Infractiuni rutiere OG 195 2002 Cod rutier sanctiuni. Decizia 292/2008. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMANIA
CURTEA DE APEL
SECTIA PENALA SI PENTRU CAUZE CU MINORI SI DE FAMILIE
DOSAR NR-
DECIZIA NR. 292
Ședința publică din data de 20.03.2008
PREȘEDINTE: Georgescu Cristina
JUDECĂTORI: Georgescu Cristina, Aida Liliana Stan Gabriela
-
GREFIER -
Ministerul Publica fost reprezentat de procuror, din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești.
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de inculpatul HG, fiul lui si, născut la data de 29 noiembrie 1975, domiciliat in Târgoviște, str. - cel M.17,.13, jud. D, împotriva deciziei penale nr. 9/14.01.2008 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, prin care s-a respins ca nefundat apelul inculpatului HG, împotriva sentinței penale nr. 637/19.10.2007 pronunțată de Judecătoria Târgoviște, prin care in baza art. 87 al.l din OUG 195/2002, cu aplic. art. 74-76 lit. daf ost condamnat inculpatul la pedeapsa de 6 luni închisoare. Cu aplic. art. 81 S-a atras atenția inculpatului asupra disp. art. 359
C.P.P.La apelul nominal făcut in ședință publică a răspuns recurentul inculpat HG, personal și asistat de avocat, din cadrul Baroului P, potrivit împuternicirii avocațiale aflată la fila 9 dosar.
Procedura legal îndeplinita.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședința după care,
S-a adus la cunoștință recurentului inculpat că HG are dreptul de a da declarație si in fața instanței de recurs, insă numai in situația in care dorește, acesta declarând că ester de acord să dea declarație si in fața instanței de recurs, motiv pentru care s-a procedat la audierea acestuia, cele declarate fiind consemnate și atașate la dosar.
Avocat, pentru recurentul inculpat și reprezentantul Ministerului Public având pe rând cuvântul, arată că nu mai au cereri de formulat in cauză, solicitând acordarea cuvântului in dezbaterea recursului.
Curtea având în vedere susținerile părților in sensul că nu mai au cereri de formulat in cauză, precum si față de actele și lucrările dosarului constată cercetarea judecătorească încheiată și acordă cuvântul in dezbaterea recursului.
Avocat pentru recurentul inculpat, critică hotărârile pronunțate anterior pentru motive de nelegalitate si netemeinicie si solicită in temeiul art. 385 pct.17 si 18 admiterea C.P.P. recursului, casarea ambelor hotărâri si pe fond achitarea inculpatului in temeiul art. 10 lit. c C.P.P. întrucât fapta nu a fost comisă de inculpat, in principal, iar in subsidiar casarea hotărârilor si reținerea cauzei spre rejudecare pentru se verifica existența sau inexistența faptei si dacă aceasta a fost comisă de către inculpatul .
S-a reținut in sarcina inculpatului că HG a condus un autovehicul pe drumurile publice având o imbibiție alcoolică in sânge peste limita legală, motiv pentru care Judecătoria Târgoviște pronunță o hotărâre de condamnare, fără insă a avea in vedere momentul când s-a consumat infracțiunea pentru a fi angajată răspunderea penală. Este adevărat că la dosarul de urmărire penală există un proces verbal de prelevare a sângelui in vederea stabilirii alcoolemiei, însă nu atunci s-a săvârșit infracțiunea de către inculpat și mai mult decât atât, cum este posibil ca in acest proces verbal de prelevare să nu fie menționate ora si minutul la care s-au prelevat probele biologice si care a fost motivul pentru care nu s-a mai recoltat încă o probă.
Din punctul său de vedere, trebuia să se stabilească ce imbibație alcoolică in sânge avea inculpatul la ora 2,35 minute si nu la 3,30 când i s-au recoltat probele biologice.
Așa cum s-a susținut si la urmărirea penală, cât si la instanțele anterioare, dorește să precizeze si in fața instanței de recurs că, înainte de consumul de alcool de către inculpat acesta a consumat si medicamente, întrucât avea o durere insuportabilă de măsea, astfel încât apreciază că medicul care a efectuat expertiza trebuia să stabilească care a fost alcoolemia inculpatului la momentul săvârșirii infracțiunii, pe fondul consumului de alcool si medicamente.
In opinia sa, nu este normal să se pronunțe o hotărâre de condamnare a inculpatului pe baza unei alcoolemii stabilite la o oră si ceva de la comiterea faptei de către inculpat și mai mult decât atât nu medicul care efectuează expertiza interpretează un text de lege.
Susține de asemenea că, organul de urmărire penală nu a fost capabil să facă dovada existenței faptei, astfel încât dubiul profită inculpatului. Din punctul său de vedere, in raport de probele administrate in cauză nu există dovada că la momentul in care inculpatul a comis infracțiunea avea o alcoolemie de peste 0,80g% Chiar L precizează că, in situația in care nu s-a recoltat a doua probă de sânge este foarte greu să se facă o constatare numai pe baza unei singure probe de sânge recoltată.
Astfel, apreciază că fapta reținută in sarcina inculpatului nu a fost săvârșită, ea fiind o contravenție si nu o infracțiune.
In ceea ce privește a doua solicitare a sa, respectiv aceea de a se casa ambele hotărâri pronunțate anterior si a se reține cauza spre rejudecare, face următoarele precizări:
Deși organele de urmărire penală au avut cunoștință de împrejurarea că inculpatul după accident a fost internat la Spitalul Județean Târgoviște si la Spitalul B nu au solicitat actele medicale ce le dețineau aceste spitale pentru a fi avute in vedere la efectuarea expertizei, astfel încât, apreciază că se impune efectuarea unui nou raport de expertiză medico-legal care să furnizeze date exacte cu privire la starea inculpatului după accident si să se stabilească alcoolemia acestuia la momentul accidentului in raport de consumul inițial de medicamente.
Reprezentantul Ministerului Public având cuvântul, pune concluzii de respingerea recursului ca nefondat si menținerea ambelor hotărâri ca legale si temeinice.
In cauză nu se impune completarea probelor, deoarece probele sunt complete si au conturat vinovăția inculpatului, iar alcoolemia a fost calculată in condiții corespunzătoare.
De asemenea, nu se justifică nici achitarea inculpatului in temeiul art. 10 lit. c C.P.P.- fapta nu a fost săvârșită de inculpat -.
Pune concluzii de respingerea recursului si menținerea hotărârilor pronunțate de Judecătoria Târgoviște si de Tribunalul Dâmbovița ca legale si temeinice.
Avocat pentru recurentul inculpat, având cuvântul in replică, susține că fapta inculpatului nu este o faptă penală, ci o contravenție.
Solicită a se avea in vedere concluziile L Minovici din care rezultă că nu poate stabili faza intoxicației etilice si nici rata individuală de metabolizare - eliminare a alcoolului din sânge, in situația in care nu s-au recoltat două probe de sânge. De asemenea, s-a precizat că recoltarea unei singure probe de sânge crește gradul de relativitate a calculului retroactiv al alcoolemiei, astfel încât, solicită instanței de recurs a se constata că nu este corect ca o persoană să fie condamnată pe baza unor " relativități". Din punctul său de vedere, prelevarea primei probe de sânge trebuia să fie efectuată in maximum 30 de minute de la ora săvârșirii infracțiunii de către inculpat, respectiv 2,35 si nu după o oră si ceva, respectiv 3,30.
Recurentul inculpat, având ultimul cuvânt, achiesează la concluziile apărătorului său si nu mai are nimic de adăugat.
CURTEA:
Asupra recursului penal de față:
Prin sentința penală nr. 637/19.10.2007 pronunțată de Judecătoria Târgoviște in baza art. 87 al.1 din OUG 195/2002 cu aplic. art. 74-76 lit. daf ost condamnat inculpatul HG, fiul lui si, născut la data de 29 noiembrie 1975, domiciliat in Târgoviște, str. - cel M.17,.13, jud. D, la o pedeapsă de 6 luni închisoare.
In baza art. 81 s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei pe durata termenului de încercare de 2 ani, conform art. 82
Potrivit art. 359, s-a atras atenția asupra disp. art. 83 privind revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei.
In baza art. 191 a C.P.P. fost obligat inculpatul la 20 lei cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele:
Potrivit procesului verbal de constatare la fața locului din 9.08.2006 întocmit de lucrătorii de poliție, rezultă că in urma unei sesizări a agenților de siguranță publică, din cadrul Poliției Mun. Târgoviște, inculpatul a HG fost implicat într-un accident rutier in urma căreia a fost transportat la Spitalul Județean D unde i-au fost recoltate probe biologice in vederea stabilirii alcoolemiei, din buletinul de analiză toxicologică întocmit la Laboratorul de - Spital Județean Par ezultat o alcoolemie de 1,45 g/l alcool pur in sânge.
Cea de a doua probă de sânge nu i-a putut fi recoltată inculpatului aflându-se in comă, fiind transportat la Spitalul de Urgență B.
În cuprinsul declarației sale, inculpatul a menționat ca in noaptea de 7/8.08.2006 aflându-se la sediul firmei a consuma 150 ml whisky până in jurul orelor 02,20 când a fost sunat de soție care i-a comunicat că fiul in vârstă de 4 ani are temperatură și trebuie dus la spital, motiv pentru care nerealizând că este în stare de ebrietate s-a urcat la volanul auto si a plecat către casă, insă pe Calea i s-a făcut rău si și-a pierdut cunoștința.
In urma recalculării alcoolemiei din concluziile expertizei medico-legale, nr. 2886/1 înregistrată la INML, sub nr. 13661/06 a rezultat că la ora 0,35 alcoolul se află in faza de absorbție corespunzând teoretic unei alcoolemii de cca. 0,90-1,05 gr/l in funcție de ora începerii consumului de alcool, concentrație ce nu putea preveni numai din consumul declarat.
Din relațiile comunicate de INML Bar ezultat că recoltarea primei probe de sânge la un interval de 30 minute are un caracter de recomandare, dacă proba de sânge a fost corect conservată nu a putut genera factori de eroare asupra rezultatului obținut, iar in ceea ce privește neprelevarea celei de a doua probă de sânge neajunsul privește expertiza de interpretare a alcoolemiei.
Situația de fapt reținută de instanța de fond a fost aceea din actul de sesizare și a fost probată cu următoarele mijloace de probă: proces verbal de cercetare la fața locului, declarație inculpat, buletin de analiză toxicologică nr. 2393/18.08.2006, buletin de examinare clinică, proces verbal de constatare a efectuării actelor premergătoare, declarații martori, relațiile primite de la INML pe parcursul cercetării judecătorești.
S-a reținut de asemenea, că in ceea ce privește concluziile expertizei medico-legale de interpretare retroactivă a alcoolemiei acestea au fost caracterizate de relativitate si sunt strict teoretice, bazate pe date subiective si nu au caracter probator din punct de vedere medico-legal, constatările medico legale bazate pe rezultatul laboratorului de toxicologie efectuat în momente apropiate datei faptei deduse judecății conduc la concluzia că inculpatul a condus pe drumurile publice autoturismul proprietate personală având in sânge o îmbibație alcoolică cu mult peste limita legală.
S-a mai apreciat de instanța de fond că apărările inculpatului in sensul că ceea ce l-a determinat să conducă sub influența alcoolului a fost starea gravă a fiului său, a nerespectărilor art. 6 lit. d din Normele Metodologice stabilite prin Ordinul 376/2006 al Ministerului Sănătății, in sensul că proba de sânge a fost recoltată la o oră de la producerea accidentului, că cea de a doua probă de sânge si de urină nu a fost prelevată așa cum prevăd disp. art. 7 al.1 din norme precum si netrimiterea in termenul de 3 zile la Minovici sunt infirmate de materialul probator administrat in cauză si de relațiile primite de la INML, care arată că împrejurările evocate nu au influențat rezultatele biologice stabilite si reținute in actul de sesizare.
Pe de altă parte, împrejurarea care l-a determinat să conducă in stare de ebrietate poate fi reținută ca un criteriu de individualizare a pedepsei.
De asemenea, s-a mai apreciat de instanța de fond că fapte inculpatului nu poate fi apreciată ca fiind lipsită de pericolul social al unei infracțiuni, câtă vreme infracțiunea prev. de art. 87 al.1 din OUG 195/2002, este o infracțiune de pericol iar starea de pericol ce se creează printr-o faptă ca aceea săvârșită de inculpat vizează valori extrem de importante cum ar fi viața, sănătatea si integritatea corporală a persoanei.
In acest context, judecătoria a apreciat că fapta inculpatului de a conduce pe drumurile publice un autovehicul având o îmbibație peste limita legală întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prev. de art. 87 al.l din OUG 195/2002.
La individualizarea pedepsei au fost avute in vedere criteriile enumerate de art. 72 p si anume circumstanțele reale, gradul de pericol social concret al faptei săvârșite si circumstanțele personale ale inculpatului care a avut o atitudine sinceră si se află la primul conflict cu legea penală, împrejurări apreciate de instanță ca fiind atenuante, situație in care va a dat eficiență juridică dispozițiilor art. 74-76 lit. d
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel inculpatul, care a criticat soluția pentru nelegalitate si netemeinicie, invocând in motivele de apel aceleași aspecte care au fost invocate și in fața instanței de fond si anume că accidentul nu a fost cauzat pe fondul consumului de alcool, ci din cauza situației stresante in care se afla la acel moment, având in vedere că ocupă funcția de director economic la SC Expert SRL, precum si din cauza situației in care se afla fiul său, care trebuia transportat de urgență la spital.
S-a mai invocat si faptul că prima instanță a pronunțat o soluție fără să țină seama de proba efectuată la INML Minovici B, din care reiese că inculpatul avea la data producerii accidentului o alcoolemie de 0,90gr/l alcool pur in sânge, care era mult mai mică decât cea efectuată la LML, unde a rezultat o alcoolemie de 1,45 gr/l alcool pur in sânge.
Tribunalul Dâmbovița prin decizia penală nr. 9/14.01.2008 respins ca nefondat apelul inculpatului HG, împotriva sentinței penale nr. 637/19.10.2007 pronunțată de Judecătoria Târgoviște.
Pentru a pronunța această decizie, instanța de apel a avut in vedere următoarele considerente:
Existența faptei si vinovăția inculpatului au fost reținute corect de către instanța de fond prin probatoriul administrat in cauză.
De asemenea, instanța de fond a reținut in mod corect că, in urma recalculării alcoolemiei, din concluziile expertizei medico-legale nr. 2886/1/ înregistrată la INML, rezultă că la ora 0,35 alcoolul se afla in faza de absorbție corespunzând teoretic unei alcoolemii de circa 0,90-1,05 gr/1 in funcție de ora începerii consumului de alcool concentrație ce nu putea proveni numai din consumul declarat a 150ml/whisky.
Situația de fapt a fost reținută corect de instanța de fond ca fiind aceeași cu cea din actul de sesizare fiind probată prin coroborarea întregului material probatoriu al cauzei.
Împotriva celor două hotărâri, in termen legal, s-a declarat recurs de către inculpat, invocând dispozițiile art. 385 pct.17 si 18 C.P.P. apreciind in esență că, in cazul in speță, se impune casarea celor două hotărâri si pe fond achitarea inculpatului in temeiul art. 10 lit. c C.P.P. întrucât fapta nu a fost comisă de inculpat, iar ulterior, in subsidiar a apreciat că, in cazul in speță, se impune rejudecarea cauzei pentru a se examina, raportat la probele existente in cauză, dacă această faptă a fost comisă de către inculpat.
Este de reținut de asemenea, că in susținerea orală a recursului, nu se contestă derularea faptică a evenimentelor, ci numai modul in care s- realizat prelevarea probelor biologice, motivul pentru care nu s-a mai recoltat încă o probă, faptul că inculpatul anterior consumase si medicamente, context in care, având in vedere cele expuse anterior se apreciază că in cazul in speță există dubii cu privire la vinovăția inculpatului ce urmează a-i profita acestuia.
Curtea examinând criticile formulate prin prisma materialului probator administrat in cauză si raportat la dispozițiile legale aplicabile in cauză, in temeiul dispozițiilor art. 385/15 pct.1 lit. b apreciază C.P.P. că recursul este nefondat potrivit considerentelor ce se vor expune in continuare:
Sub aspectul situației de fapt, a modului in care s-au derulat evenimentele nu s-au formulat critici de către inculpat, acesta în noaptea de 7/8.08.2006 aflându-se la sediul firmei a consuma 150 ml whisky până in jurul orelor 02,20 când a fost sunat de soție care i-a comunicat că fiul in vârstă de 4 ani are temperatură și trebuie dus la spital, motiv pentru care nerealizând că este în stare de ebrietate s-a urcat la volanul auto si a plecat către casă, insă pe Calea i s-a făcut rău si și-a pierdut cunoștința.
Criticile formulate de către inculpat, formulate de altfel ca apărări in fața instanței de fond si reluate in fața instanței de control judiciar, sunt nefondate raportat la materialul probator administrat in cauză.
Intr-adevăr, in cazul in speță, nu s-a realizat recoltarea celei de a doua probă de sânge, insă aceasta nu s-a realizat dat fiind starea gravă de sănătate a inculpatului care se afla in comă, fiind necesar a fi transportat la un alt spital in vederea acordării primului ajutor.
Instanța de fond in virtutea rolului activ a solicitat relații de la Institutul Național de Medicină Legală Minovici, solicitând a se comunica dacă rezultatele biologice au fost influențate de nerecoltarea celei de a doua probe de sânge.
Prin răspunsul formulat, instituția menționată anterior a arătat că recoltarea primei probe de sânge la un interval de până la 30 de minute are caracter de recomandare si nu de obligație, având in vedere posibilitățile materiale concrete ale cazului respectiv.
In cazul de față, dacă proba de sânge a fost corect conservată nu s-ar fi putut genera factori de eroare semnificativi asupra rezultatului obținut.
In ceea ce privește neprelevarea celei de a doua probe, neajunsul privește expertiza de interpretare retroactivă a alcoolemiei așa cum s-a specificat si in expertiza /13661/2006 din 10.01.2007.
Din cuprinsul acestei adrese înaintată de Institutul Național de Medicină Legală se reține in esență că, rezultatul primului buletin de analiză este real si nu poate fi contestat, iar neprelevarea celei de a doua probă nu face decât să privească expertiza de interpretare retroactivă a alcoolemiei, aspect de altfel, concretizat in concluziile acesteia.
Curtea apreciază că răspunsul formulat de Institutul de Medicină Legală este de natură să răspundă la critica formulată de către inculpat, in ceea ce privește neprelegarea celei de a doua probe, concluzia fiind fermă, in sensul că nu a fost influențat rezultatul primului buletin, ci doar al expertizei ulterioare.
Mai mult decât atât, astfel cum rezultă din înscrisurile existente la dosarul cauzei, prelevarea celei de a doua probe nu s-a realizat din cauza unei situații obiective, anume starea de sănătate a inculpatului care se afla in comă si necesita ajutor specializat, viața fiindu-i in pericol.
Se apreciază astfel, că situația de fapt reținută de către instanța de fond si confirmată ulterior in apel, conduce la concluzia vinovăției inculpatului și nu a existentei vreunui dubiu, iar împrejurările ce le-au determinat pe inculpat să conducă au fost reținute de către instanțe ca fiind un criteriu de individualizare,dându-se deplină eficiență acestuia alături de circumstanțele personale ale inculpatului.
In acest context, concluzionându-se că sunt neîntemeiate criticile formulate de către inculpat, sub aspectul vinovăției sale, fiind corecte soluțiile pronunțate de către instanțe, curtea in baza disp. art. 385/15 pct.1 lit. b va C.P.P. respinge ca nefondat recursul declarat de inculpat.
Văzând si disp. art. 192 al.2
C.P.P.PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul, fiul lui si, născut la 29 noiembrie 1975, domiciliat in Târgoviște, str. - cel M,.17,.13, jud. DB, împotriva deciziei penale nr. 9/14.01.2008 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița si a sentinței penale nr. 637/19.10.2007 pronunțată de Judecătoria Târgoviște.
Obligă recurentul la 50 lei cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 20 martie 2008.
Președinte, JUDECĂTORI: Georgescu Cristina, Aida Liliana Stan Gabriela
Grefier,
Red. /
2 ex/
f-- Jud. Târgoviște
jud fond.
a-- Tb.
jud. apel -
Operator de date cu caracter personal
Nr. Notificare 3113/2006
Președinte:Georgescu CristinaJudecători:Georgescu Cristina, Aida Liliana Stan Gabriela
