu de despăgubiri persoanei vătămate în cazul în care accidentul a fost produs ca urmare a unei infracțiuni la regimul circulației pe drumurile publice săvârșită de asigurat.
Nici dispozițiile art. 22 pct. 7 din Ordinul nr. 3108/ 2004 al CAS, în vigoare la data producerii accidentului nu sunt aplicabile în cauză deoarece acestea se referă la cheltuielile efectuate de asigurat în procesul penal pentru propria apărare și nicidecum la cheltuielile pe care acesta le-ar datora părții civile, acțiunea civilă alăturată celei penale fiind soluționată după procedura civilă în cazul în care codul d e procedură penală nu conține norme potrivnice.
Față de considerentele de mai sus, văzând și dispozițiile art. 38515pct. 1 lit. b și art. 192 alin. 3 Cod proc. penală;
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de B - prin G, cu sediul în G,- împotriva deciziei penale nr. 24/29.01.2008 a Tribunalului Brăila (sentința penală nr. 1304/12.06.2007 a Judecătoriei Brăila privind pe inculpatul, fiul lui și, născut la data de 25.01.1981 în G, CNP -, cu domiciliul în G,-, - 5,. 178, în prezent deținut în Penitenciarul Galați ).
În temeiul art. 192 alin. 2 Cod proc. penală, obligă pe B - prin G la plata sumei de 100 lei cu titlul de cheltuieli judiciare către stat în recurs.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 06 mai 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- - - - - -
Grefier,
Red./tehnored. jud.
2 ex./08 Mai 2008
Fond:
Apel:,
Președinte:Mariana CristacheJudecători:Mariana Cristache, Daniela Liliana Constantinescu, Aurel
