Infractiuni rutiere OG 195 2002 Cod rutier sanctiuni. Decizia 26/2010. Curtea de Apel Iasi

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL IAȘI

SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI

DECIZIA PENALĂ Nr. 26

Ședința publică de la 19 Ianuarie 2010

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Aurel Dublea

JUDECĂTOR 2: Gabriela Scripcariu

JUDECĂTOR 3: Mihaela Chirilă

Grefier - -

Ministerul Public reprezentat prin procuror

Pe rol judecarea recursului declarat deinculpatulfiul lui si, născut la 29.04.1953, domiciliat in sat, comuna Puiești, județul V, împotriva deciziei penale nr.196/A din 28.10.2009 pronunțată de Tribunalul Vaslui, in dosarul penal nr-, având ca obiect "infracțiuni privind circulația pe drumurile publice (OUG nr.195/2002)",

La apelul nominal făcut in ședință publica, se prezintă avocat care substituie pe avocat - apărător desemnat din oficiu pentru inculpatul recurent.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care;

Interpelate fiind, părțile arată că nu au alte cereri de formulat.

Nemaifiind alte cereri de formulat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul la dezbateri.

Av. solicită admiterea recursului declarat de inculpatul și redozarea pedepsei aplicate acestuia, având în vedere circumstanțele de comitere a faptei care prezintă un grad redus de pericol social.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a recursului ca nefondat, hotărârile pronunțate în cauză fiind legale și temeinice.

Declarând închise dezbaterile, instanța rămâne în pronunțare.

Ulterior deliberării:

INSTANTA DE JUDECATA

Asupra recursului penal de față.

Prin sentința penală nr. 324 din 4 iunie 2009 pronunțată în dosarul nr- al Judecătoriei Vasluis -a dispus condamnarea inculpatului, fiul lui și, născut la 29.04.1953 în comuna Puiești, județul V, cu domiciliul în comuna Puiești, sat, județul V, studii 8 clase, agricultor, recidivist CNP -, la pedeapsa de 10 (zece) luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care are o îmbibație alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge, prevăzută de art. 87 alin.1 din OUG nr.195/2002 modificată prin OUG nr.63/2006, cu aplicarea art. 37 lit. a Cod penal și cu aplicarea art. 74 alin 1 lit. a și c și art. 76 Cod penal.

În temeiul art.83 Cod penal s-a revocat suspendarea condiționată a executării pedepsei de 2 ani aplicată inculpatului prin sentința penală nr.26 din 18.01.2006 pronunțată de Judecătoria Podu Turcului, modificată prin decizia penală nr.561 din 05.09.2005 pronunțată de Tribunalul Bacău, rămasă definitivă la data de 02.11.2006 - termen de încercare de 4 ani, pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 182 alin. 2 Cod penal.

S-a cumulat pedeapsa de 2 ani la care a fost condamnat inculpatul prin Sentința Penală nr. 26 din 18.01.2006 pronunțată de Judecătoria Podu Turcului, așa cum a fost modificată prin Decizia penală nr. 561 din 05.09.2005 pronunțată de Tribunalul Bacău, cu pedeapsa de 10 luni la care a fost condamnat inculpatul pentru noua infracțiune, prin prezenta sentință și s-a dispus executarea în întregime a pedepsei de2 ani și 10 luni închisoare.

Pe durata prevăzută de art.71 Cod penal s-a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prevăzută de art. 64 lit. a teza II-a și Cod penal, începând cu data rămânerii definitive a hotărârii.

Inculpatul a fost obligat să plătească statului suma de 500 lei reprezentând cheltuieli judiciare, din care suma de 200 lei reprezentând onorariu avocat din oficiu (asistență în cursul judecății - av. -) va fi plătit Baroului V din fondurile Ministerului Justiției și Libertăților.

Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut următoarele:

În ziua de 28.05.2008, în jurul orelor 11,00, inculpatul, s-a deplasat din satul în direcția comunei Puiești, județul V, la volanul autoturismului marca 1310, cu număr de înmatriculare VS.02..

Conform propriei declarații, înainte de a se urca la volan, în jurul orei 10,00, a consumat 1 litru de bere.

În Puiești a încărcat de la un depozit mai multe bunuri care urmau a fi transportate numitei din.

După încărcarea bunurilor, inculpatul a consumat băuturi alcoolice în timp ce aștepta o cunoștință, după care s-a urcat la volan și a început deplasarea spre satul, pe drumurile publice.

Pe traseu, a fost oprit în trafic de lucrătorii de poliție, dar inculpatul nu s-a conformat solicitărilor acestora, motiv pentru care lucrătorii de poliție au plecat cu autoturismul din dotare în urmărirea inculpatului.

Inculpatul a fost ajuns din urmă, dar nu a permis autoturismului poliției, care se deplasa cu semnale acustice și luminoase, să-l depășească, motiv pentru care a virat brusc stânga, manevră care a produs avarierea autoturismului poliției, pe care l-a acroșat în momentul în care a ieșit cu autoturismul său, înafara carosabilului.

Ambele autoturisme au suferit avarii.

Întrucât inculpatul prezenta halenă alcoolică, în calitate de conducător auto a fost testat cu aparatul alcooltest.

În urma testării a rezultat că inculpatul prezenta o cantitate de 0,98 mg/l alcool pur în aerul expirat.

Inculpatul fost condus la Spitalul municipal de urgență " " din Bârlad, unde i s-au recoltat probe biologice cu respectarea normelor în vigoare.

Prima probă a fost recoltată la ora 17,10, iar cea de a doua la ora 18,10.

Din buletinul de analiză toxicologică - alcoolemie nr.830 - 831 din 30.05. 2008 întocmit de Serviciul de Medicină Legală V - Laboratorul de rezultat că inculpatul prezenta la ora 17,10 o îmbibație alcoolică de 1,90 g%o alcool pur în sânge, iar după o oră, respectiv la ora 18,10 prezenta o îmbibație alcoolică de 1,80 g% alcool pur în sânge.

În cauză s-a efectuat un calcul retroactiv al alcoolemiei, iar din Raportul de expertiză medico-legală nr. 15113 din 30.10.2008, întocmit în cauză de Institutul de medicină legală I - Comisia pentru interpretarea alcoolemiei, rezultă că la ora accidentului, când inculpatul a fost surprins în trafic, conducând autoturismul, inculpatul ar fi putut avea o alcoolemie cuprinsă între 2,15 gr %o și 2,00 gr %

Audiat fiind, atât în faza de urmărire penală, cât și în faza de cercetare judecătorească, inculpatul a recunoscut săvârșirea faptei.

Inculpatul a declarat că după producerea accidentului, până la recoltarea probelor biologice nu a mai consumat băuturi alcoolice.

Cele reținute mai sus rezultă din declarațiile inculpatului, declarațiile martorilor, actele dosarului.

Inculpatul are vârsta de 55 de ani,a absolvit 8 clase, este de ocupație agricultor, este cunoscut cu un comportament adecvat în societate, serios, liniștit, cu un comportament civilizat si responsabil.

Față de probatoriul administrat în cauză, instanța a apreciat că în modalitatea descrisa mai sus, fapta inculpatului de a conduce, în ziua de 28.05.2008, pe drumurile publice, un autoturism, având în sânge o îmbibație alcoolică mai mare de 0,80 g/l constituie infracțiunea prev.de art.87 alin.1 din OUG 195/2002 modificată și completată.

În baza textului de lege enunțat mai sus și a dispozițiilor art.345 Cod Procedura Penala, instanța a aplicat inculpatului o pedeapsa la individualizarea căreia au fost avute in vedere disp. art. 52 si 72 Cod Penal.

Având în vedere persoana și conduita inculpatului înainte de săvârșirea infracțiunii, cunoscut ca o persoană liniștită, gospodar, preocupat de întreținerea și îngrijirea mamei sale în vârstă de 76 de ani, așa cum rezultă din caracterizarea primarului comunei Puiești, jud. V, cât și atitudinea sa după comiterea faptei, în sensul recunoașterii faptelor sale și a prezentării în fața autorităților pentru a da lămuriri cu privire la faptă, instanța a apreciat că aceste împrejurări constituie circumstanțe atenuante în favoarea inculpatului, în temeiul art.74 alin.1 lit. a si c Cod Penal, instanța, in temeiul art. 76 Cod Penal, a coborât pedeapsa sub limita prevăzută de lege.

Din fișa de cazier a inculpatului rezultă că inculpatul are antecedente penale, acesta a mai suferit o condamnare cu suspendarea condiționată a executării pedepsei, iar în timpul termenului de încercare inculpatul a săvârșit o nouă faptă penală pentru care este judecat în prezenta cauză, aspect față de care, instanța apreciat că sunt aplicabile dispozițiile imperative ale art. 83 Cod penal.

Astfel, prin Sentința Penală nr.26 din 18.01.2006 pronunțată de Judecătoria Podu Turcului, așa cum a fost modificată prin Decizia penală nr. 561 din 05.09.2005 pronunțată de Tribunalul Bacău, rămasă definitivă la data de 02.11.2006 inculpatul a fost condamnat la pedeapsa de 2 ani închisoare cu aplicarea art. 81 Cod penal - termen de încercare de 4 ani, pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 182 alin. 2 Cod penal.

Termenul de încercare de 4 ani curge în perioada 02.11.2006 - 02.11.2010.

Fapta cu privire la săvârșirea căreia inculpatul a fost condamnat prin prezenta hotărâre a fost săvârșită la data de 28.05 2008, deci în timpul termenului de încercare fixat de instanță pentru condamnarea anterioară.

În consecință, instanța a apreciat că sunt aplicabile dispozițiile imperative ale art.83 Cod penal, privind revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei, care prevede că, situația în care, în cursul termenului de încercare cel condamnat a săvârșit din nou o infracțiune, pentru care s-a pronunțat o condamnare definitivă, chiar după expirarea acestui termen, instanța revocă suspendarea condiționată, dispunând executarea în întregime a pedepsei, care nu se contopește cu pedeapsa aplicată pentru noua infracțiune.

Revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei închisorii este obligatorie, conform art. 83 alin. (1) Cod penal, dacă în cursul termenului de încercare cel condamnat a săvârșit din nou o infracțiune intenționată pentru care s-a pronunțat o hotărâre de condamnare. În acest caz, instanța nu poate dispune o nouă suspendare condiționată a executării pedepsei, indiferent dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute în art. 81 alin. (1) lit. b) privind durata pedepsei aplicate pentru infracțiunea anterioară, întrucât, potrivit art.83 alin.(3) Cod penal, numai dacă infracțiunea ulterioară este săvârșită din culpă - nu și atunci când aceasta este săvârșită cu intenție - Decizia, secția penală, decizia nr. 212 din 22 ianuarie 2008.

Obligativitatea revocării suspendării condiționate exclude posibilitatea aplicării art.81 alin.(1) lit. b) Cod penal, chiar dacă pedeapsa a cărei suspendare se revocă nu este mai mare de 6 luni. Acceptând această posibilitate ar însemna să se dispună oad oua suspendare pentru aceeași pedeapsă.

Dacă legiuitorul ar fi înțeles să reglementeze și o astfel de situație, ar fi prevăzut-o expres, așa cum a făcut în art. 83 alin. (3) pen. potrivit căruia în cazul în care infracțiunea ulterioară este săvârșită din culpă, se poate aplica suspendarea condiționată a executării pedepsei, chiar dacă infractorul a fost condamnat anterior cu suspendarea condiționată a executării pedepsei. În acest caz nu mai are loc revocarea primei suspendări.

În cauză nu sunt aplicabile disp. Deciziei nr. 42/2008 a ICCJ, care se referă la cu totul altă situație juridică decât cea din prezenta cauză, în care sunt aplicabile exclusiv dispozițiile art.85 Cod penal privind anularea suspendării condiționate a executării pedepsei, în cazul în care instanța este investită, prin același act de sesizare cu judecarea a două infracțiuni intenționate de același inculpat, dintre care una anterior și cealaltă ulterior rămânerii definitive a hotărârii de condamnare cu suspendarea condiționată a executării pedepsei.

În prezenta cauză, instanța a fost investită prin același act de sesizare cu săvârșirea unei singure infracțiuni intenționate, săvârșită de inculpat în termenul de încercare al suspendării condiționate a executării unei pedepse anterioare definitive, în consecință, sunt aplicabile exclusiv dispozițiile art.83 Cod penal, privind revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei, dispoziții asupra cărora, de altfel, a fost atrasă atenția inculpatului, fiindu-i puse în vedere prin hotărârea anterioară.

Față de durata pedepsei la care a fost condamnat inculpatul prin Sentința mai sus menționată, de 2 ani închisoare, pedeapsă neexecutată, deoarece inculpatul a săvârșit noua faptă cu privire la care este judecat în prezenta cauză în termenul de încercare al suspendării condiționate a acesteia, care urma să se împlinească la data de 02.11.2010, instanța apreciat că noua faptă a fost săvârșită de inculpat în stare de recidivă postcondamnatorie prev. de art. 37 lit. a Cod penal.

Conform acestui text de lege, este recidivă postcondamnatorie pentru persoana fizică, atunci când după rămânerea definitivă a unei hotărâri de condamnare la pedeapsa închisorii mai mare de 6 luni, cel condamnat săvârșește din nou o infracțiune cu intenție, înainte de începerea executării pedepsei, în timpul executării acesteia sau în stare de evadare, iar pedeapsa prevăzută de lege pentru a doua infracțiune este închisoarea mai mare de un an.

Instanța, în temeiul art. 83 cod penal a revocat suspendarea condiționată a executării pedepsei de 2 ani închisoare cu aplicarea art. 81 Cod penal, la care a fost condamnat inculpatul prin Sentința Penală nr. 26 din 18.01.2006 pronunțată de Judecătoria Podu Turcului, așa cum a fost modificată prin Decizia penală nr. 561 din 05.09.2005 pronunțată de Tribunalul Bacău, rămasă definitivă la data de 02.11.2006 - termen de încercare de 4 ani, pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 182 alin. 2 Cod penal.

A cumulat pedeapsa de 2 ani la care a fost condamnat inculpatul prin Sentința Penală nr. 26 din 18.01.2006 pronunțată de Judecătoria Podu Turcului, așa cum a fost modificată prin Decizia penală nr.561 din 05.09.2005 pronunțată de Tribunalul Bacău, cu pedeapsa de 10 luni la care a fost condamnat inculpatul pentru noua infracțiune, prin prezenta sentință și a dispus executarea în întregime a pedepsei de2 ani și 10 luni închisoare.

In temeiul art.71 Cod Penal, a interzis inculpatului drepturile prev. de art. 64 lit. a teza II și Cod Penal.

Instanța nu a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a teza I cod Penal, deși art.71 reglementează obligația instanței de a interzice drepturile prevăzute de art. 64 lit. a-c Cod Penal.

Interzicerea dreptului de a vota contravine art. 3 din Protocolul nr.1 al Convenției pentru Apărarea Drepturilor Omului si a Libertăților Fundamentale, astfel cum a statuat CEDO prin Hot. din 30.03.2004 privind cauza Hirst contra Marii Britanii.

In motivarea acestei hotărâri s-a reținut ca indiferent de durata pedepsei si de natura infracțiunii care a atras-o nu se justifica excluderea celor condamnați din câmpul persoanelor cu drept de vot neexistând nici o legătura intre interdicția votului și scopul pedepsei, de a preveni săvârșirea de noi infracțiuni si de a asigura reinserția sociala a infractorului.

De asemenea, instanța nu a interzis nici exercitarea drepturilor prev. de art. 64 lit. c Cod penal, deoarece inculpatul nu s-au folosit de o profesie sau activitate in comiterea infracțiunii, astfel ca nu se justifica interzicerea drepturilor prev. de lit.

Ca o consecință a condamnării, in temeiul art.191 alin.1 Cod Procedura Penala inculpatul a fost obligat să plătească statului cheltuieli judiciare, din care onorariu avocat din oficiu în cursul judecății va fi plătit Baroului V din fondurile Ministerului Justiției și Libertăților.

Împotriva acestei soluții a declarat apel inculpatul criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie cu motivarea că la data de 28 mai 2008, după ce a consumat băuturi alcoolice, la rugămintea unei vecine a urcat la volanul autoturismului înmatriculat sub nr. VS.02. și după ce a condus câteva sute de metri a fost oprit de un echipaj de poliție, care i-a cerut actele la control și l-a supus unui test cu alcoolscopul.

A apreciat că pe drumul pe care a condus mașina traficul era aproape inexistent, nu prezenta pericol pentru alți conducători de mașini, astfel că fapta săvârșită prezintă un grad de pericol redus pentru ordinea publică, ceea ce face aplicabile dispozițiile art.74 lit. a și c Cod penal, respectiv conduita sa bună și de regret după săvârșirea faptei, de situația sa familială.

În concluzie, apelantul a solicitat coborârea pedepsei sub minimul special prevăzut de lege, prin reținerea dispozițiilor art.76 lit. d Cod penal.

Examinând actele și lucrările dosarului în raport de motivele de apel invocate, precum și din oficiu, conform dispozițiilor art.371 alin.2 Cod procedură penală, tribunalul a constatat că apelul este nefondat, pentru considerentele:

Instanța de fond a reținut corect activitatea infracțională a inculpatului, în deplină concordanță cu probele administrate în cauză.

Caracterizarea juridică atribuită faptei este legală.

De asemeni, tribunalul a constatat că instanța de fond a realizat o corectă individualizare a pedepsei aplicate, în cadrul criteriilor generale prev. de art.72, 52 Cod penal, cu luarea în considerare a împrejurărilor comiterii faptei, a conduitei sincere a inculpatului, de antecedentele penale ale acestuia în sensul că a comis fapta în stare de recidivă postcondamnatorie, prev. de art.37 lit. a Cod penal, de elementele ce caracterizează persoana inculpatului.

Prima instanță a reținut în favoarea inculpatului dispozițiile art.74 lit. a și c Cod penal aplicând o pedeapsă sub minimul special prevăzut de lege.

Examinând sentința apelată și din oficiu, conform art.371 alin. 2 Cod procedură penală, și constatând că nu există alte motive de netemeinicie și nelegalitate, așa încât în baza art.379 pct.1 lit. b Cod procedură penală, s fost respins ca nefondat, apelul declarat de inculpatul și menținută sentința penală nr.324/4 iunie 2009 Judecătoriei Bârlad ca fiind legală și temeinică.

În termenul prevăzut de art. 3853alin. 1 Cod procedură penală hotărârile au fost recurate de inculpatul pentru motive de netemeinicie, criticile vizând modul de individualizare a pedepsei aplicate, pe care o consideră prea severă și solicită reducerea cuantumului raportat la circumstanțele personale.

Examinând hotărârile recurate în raport de criticile invocate, ce vor fi analizate prin prisma cazului de casare prevăzut de art. 3859alin. 1 pct. 14 Cod procedură penală, precum și din oficiu pentru cazurile de casare prevăzute de art. 3859alin. 3 Cod procedură penală, curtea constată că recursul nu este fondat pentru următoarele considerente:

Instanțele de fond și de apel au administrat toate probele necesare aflării adevărului cu privire la fapta și la împrejurările cauzei, fiind evidențiate aspectele concordante ce susțin vinovăția inculpatului și probele ce au servit ca temei al hotărârilor pronunțate.

Din analiza coroborată a materialului probator administrat rezultă că în mod judicios și temeinic argumentat instanțele au stabilit vinovăția inculpatului în raport de situația de fapt reținută.

Este în mod cert stabilit faptul că în ziua de 28 mai 2008 inculpatul a condus pe drumurile publice, având în sânge o îmbibație alcoolică mai mare de 0,80 g/

Instanțele au valorificat corespunzător toate probele administrate și au dat eficiență corespunzătoare tuturor împrejurărilor care să conducă la realizarea unei juste individualizări a pedepsei, atât în ceea ce privește cuantumul, cât și modalitatea de executare.

Sub acest aspect s-a făcut o corectă adecvare cauzală a criteriilor generale prevăzute de art. 72 Cod penal, ținându-se seama de gradul de pericol social în concret al faptei săvârșite, împrejurările în care a fost comisă, urmările produse sau care s-ar fi putut produce, precum și de circumstanțele personale ale inculpatului - atitudinea acestuia față de fapta comisă, posibilitățile reale de reeducare și reinserție socială.

În mod judicios s-a apreciat că având caracter atenuant comportarea sinceră a inculpatului pe parcursul procesului penal și prezentarea în fața autorităților și, în consecință, în mod temeinic s-a redus pedeapsa sub minimul prevăzut de lege.

Inculpatul a săvârșit o infracțiune la regimul circulației rutiere, respectiv conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care are o îmbibație alcoolică de peste 0,80 h/l alcool pur în sânge, infracțiune ce are ca rezultat crearea unei stări de pericol pentru securitatea circulației rutiere și care constituie obiectul ocrotirii penale. Acest pericol este inseparabil legat de materialitatea faptei, indiferent de condițiile în care s-ar comite aceasta.

În contextul prezentei cauze, curtea consideră că în mod just s-a dispus față de inculpat aplicarea unei pedepse privative de libertate în cuantum de 10 luni închisoare, instanța dând dovadă de multă clemență în condițiile în care potrivit art. 80 alin. 2 Cod penal în caz de concurs între circumstanțele atenuante și cauzele de agravare - în speță starea de recidivă post condamnatorie, prevăzută de art. 37 lit. a Cod penal - coborârea pedepsei sub minimul special nu este obligatorie.

Fapta fiind comisă în cursul termenului de încercare stabilit printr-o condamnare anterioară în mod corect s-a procedat la cumularea pedepselor conform prevederilor art. 83 Cod penal.

În raport de cele menționate decizia instanței de apel este legală și temeinică sub toate aspectele, criticile formulate de inculpat nefiind fondate.

Totodată, curtea constată că în cauză nu este incident nici unul dintre cazurile de casare ce se iau în considerare din oficiu, potrivit dispozițiilor art. 3859alin. 3 Cod procedură penală.

Față de considerentele ce preced, urmează ca în baza art. 38515pct. 1 lit. b Cod procedură penală să se respingă recursul promovat de inculpat.

În baza art. 192 alin. 2 Cod procedură penală recurentul-inculpat va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat, în care s-a inclus și onorariul pentru apărătorul desemnat din oficiu, ce va fi avansat din fondurile statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul împotriva deciziei penale nr. 196/A/28.10.2009 a Tribunalului Vaslui, pe care o menține.

Obligă recurentul la plata sumei de 300 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care 200 lei, onorariu avocat se avansează din fondurile statului.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 19 ianuarie 2010.

PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR

- - - - - -

Grefier

- -

Red.

Tehnored.

2 ex.

27.01.2010

Tribunalul Iași:

-

-

Președinte:Aurel Dublea
Judecători:Aurel Dublea, Gabriela Scripcariu, Mihaela Chirilă

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Infractiuni rutiere OG 195 2002 Cod rutier sanctiuni. Decizia 26/2010. Curtea de Apel Iasi