Infractiuni rutiere OG 195 2002 Cod rutier sanctiuni. Decizia 315/2009. Curtea de Apel Iasi

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL IAȘI

SECȚIA PENAL ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI

DECIZIE PENAL Nr. 315

Ședința public de la 21 Mai 2009

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Ancuța Gabriela Obreja Manolache

Judector: - -

Judector:

Grefier:

Ministerul Publica fost reprezentat prin procuror

Pe rol fiind judecarea recursului penal, având ca obiect " nr.OUG195/2002" promovat de inculpatul recurent și intimat și partea vtmat recurent împotriva deciziei penale nr.2 din data de 05.01.2009 pronunțat de Tribunalul Iași în dosarul penal nr-.

Conform disp.art.297 Cod procedur penal s-a procedat la strigarea cauzei și s-a fcut apelul prților și a celorlalte persoane chemate în proces, constatându-se c se prezint inculpatul recurent și intimat, sistat de avocat ales, lips fiind partea vtmat recurent.

Procedura de citare este legal îndeplinit.

S-a fcut referatul cauzei de ctre grefier, din care rezult aspectele de mai sus cu privire la modul de îndeplinire a procedurii de citare, c este al treilea termen de judecat, c la termenul anterior cauza a fost amânat la solicitarea aprtorului inculpatului pentru a depune soluția ce urma a fi pronunțat de Tribunalul Iași în dosarul penal nr-, c prin serviciul de registratur al instanței, a fost depus o cerere din partea prții vtmate prin care solicit returnarea dosarului pentru reconstituirea cauzei la locul faptei,și s-au verificat actele și lucrrile dosarului, dup care:

Avocat, având cuvântul, solicit instanței acordarea unui nou termen de judecat întrucât Tribunalul Iașia acordat un nou termen în dosarul nr- la data de 04 iulie 2009 doar pentru lipsa cazierului inculpatului.

Reprezentantul Ministerului Publicac rui opinie este cerut în ședinț public, nu se opune acordrii unui nou termen în cauz.

Instanța, respinge cererea de amânare formulat de inculpatul, având în vedere c eventuala soluție ce se va pronunța în dosarul penal nr- nu este necesar soluționrii prezentei cauze.

Instanța, aduce la cunoștinț inculpatului c are dreptul de a nu face nici o declarație, atrgându-i-se atenția c dac este de acord s dea declarație, ceea ce declar poate fi folosit și împotriva sa.

Inculpatul, prezint pentru identificare Seria - nr.-, fiul lui G și, nscut la data de 23.09.1978,CNP: -, domiciliat în I,-, -.1,.5, județul

Precizeaz c înțelege s se foloseasc de dreptul la tcere, neavând nimic de declarat în plus faț de declarația dat în fața primei instanțe.

Nemaifiind de formulat alte cererii, curtea, constat cauza în stare de judecat și acord cuvântul la dezbateri.

Avocat pentru inculpatul recurent și intimat, având cuvântul, susține oral motivele de recurs expuse detaliat în scris, motive care vizeaz nelegalitatea și netemeinicia celor dou hotrâri pronunțate.

Prin sentința penal nr.1743 din 29 mai 2008 pronunțat de Judec toria Iași, inculpatul a fost condamnat la 8 ( opt) luni închisoare pentru svârșirea infracțiunii prevzut și pedepsit de art.86 alin.1 din OUG 195/2002, cu aplicarea art.74 alin.1 lit.c, art.76 alin.1 lit.d Cod penale și art.37 alin.1 lit.b Cod penal, prin schimbarea încadrrii juridice dat faptei prin actul de sesizare, în baza disp.art.334 Cod procedur penal, din art.86 alin.1din OUG 195/2002), și 1 (un) an închisoare pentru svârșirea infracțiunii prevzut și pedepsit de art.90 alin.1 lit.c, art.76 alin.1 lit.d Cod penal și art.37 alin.1 lit.b Cod penal, ambele cu aplicarea art.33 lit.a Cod penal ( prin schimbarea încadrrii juridice dat faptei prin actul de sesizare, în baza disp.art.334 Cod procedur penal, din art.89 alin.1 din OUG 195/2002).

În urma contopirii celor dou pedepse inculpatul urmând s execute o pedeaps rezultant de 1 (un) an închisoare.

Împotriva sentinței inculpatul a formulat apel care a fost respins de ctre Tribunalul Iași prin decizia penal nr. 2 din 05.02.2009.

Susține aprarea c singura soluție legal și temeinic care se impune a fi dat în cauza de faț este achitarea inculpatului pentru cele dou infracțiuni ce i se rețin în sarcin și pentru care a fost condamnat.

Din probele administrate în cauz rezult c, în ziua de 06.11.2005 inculpatul, G și, s-au deplasat cu autoturismul prții vtmat la o suprafaț de teren cu pomi fructiferi, aparținând acestuia, în vederea acoperirii acestora cu celofan, împotriva roztoarelor.

Partea vtmat i-a servit pe cei de mai sus indicați cu mâncare și butur, partea vtmat fiind singura care a consumat în exces buturi alcoolice. În momentul în care s-a terminat activitatea la munca partea vtmat l-a obligat pe inculpat s îl duc acas, dup care inculpatul s mearg într-un alt sat, respectiv în satul pentru a-i aduce prții vtmate lapte. La amenințrile acestuia inculpatul îl duce acas pe vtmat, dup care merge în satul respectiv dup lapte și la întoarcere, spre nenorocul lui, datorit unei defecțiuni la autoturismul prții vtmate ajunge s se rstoarne. În urma impactului inculpatul a fost lovit la cap, rmâne în mașin și numai la insistențele martorului, tractorist, aflat la locul accidentului l-a scos din mașin și constatând c acesta este lovit la cap și se afla în stare de șoc l-a urcat într-o mașin și la trimis la În aceast situație apreciaz aprarea c lipsește latura subiectiv a infracțiunii de prsire a locului accidentului, fapt pentru care se impune achitarea.

În ce privește infracțiunea de "conducere pe drumurile publice a unui autovehicul fr permis", apreciaz aprarea c vina nu-i aparține inculpatului, acesta fiind amenințat și obligat s urce la volanul autoturismului prții vtmate pentru a-l conduce acas dat fiind starea avansat de ebrietate în care acesta se afla. Invoc în aprarea inculpatului starea de necesitate precum și tensiunea datorat accidentului astfel încât nu se poate reține c a svârșit infracțiunea de conducere fr permis cu intenție, nu se încadreaz în disp.art.37 lit.b Cod penal.

Nu exist intenție direct, a fost un caz fortuit, a fost o situație deosebit, solicitând și pentru aceast infracțiune achitarea.

Pentru motivele prezentate oral și pe larg expuse în scris, pune concluzii de admitere a recursului, casarea celor dou hotrâri și rejudecând s se dispun achitarea inculpatului.

În ce privește recursul declarat de partea vtmat recurent s fie respins ca inadmisibil întrucât nu exercitat calea de atac a apelului.

Reprezentantul Ministerului Public având cuvântul, susține c nici unul din motivele de recurs invocate de ctre inculpat prin aprtor nu pot fi primite de instanța de recurs.

Faptele pentru care inculpatul a fost condamnat au fost comise cu intenție direct, inculpatul trebuia s prevad rezultatele faptelor sale. c nu posed permis de conducere accept s conduc autoturismul prții vtmate, iar dup producerea accidentului prsește locul accidentului. Susținerile inculpatului sunt infirmate de probele administrate, în cauz, existând suficiente probe care justific condamnarea inculpatului.

Apreciaz decizia recurat ca fiind legal și temeinic, recursul nefondat și pune concluzii de respingere ca atare.

În ce privește recursul declarat de partea vtmat, pune concluzii de respingere ca inadmisibil, acesta nu a exercitat calea de atac a apelului.

Inculpatul recurent și intimat, având ultimul cuvânt, susține c nu are nici o scuz pentru cele întâmplate, este cstorit, are un copil de 1 an și 3 luni și este singurul întrețintor de familie. Solicit instanței s aprecieze și s dispun în consecinț.

Curtea de Apel,

Deliberând asupra recursurilor penale de faț, constat urmtoarele:

Prin sentința penal nr. 1743 din 29.05.2008 Judec toria Iașia hotrât:

Condamn inculpatul, fiul lui G și, nscut 23.09.1978 în municipiul Cîmpulung, jud. A, domiciliat în I,-, - 1,.5, jud. I-fr forme legale în sat și comuna, jud. I,CNP:-, cetțean român, religia ortodox, cstorit, fr copii minori, studii-8(opt)clase, ocupația-lucrtor în domeniul construcțiilor,recidivist, la:

-8(opt)luni închisoare pentru svârșirea infracțiunii de "conducere pe drumurile publice a unui autoturism de ctre o persoan ce nu posed permis de conducere",prev. și ped. de art. 86 alin. 1 din OUG 195/2002 privind circulația pe drumurile publice,cu aplicarea art. 74 alin. 1 lit. c Cod Penal și art. 76 alin. 1 lit. d Cod Penal și cu aplicarea art. 37 alin. 1 lit. b Cod Penal.(prin schimbarea încadrrii juridice dat faptei prin actul de sesizare,în baza dispozițiile art. 334 Cod Procedur Penal,din art. 86 alin. 1 din OUG 195/2002);

-1(un)an închisoare pentru svârșirea infracțiunii de "prsire a locului accidentului fr încuviințarea organelor de poliție",prevzut pedepsit de art. 89 alin. 1 din OUG 195/2002 privind circulația pe drumuri publice,cu aplicarea art. 74 alin. 1 lit. c Cod Penal și art. 76 alin. 1 lit. d Cod Penal și cu aplicarea art. 37 alin. 1 lit. b Cod Penal,ambele cu aplicarea art. 33 lit. a Cod Penal(prin schimbarea încadrrii juridice dat faptei prin actul de sesizare,în baza dispozițiilor art. 334 Cod Procedur Penal, din art. 89 alin. 1 din OUG 195/2002).

În baza dispozițiilor art. 33 lit. a Cod Penal și art. 34 alin. 1 lit. b Cod Penal dispune contopirea pedepselor aplicate,inculpatul urmînd s execute o pedeaps rezultant de 1(un)an închisoare.

Aplic pedeapsa accesorie,interzicând inculpatului pe durata și în condițiile prevzute de art. 71 Cod Penal drepturile prevzute de art. 64 alin. 1 lit. a teza II și b Cod Penal.

În baza dispozițiilor Deciziei nr. 1/2005 a Înaltei Curți de Casație și Justiție-Secțiile Unite și art. 998-999 cod civil respinge cererea formulat de partea vtmat,domiciliat în I, - nr.14,- 1, 5,jud.

Pentru hotrî astfel, prima instanț a reținut urmtoarele:

În ziua de 06.11.2005, împreun cu, G și s-au deplasat cu autoturismul primului, la o suprafaț de teren cu pomi fructiferi, aparținând acestuia, în vederea acoperirii acestora cu celofan, împotriva roztoarelor. În timpul desfșurrii acestei activitți a venit și numitul pentru a ajuta la.

, a scos de mâncare și butur din autoturism, respectiv vin și, și începe s consume în mod excesiv, pân a adormit pe un celofan, pe pmânt. La insistențele lui G și, acesta a fost luat și dus pe bancheta din spate a autoturismului, de ctre și.

Dup terminarea activitților, toți cei prezenți se urc în autoturism, iar acesta este condus pân în satul pe DN 24 de ctre, cu toate c tatl acestuia i-a spus s nu fac acest lucru timp în care se afla în stare avansat de ebrietate, nefiind conștient, lucru confirmat de martorul.

Inculpatul conduce autoturismul pân la satul, unde îl las pe aproape de locuința sa, și își continua drumul spre locuința prinților si, unde coboar cu toții. Dup aceasta inculpatul se urc din nou în autoturism, și îl conduce pe DN 24C, pân în satul, comuna, jud. I, la locuința lui, lucru confirmat de aceasta.

La întoarcerea spre locuința prinților si, pierde controlul volanului și se rstoarn cu acesta. Cu ajutorul unor conductori auto repune autoturismul pe roți, îl scoate în afara prții carosabile și, cu toate c martorul îi spune c nu este bine s plece, acesta prsește locul accidentului.

Împotriva sentinței penale indicate mai sus a declarat apel inculpatul, artând c nu a svârșit infracțiunea de conducere fr permis cu intenție, astfel încât nu se încadreaz în disp. art. 37 lit. b Cod penal și a invocat starea de necesitate precum și tensiunea datorat accidentului.

Prin decizia penal nr. 2/05.01.2009, Tribunalul Iașia respins ca nefondat apelul declarat de inculpatul împotriva sentinței penale nr. 1743/29.05.2008 pronunțate de Judec toria Iași.

Pentru a decide astfel, Tribunalul a reținut c situația de fapt reținut prin rechizitoriu și de instanța de fond este temeinic dovedit.

Susținerile inculpatului potrivit crora a fost forțat de partea vtmat s se urce la volanul mașinii, întrucât acesta din urm era but, nu sunt confirmate de probele administrate în cauz, toți martorii audiați în cauz declarând c partea vtmat era într-o stare avansat de ebrietate, aceasta fiind și împrejurarea invocat de inculpat, în aprarea sa.

Tribunalul a constatat c inculpatul nu s-a aflat într-o împrejurare excepțional, așa cum presupune starea de necesitate. Deși era conștient c nu posed permis de conducere a condus autoturismul aparținând lui, având și pasageri și, apoi, dup producerea accidentului, a plecat de la locul producerii accidentului.

Așa cum rezult din declarațiile martorului, acesta i-a spus inculpatului c trebuie s aștepte sosirea organelor de poliție și c nu trebuie s plece acas, îns inculpatul a plecat, motivând c era lovit la cap și trebuia s mearg la spital.

În concluzie, Tribunalul a reținut c toate susținerile inculpatului sunt infirmate de ansamblul probator administrat în cauz, rezultând cu certitudine vinovția acestuia în producerea accidentului.

Împotriva deciziei penale nr. 2/05.01.2009 pronunțate de Tribunalul Iașia declarat recurs inculpatul, artând c partea vtmat, care se afla în stare de ebrietate și nu mai putea conduce, l-a obligat, prin violenț fizic și verbal, s conduc autoturismul, pentru a-i transporta în sat pe partea vtmat și pe cei care în ziua respectiv lucraser pe terenul prții vtmate. Inculpatul a mai artat c a svârșit infracțiunile din culp, deoarece a refuzat s conduc autoturismul, îns modul violent în care a fost obligat s îl conduc, dar și condițiile concrete constând în aceea c în acea zi de noiembrie cinci persoane se aflau pe un câmp deschis, departe de sat, l-au constrâns s conduc mașina în sat pentru a-i transporta la domiciliu.

În cauz a declarat recurs și partea vtmat, solicitând restituirea cauzei la procuror pentru completarea urmririi penale și acuzarea martorilor inculpatului de svârșirea infracțiunilor de mrturie mincinoas și fals în declarații.

Examinând recursul declarat de partea vtmat, Curtea constat c este inadmisibil, conform art. 385 ind. 1 alin. 4 Cod procedur penal, întrucât aceasta nu a folosit calea apelului, iar decizia pronunțat în apel nu a modificat soluția din sentinț, așa încât recursul su va fi respins ca inadmisibil, în temeiul art. 385 ind. 15 pct. 1 lit. a Cod procedur penal.

Examinând recursul declarat de inculpatul, Curtea constat c acesta nu este fondat pentru urmtoarele considerente:

Prima instanț administrat legal și a apreciat temeinic toate probele necesare aflrii adevrului cu privire la fapte și la persoana inculpatului, stabilind corect situația de fapt și vinovția acestui inculpat în svârșirea infracțiunilor prev. de art. 86 alin. 1 din OUG 195/2002 și art. 89 alin. 1 din OUG 195/2002.

Constrângerea fizic și moral invocat de inculpat în aprarea sa nu este dovedit de nici un mijloc de prob administrat în cauz. Toți martorii audiați, inclusiv prinții inculpatului au relata c inculpatul s-a urcat la volanul autoturismului prții vtmate la simpla solicitare a acestuia din urm, care fiind în stare de ebrietate nu mai putea conduce. Din mrturiile celor care au fost de faț rezult c nu a exercitat o constrângere asupra fizicului inculpatului și nici nu a amenințat pe inculpat cu un pericol grav pentru persoana sa ori a altuia, pentru a-l forța s se urce la volanul autoturismului și s îl conduc. Așa fiind, corect a reținut prima instanț c inculpatul a acționat cu vinovție sub forma intenției directe și a hotrât condamnarea sa pentru svârșirea infracțiunii de conducere a unui autovehicul pe drumurile publice fr a avea permis de conducere.

Vinovția inculpatului nu este înlturat nici de faptul c persoanele care au muncit pe terenul prții vtmate în ziua de 06.11.2005 nu mai aveau cu ce se întoarce în sat, din cauza faptului c partea vtmat se afla în stare de ebrietate și nu mai putea conduce autoturismul cu care îi transportase. Împrejurarea c acele persoane care se aflau într-o zi friguroas departe de sat, așa cum susține inculpatul, nu se mai puteau deplasa cu autoturismul, nu constituia un pericol iminent și inevitabil care le-ar fi amenințat viața, integritatea corporal ori sntatea, iar acțiunea inculpatului de a conduce fr permis autoturismul pentru a le transporta în sat nu constituia în nici un caz singura modalitate prin care acestea ar fi ajuns în sat. de departe s-ar fi aflat de sat, persoanele în cauz s-ar fi putut deplasa și fr un mijloc de transport.

Nici infracțiunea de prsire a locului accidentului nu a fost svârșit din culp, așa cum se apr inculpatul. Faptul c a prsit locul accidentului, deși a fost avertizat de martorul s nu plece pân nu ajung organele de poliție, dovedește c inculpatul nu s-a aflat în situația de a nu prevedea rezultatul faptei sale.

Pentru aceste considerente, Curtea, în temeiul art. 385 ind. 15 pct. 1 lit. Cod procedur penal, va respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul.

Vzând și dispozițiile art. 192 al. 2 Cod procedur penal;

Pentru aceste motive,

În numele legii,

Decide:

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul și ca inadmisibil recursul declarat de partea vtmat împotriva deciziei penale nr.2 din 5 ianuarie 2009 Tribunalului Iași,pe care le menține.

Oblig recurenții la câte 100 lei cheltuieli judiciare ctre stat.

Definitiv.

Pronunțat în ședinț public, azi 21 Mai 2009.

PREȘEDINTE: Ancuța Gabriela Obreja Manolache

- - - -

Judector,

- -

Judector,

Grefier,

Red./Tehnored.:

2 ex./11.06.2009

Jud. apel:

Jud. fond:

Președinte:Ancuța Gabriela Obreja Manolache
Judecători:Ancuța Gabriela Obreja Manolache, Tatiana Juverdeanu

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Infractiuni rutiere OG 195 2002 Cod rutier sanctiuni. Decizia 315/2009. Curtea de Apel Iasi