Infractiuni rutiere OG 195 2002 Cod rutier sanctiuni. Decizia 301/2008. Curtea de Apel Iasi

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL IAȘI

SECȚIA PENALĂ

Ședința publică de la 27 Mai 2008

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Aurel Dublea

JUDECĂTOR 2: Mihaela Chirilă

JUDECĂTOR 3: Otilia Susanu

Grefier - - -

DECIZIA PENALĂ Nr. 301

Ministerul Public reprezentat de procuror

Pe rol judecarea recursului declarat de inculpatul - împotriva deciziei penale nr. 80/19.02.2008 pronunțată de Tribunalul Iași în dosarul nr-, având ca obiect infracțiuni privind circulația pe drumurile publice (G nr. 195/2002)

La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă av. pentru inculpatul recurent.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează cele mai sus arătate cu privire la prezența părților și la modul de îndeplinire a procedurii de citare, după care:

Av., pentru inculpatul recurent, solicită efectuarea unei expertize medico-legale psihiatrice, față de actele medicale depuse la dosar, expertiză care să stabilească dacă inculpatul a avut discernământ la momentul săvârșirii faptei.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a probei.

Instanța respinge proba cu expertiza medico-legală psihiatrică, ca nefiind utilă cauzei și având în vedere stadiul procesual al cauzei.

Interpelate, părțile arată că nu mai au alte cereri de formulat.

Nemaifiind alte cereri de formulat instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în recurs.

Av., pentru inculpat, solicită admiterea recursului, casarea celor două hotărâri pronunțate în cauză și trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de fond, având în vedere actele medicale depuse la dosar, care arată că inculpatul suferă de anumite afecțiuni psihice.

Reprezentantul Ministerului Public arată că sancțiunea aplicată inculpatului este legală și temeinică și pune concluzii de respingere a recursului ca nefondat.

INSTANȚA

Analizând actele și lucrările dosarului, constată:

Prin sentința penală nr- a Judecătoriei Pașcania fost condamnat inculpatul -, cu antecedente penale, la pedeapsa de 6 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 86 alin. 2 din nr.OUG 195/2002.

În baza art. 83 Cod penal a fost revocată suspendarea condiționată a executării pedepsei de 6 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr. 1880/2006 a Judecătoriei Pașcani, adăugată la pedeapsa aplicată,urmând ca inculpatul să execute 1 an închisoare.

S-au aplicat dispozițiile art. 71 și 64 lit. "a,b" Cod penal.

A fost obligat inculpatul la plata cheltuielilor judiciare.

Pentru a se pronunța în sensul celor de mai sus prima instanță a reținut:

In noaptea de 28/29.01.2007 în jurul orei 1,10 inculpatul - în timp ce conducea pe str. - - din P autoturismul 1310 cu nr. NȚ-03- proprietatea numitului, autoturism în care se afla și numitul - fratele proprietarului autoturismului, a fost oprit de organele de poliție, care l-au testat cu aparatul alcooltest, ocazie cu care s-a constatat că inculpatul avea o alcoolemiei de 0,51 MG/

Fiind condus la Spitalul Municipal P inculpatului i s-au recoltat probe de sânge și din buletinul de analiză toxicologică alcoolemie nr. 236-7 din 30.01.2007 rezultă că inculpatul avea la ora 1,30 o alcoolemie de 0,45 gr 0/00 iar la ora 2,30 de 0,40 gr 0/00.

Din adresa nr. -/28.II.2007 a Serviciului Poliției Rutiere I rezultă că la data de 29.01.2007, inculpatul avea permisul de conducere anulat ca urmare a comiterii infracțiunii de conducere a unui autovehicul cu o îmbibație peste limita legală, infracțiune pentru care prin sentința penală nr. 1880/20.11.2006 pronunțată de Judecătoria Pașcani în dosarul penal nr. 3415/2006, rămasă definitivă prin neapelare, inculpatul a fost condamnat la 6 luni închisoare, în baza art. 81 Cod penal s-a suspendat condiționat executarea pedepsei iar în baza art. 82 Cod penal s-a stabilit un termen de încercare de 2 ani și 6 luni.

Totodată inculpatul a fost atenționat cu privire la dispozițiile art. art. 83-85 Cod penal.

Coroborând probele administrate în cauză, prima instanță constatat că inculpatul - se face vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 86 al. 2 din nr.OUG 195/2002, modificată și republicată și pentru care va fi condamnat la pedeapsa închisorii.

Dat fiind că inculpatul a comis această infracțiune în cursul termenului de încercare de 2 ani și 6 luni stabilit prin sentința penală nr. 1880/20.11.2006 a Judecătoriei Pașcani, prima instanță în baza art. 83 Cod penal a revocat suspendarea condiționată cu privire la pedeapsa de 6 luni închisoare aplicată inculpatului prin această sentință penală, inculpatul având de executat și această pedeapsă alături de pedeapsa aplicată prin sentința penală de față.

În baza art. 71 Cod penal i- interzis inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a,b Cod penal.

Împotriva acestei sentințe penale, în termenul legal a declarat apel inculpatul -, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.

În motivarea apelului promovat, a criticat hotărârea primei instanțe, considerând că faptei îi lipsește unul din elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 17 și 19 Cod penal, respectiv vinovăția. Astfel, a considerat apelantul că instanța de fond nu a făcut aprecierea corectă a probelor administrate, din care rezultă că a condus autoturismul câțiva metri. A apreciat apelantul că instanța de fond trebuia să facă aplicarea art. 91 Cod penal raportat la art. 18 indice 1 Cod penal.

Prin decizia penală nr. 80/19.02.2008 a Tribunalului Iași apelul a fost respins ca nefondat, inculpatul fiind obligat la plata cheltuielilor judiciare.

Tribunalul a reținut că prima instanță a administrat în mod legal un probatoriu pertinent concludent și util, pe care l-a evaluat corect și în baza căruia a stabilit just situația de fapt, ce nu comportă critici.

Totodată, prima instanță a făcut o analiză atât a mijloacelor de probă pe baza cărora a stabilit vinovăția inculpatului, precum și a apărărilor formulate de acesta, care au fost înlăturate motivat. De asemenea a fost descrisă fapta reținută în sarcina inculpatului, cu indicarea datei la care a fost săvârșită și a locului comiterii ei, a modalității de săvârșire. Prin urmare, se constată că au fost respectate exigențele art. 356 lit. "b, c" Cod procedură penală.

Analiza coroborată a mijloacelor de probă administrate pe tot parcursul procesului penal relevă, fără echivoc, vinovăția inculpatului în ce privește fapta dedusă judecății. Astfel, în mod corect s-a reținut că, din probele dosarului rezultă că inculpatul a circulat pe drumurile publice conducând un autoturism, deși acea permisul de conducere anulat.

Această situație de fapt rezultă indubitabil din analiza coroborată a probatoriului administrat în cauză, respectiv: declarațiile martorilor din lucrări, procesul - verbal de constatare a infracțiunii, sentința penală nr. 1880/2007 a Judecătoriei Pașcani și adresele nr. 85272/2007 și nr. -/2007 ale

În mod corect s-a reținut deci de către prima instanță că inculpatul a săvârșit infracțiunea prevăzută de art. 86 alin 2 din nr.OUG 195/2005, încadrarea juridică fiind deci cea corectă.

Prin urmare motivele de apel ce vizau nevinovăția inculpatului sunt nefondate.

Trecând la individualizarea judiciară a pedepsei aplicate, prima instanță a făcut o justă aplicare a criteriilor prevăzute de art. 72 Cod penal.

În funcție de toate aceste criterii, analizate coroborat, prima instanță i-a aplicat inculpatului o pedeapsă cu închisoarea pe care dozat-o corespunzător, chiar la limita minimă prevăzută de lege și care nu se impune a fi redusă, mai ales că inculpatul a mai suferit o condamnare pentru o infracțiune privitoare la circulația pe drumurile publice.

Este de reținut că nici critica petentului potrivit căreia prima instanță trebuia să dispună înlocuirea răspunderii penale, conform art. 91 Cod penal, motivat de faptul că fapta săvârșită nu întrunește gradul de pericol social al unei infracțiuni nu este întemeiată.

Examinând fapta săvârșită de inculpat, sub toate aspectele, Tribunalul constată că aceasta întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 86 alin 2 din nr.OUG 195/2002, fiind prevăzută de legea penală, săvârșită cu vinovăție și având pericol social, având deci trăsăturile esențiale ale infracțiunii, conform art. 17 Cod penal.

Astfel, împrejurarea invocată de inculpat, că ar fi condus o porțiune mică de drum, nu prezintă relevanță, legiuitorul necondiționând existența infracțiunii de parcurgerea unui anumit număr de kilometri, singura condiție fiind ca, conducerea să se facă pe drumurile publice.

Este de menționat totodată că inculpatul a mai beneficiat de clemența instanței, fiind condamnat anterior, pentru săvârșirea unei infracțiuni privitoare tot la regimul circulației pe drumurile publice, pentru care a fost condamnat la o pedeapsă sub minimul special prevăzut de lege, de 6 luni închisoare.

Tribunalul apreciază că inculpatul trebuia să mențină, cu atât mai mult o conduită diligentă, cu cât i-au fost puse în vedere dispozițiile art. 83 Cod penal, privind săvârșirea unei noi infracțiuni în cadrul termenului de încercare.

Cum aprecierea pericolului social al unei fapte penale, privește atât modul și mijloacele de săvârșire a faptei (în speță inculpatul deși avea permisul suspendat printr-o hotărâre judecătorească, se afla și sub influența băuturilor alcoolice ), de scopul urmărit (care în speță apare ca fiind pueril și nejustificat, respectiv mutarea unei mașini, ce nici măcar nu aparținea inculpatului, pe o altă stradă în vederea parcării), de împrejurările în care s-a săvârșit fapta, de urmarea care s-ar fi putut produce (având în vedere că este o infracțiune de pericol), precum și de persoana și conduita inculpatului (care a mai fost condamnat anterior pentru o faptă de același gen), dovedind perseverență infracțională, Tribunalul constată că nici sub acest aspect, fapta săvârșită de inculpat nu poate fi considerată ca lipsită de pericolul social necesar pentru existența infracțiunii.

În consecință, nici criticile petentului referitoare la necesitatea aplicării art. 18 indice 1 Cod penal și art. 91 Cod penal, nu pot fi primite de instanță.

În termen, hotărârile au fost recurate de inculpat cu motivarea că față de tulburările psihice de care suferă, a săvârșit fapta fără discernământ.

Recursul formulat nu este fondat.

Prima instanță și instanța de apel au reținut o situație de fapt conformă cu probele administrate, au făcut o corectă încadrare a faptei și au aplicat o pedeapsă care corespunde scopului cerut de art. 52 Cod penal. Afecțiuni de care suferă condamnatul, conform înscrisurilor depuse la dosar, "tulburare anxioasă cu atacuri de ", nu sunt de natură a înlătura răspunderea penală pe temeiul lipsei de discernământ.

Mai mult, aceste afecțiuni au fost constatate la peste un an de zile de la săvârșirea faptei, nu s-a dovedit că în momentul consumării faptei, inculpatul suferea de astfel de afecțiuni.

Pentru aceste motive, în baza art. 38515pct. 1 lit. "b" Cod procedură penală, recursul va fi respins ca nefondat.

Văzând și dispozițiile art. 192 alin. 2 Cod procedură penală,

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

DECIDE:

Respinge ca nefondat recursul formulat de inculpatul - împotriva deciziei penale nr. 80 din 19.02.2008 a Tribunalului Iași, hotărâre pe care o menține.

Obligă recurentul la plata sumei de 180 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care 100 lei, către Baroul d e Avocați I, reprezentând onorariu avocat desemnat din oficiu se avansează din fondurile statului.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică azi 27 mai 2008.-

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,

Grefier,

Red.

Tehnored.

Tribunalul Iași:,

-

02.06.2008

2 ex.-

Președinte:Aurel Dublea
Judecători:Aurel Dublea, Mihaela Chirilă, Otilia Susanu

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Infractiuni rutiere OG 195 2002 Cod rutier sanctiuni. Decizia 301/2008. Curtea de Apel Iasi