Infractiuni rutiere OG 195 2002 Cod rutier sanctiuni. Decizia 329/2009. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI
DOSAR NR-
DECIZIA PENALĂ NR. 329/R/2009
Ședința publică din 20 mai 2009
Instanța compusă din:
PREȘEDINTE: Claudia Ilieș JUDECĂTOR 2: Vasile Goja Ana Covrig
JUDECĂTORI: - -
- -
GREFIER: - -
Parchetul de pe lângă Curtea de APEL CLUJ reprezentat prin:
, procuror șef secție judiciară
S-a luat spre examinare recursul declarat de inculpatul împotriva deciziei penale nr.92/A din 30 martie 2009 Tribunalului Cluj, pronunțată în dosar nr-, având ca obiect infracțiunea prev.de art.86 alin.1 din OUG 195/2002 republicată, cu aplic.art.37 lit.a pen.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă apărătorul desemnat din oficiu al inculpatului, av., în substituirea av., din Baroul Cluj, cu delegație avocațială depusă la dosar, lipsă fiind inculpatul.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care nefiind cereri de formulat ori excepții de ridicat, instanța acordă cuvântul pentru susținerea recursului.
Apărătorul inculpatului solicită admiterea recursului, casarea hotărârilor pronunțate anterior și rejudecând cauza, să se dispună în baza art.11 pct.2 lit.a rap.la art.10 lit.a pr.pen. achitarea inculpatului de sub învinuirea comiterii infracțiunii care i se reține în sarcină, având în vedere că din probele administrate în cauză rezultă că prietena inculpatului, numita a condus autoturismul și nu inculpatul. Declarația inculpatului se coroborează cu declarația lui și a martorului. Inculpatul se afla pe scaunul șoferului, dar autoturismul staționa. În cauză există dubii care profită doar inculpatului și prin urmare, se impune achitarea acestuia în baza art.10 lit.a pr.pen. Cu onorar avocațial din.
Reprezentanta Parchetului solicită respingerea recursului declarat de inculpat ca nefondat și menținerea ca legale și temeinice a hotărârilor atacate. Probatoriul administrat în cauză a fost apreciat corect de instanța de fond și de apel. În faza de apel, s-a completat probatoriul, inculpatul încercând să-și dovedească nevinovăția prin folosirea unor martori care au declarat mincinos. Declarațiile martorilor și se coroborează cu procesul-verbal de cercetare la fața locului, astfel că în mod corect s-au înlăturat probele propuse de inculpat. Solicită respingerea recursului și obligarea inculpatului la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat.
CURTEA:
Prin sentința penală nr. 223/25.06.2008 a Judecătoriei Turda, în baza art. 86 alin 1 nr.OUG 195/2002 cu aplicarea art. 37 lit. a pen. a fost condamnat inculpatul - fiul lui și, născut în data de 17.11.1984, în T, C, cetățean român, studii 12 clase, stagiul militar satisfăcut, T, str. -, nr. 7, C, CNP -, cu antecedente penale - la o pedeapsa de 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de conducere fără permis.
S-a făcut aplicarea art. 71.pen, art 64 lit. a, b pen.
În baza art. 83.pen. s-a revocat suspendarea condiționată a executării pedepsei de 1 an închisoare aplicată prin Sentința penală nr. 210/28.03.2007 a Judecătoriei Turda pe care a cumulat-o cu prezenta pedeapsă, inculpatul executând 2 ani închisoare.
S-a făcut aplicarea art. 71.pen, art. 64 lit. a, b pen.
Onorariul de 100 lei av. oficiu s-a avansat din
În baza art. 191 alin. 1.pr.pen. a fost obligat inculpat la 680 lei cheltuieli judiciare către stat, incluzând onorariul avocațial.
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut că prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Turda, inculpatul a fost trimis în judecată pentru comiterea infracțiunii de conducere fără permis, prev. de art. 86 alin. 1 nr.OUG 195/2002, cu aplicarea art. 37 lit. a pen. întrucât în data de 11.05.2007 a condus un autoturism cu nr. de înmatriculare B 45 pe drumul public, fără a avea permis de conducere.
Aceasta stare de fapt s-a reținut conform declarației martorilor, înscrisurilor.
În faza cercetării judecătorești au fost audiați martorii,. S-au citit declarațiile martorilor,. S-a comunicat adresa nr. 90/30.05.2008 a.
Inculpatul nu s-a prezentat în fața instanței, deși a fost citat cu mandat de aducere și a arătat că se va prezenta în fața instanței, apoi a plecat în loc necunoscut.
S-a renunțat la audierea martorului G propus de apărătorul inculpatului, întrucât prin mandat de aducere s-a arătat că este plecat în Spania.
Analizând materialul probator al cauzei, conform procesului verbal de constatare coroborat cu declarația martorilor, prima instanță a reținut că în data de 11.05.2007 inculpatul a condus un autovehicul marca VW între Câmpia și T, fiind oprit și verificat de către lucrătorii de poliție pe str. - -,
Martorii și au fost de față când inculpatul a fost oprit pe - -, aflându-se la volanul autovehiculului B 45.
Martorul a arătat că a urcat în autovehiculul condus de inculpat, așezându-se pe scaunul din dreapta față, iar în spate a urcat fiica martorului. Martorul a arătat că au urcat în autovehiculul condus de inculpat la o stație de autobuz din III T și au fost opriți în trafic după intersecția - - cu str. -.
Față de aceste declarații, s-a înlăturat ca nesinceră declarația martorei care a arătat că ea a condus autoturismul până la intersecția - - cu str. -, unde a oprit și a mers până la un coafor. A arătat că inculpatul s-a aflat pe scaunul dreapta față, iar în spate se aflau martorii, G și fiica martorului.
Prin adresa nr. 90/30.05.2008 a se confirmă susținerea martorei că nu se afla la serviciu în ziua respectivă.
Însă, între declarația martorei și a martorului există contradicții: astfel martorul nu menționează prezența martorei în autovehicul, declarația sa coroborându-se cu procesul verbal de constatare în care s-a identificat doar un pasager în autovehiculul inculpatului. Instanța de fond a reținut că în autoturism pe lângă inculpat se mai aflau doi bărbați și o minora, un aflându-se pe scaunul dreapta față. Prezența minorei (fiica martorului ) pe bancheta din spate este susținută de martorul. Martora a arătat ca martorul a stat pe bancheta din spate, aspect infirmat de martor, care a arătat că a stat pe scaunul dreapta față. Același lucru se desprinde din declarația martorului care a arătat că inculpatul a condus, iar un alt se afla pe scaunul dreapta față.
Martora a susținut că este posibil ca inculpatul să fi pornit instalația de încălzire în autovehicul și din acest motiv să se fi aflat pe scaunul din stânga față, scaunul șoferului. Instanța de fond a înlăturat aceasta declarație ca nesinceră ținând seama de declarația martorului (inculpatul a condus) și a martorilor asistenți ( si - inculpatul a fost oprit în trafic). Declarația martorei nu se coroborează în privința acestui aspect cu nici o altă probă.
Față de aceste neconcordanțe dintre declarația martorei pe de o parte și ale martorilor, și, a procesului verbal de constatare, pe de altă parte instanța de fond a constatat că declarația martorei este nesincera, necorespunzând adevărului.
Potrivit adresei nr. -/17.05.2007 a MAI Serviciul public comunitar - regim permise de conducere se reține că inculpatul nu are permis de conducere.
Fapta inculpatului care în data de 11.05.2007 a condus pe drumul public un autovehicul fără a avea permis de conducere constituie infracțiunea de conducere fără permis prev. de art. 86 alin 1 nr.OUG 195/2002, cu aplicarea art. 37 lit. a Cp en.
Inculpatul a comis fapta cu intenție, cunoscând că nu are permis, aspect reliefat de martorii și care au arătat că inculpatul a spus că nu are permis de conducere.
Față de fișa de cazier judiciar a inculpatului s-au reținut următoarele: prin sentința penală nr. 878/15.11.2006 a Judecătoriei Turdaa fost condamnat la 9 luni închisoare pentru infracțiunea prev. de art. 78 alin 1 nr.OUG 195/2002 conducere fără permis și la o lună închisoare pentru vătămare corporală din culpă, prev. de art. 184 alin. 1,3 pen aplicându-i se pedeapsa de 9 luni închisoare a cărei executare a fost suspendata condiționat, conform art 81 pen, art. 82.pen, pentru 2 ani 9 luni termen de încercare; prin sentința penală nr. 210/28.03.2007 a Judecătoriei Turdaa fost condamnat la 1 an închisoare pentru art. 78 alin 1 nr.OUG 195/2002 conducere fără permis și, contopindu-se cu pedepsele aplicate prin SP 878/2006 a Judecătoriei Turda, i s-a aplicat o pedeapsă de 1 an închisoare, executarea fiind suspendată condiționat pentru 3 ani, termen de încercare, conform art. 81.pen, art. 82.pen.
Termenul de încercare curge de la data rămânerii definitive a hotărârii penale de condamnare prin care s-a dispus suspendarea, astfel încât prezenta infracțiune s-a constatat că este comisă în termenul de încercare al pedepsei de 1 an închisoare. Prin urmare, sunt incidente prev. art. 37 lit. a pen, recidiva mare postcondamnatorie, anterior fiind condamnat la o pedeapsă mai mare de 6 luni închisoare, pentru infracțiuni intenționate.
La individualizarea judiciară a pedepsei, conform art. 72.pen s-au avut în vedere dispozițiile părții generale a codului penal, limitele speciale ale pedepsei, persoana inculpatului (s-a sustras urmăririi penale și judecății, are antecedente penale de același fel, dovedind perseverența infracțională, dovedind că pedepsele anterioare nu au contribuit la reeducarea inculpatului, la prevenirea comiterii de noi infracțiuni).
În baza art. 86 alin 1 nr.OUG 195/2002 cu aplicarea art. 37 lit. a pen. instanța de fond l-a condamnat pe inculpatul la o pedeapsa de 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de conducere fără permis.
A făcut aplicarea art. 71.pen, art. 64 lit. a, b pen.
În baza art. 83.pen. instanța de fond a revocat suspendarea condiționată a executării pedepsei de 1 an închisoare - Sentința penală nr. 210/28.03.2007 a Judecătoriei Turda pe care a cumulat-o cu prezenta pedeapsă, inculpatul executând 2 ani închisoare.
A făcut aplicarea art. 71. pen, art. 64 lit. a, b pen.
Onorariul de 100 lei av. oficiu s-a avansat din.
În baza art. 191 alin. 1.pr.pen. l-a obligat pe inculpat la 680 lei cheltuieli judiciare către stat, incluzând onorariul avocațial.
Împotriva acestei hotărâri a promovat apel inculpatul declarația fiind înregistrată la Judecătoria Turda la data de 3.07.2008.
În motivare apelului s-a solicitat, în principal, admiterea apelului, desființarea sentinței primei instanțe și trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de fond, în baza art. 379 alin. 2 lit. b pr.pen. iar în subsidiar admiterea apelului, desființarea sentinței primei instanțe și pronunțarea unei noi hotărâri în baza art. 379 alin. 2 lit. a pr.pen. prin care să se dispună achitarea inculpatului în baza art. 11 pct. 2 lit. a rap. la art. 10 alin. 1 lit. a pr.pen. iar în alt subsidiar, achitarea inculpatului în baza art. 11 pct. 2 lit. a rap. la art. 10 alin. lit.1pr.pen.
Prin decizia penală nr. 92/A/30.03.2009, Tribunalul Cluja respins ca nefondat apelul inculpatului împotriva hotărârii Judecătoriei Turda și l-a obligat pe acesta la 1000 lei, cheltuieli judiciare către stat.
Tribunalul a constatat că s-a pronunțat de către prima instanță o soluție legală și temeinică, pe baza probelor administrate în cauză, judicios analizate și interpretate.
Totodată, tribunalul a făcut el însuși o analiză judicioasă a probelor de la prima instanță, precum și a celor noi, administrate în fața instanței de apel.
Astfel, s-a reținut că o primă contradicție apare între procesul verbal de constatare a infracțiunii, declarațiile martorului, ale martorilor și, pe de o parte și cele ale inculpatului și ale martorului G, pe de altă parte, referitoare la momentul depistării inculpatului la volanul autoturismului VW. Din prima categorie de probe reiese că inculpatul a fost oprit în trafic, iar din cea de a doua, reiese că organele de poliție au sosit în zonă în timp ce vehiculul respectiv era staționat.
O altă contradicție evidențiată este cea între declarația inculpatului și a martorului. Astfel, primul declară că martorul i-a însoțit pe inculpat și martora de acasă de la inculpatul, pe tot parcursul deplasării, în timp ce martorul susține că a urcat în automobil numai dintr-o stație de autobuz din cartierul III, deplasându-se spre centru.
Din toate aceste contradicții, rezultă fără dubiu că probele în apărare sunt circumstanțiale, născute din dorința de a-l proteja pe inculpat.
În aceeași ordine de idei, inculpatul s-a apărat susținând că în momentul apariției organelor de poliție se afla la volanul mașinii respective, ca să pornească motorul și instalația de încălzire, afară fiind frig, susținere destul de echivocă, pentru data și ora depistării inculpatului, în condițiile în care în anul 2007 s-a prognozat pentru luna mai o vreme în limite de normalitate pentru o asemenea perioadă a anului (a sevedea http://vremea.ido.ro/stiri/meteo/prognoza-romania-vara/).
Prin urmare, instanța de fond a reținut corect că fapta imputată există, aceasta fiind comisă de către inculpat cu forma de vinovăție cerută de norma de incriminare. S-a apreciat că și pedeapsa a fost just individualizată în raport de criteriile oferite de art. 72 Cod Penal, preponderență dobândind cele referitoare la persoana inculpatului, care are antecedente penale pentru același gen de fapte penale, a avut o atitudine extrem de necooperantă cu organele judiciare, manifestată nu numai în fața instanței de fond, dar chiar și în fața celei de apel, folosind numeroase subterfugii de amânare a cauzei, fiind de negăsit la adresa indicată, după care întrebat de instanță, a susținut că totuși aceea este adresa sa legală, și că acolo locuiește efectiv, dar că o vreme a locuit în C-N cu prietena sa, însă mama sa nu știa unde anume locuiește, susținere oricum neprobată.
S-a făcut o corectă aplicare și a prevederilor art. 37 lit. a și 83. pen. așa încât pedeapsa finală este nu numai una legală, dar și justă.
În privința solicitării inculpatului de a se face aplicarea art. 10 lit.1pr.pen., tribunalul a apreciat că raportat la aceleași aspecte mai sus evidențiate, la împrejurările cauzei, legate de faptul că inculpatul nu avea un motiv să conducă, care să-l scoată în afara răspunderii penale, a condus o porțiune de traseu destul de însemnată, nu se poate conchide că fapta inculpatului este în mod vădit lipsită de importanță prin atingerea minimă a valorii apărate de legea penală, deoarece în cauza de față, o asemenea atingere numai ca minimă nu poate fi calificată.
Împotriva deciziei Tribunalului Cluj, în termen legal a declarat recurs inculpatul, prin apărător, recurs pe care însă nu l-a motivat în scris, inculpatul neprezentându-se nici în instanță pentru susținerea căii de atac.
Apărătorul desemnat din oficiu, a reiterat motivele din apel, în sensul casării hotărârilor pronunțate anterior și rejudecând cauza, să se dispună în baza art.11 pct.2 lit.a rap.la art.10 lit.a pr.pen. achitarea inculpatului de sub învinuirea comiterii infracțiunii care i se reține în sarcină, având în vedere că din probele administrate în cauză rezultă că prietena inculpatului, numita a condus autoturismul și nu inculpatul. Declarația inculpatului se coroborează cu declarația martorei și a martorului. Inculpatul se afla pe scaunul șoferului, dar autoturismul staționa, în cauză existând dubii care trebuie să profite inculpatului.
Verificând hotărârea atacată, pe baza lucrărilor și materialului din dosarul cauzei, în virtutea dispozițiilor art. 385/14 pr.pen. și a reglementărilor în materie, Curtea constată nefondat recursul în cauză.
Ambele instanțe, raportat la probatoriul administrat în cursul urmăririi penale, în fața instanței de fond, precum și la instanța de apel, au reținut o stare de fapt conformă realității, în sensul că la 11.05.2007 inculpatul a condus pe drumul public un autovehicul fără a poseda permis de conducere.
S-au analizat corect toate probele administrate, motivându-se corespunzător reținerea celor pe baza cărora s-a format convingerea judecătorilor în sensul vinovăției inculpatului, precum și înlăturarea celor considerate ca nefiind conforme cu realitatea.
S-a realizat totodată o încadrare juridică corectă a faptei în infracțiunea prev. de art.86 alin.1 din OUG nr.195/2002, reținându-se și incidența dispozițiilor art.37 lit.a pen. raportat la condamnarea de 1 an închisoare cu suspendare condiționată, aplicată inculpatului prin sentința penală nr.210/2007 a Judecătoriei Turda.
Instanța de apel a apreciat corect soluția primei instanțe relativ la procesul individualizării pedepsei aplicate inculpatului, prin valorificarea eficientă a criteriilor prev. de art.72 pen. și a stabilit întemeiat că nu pot fi aplicate în cauză dispozițiile art.10 lit.b/1 pr.pen. circumstanțele concrete ale cauzei nepermițând calificarea faptei inculpatului ca fiind în mod vădit lipsită de importanță și că deci, nu ar prezenta gradul de pericol social al infracțiunii pentru care a fost trimis în judecată.
Pentru aceste considerente și, neidentificându-se alte cazuri de casare care să fie luate în considerare din oficiu, Curtea va respinge ca nefondat recursul inculpatului, în baza art.385/15 pct.1 lit.b pr.pen.
În baza art.189 pr.pen. se va stabili în favoarea Baroului de Avocați C suma de 200 lei onorariu pentru apărător din oficiu, ce se va plăti din fondul Ministerului Justiției.
În baza art.192 alin.2 pr.pen. va fi obligat inculpatul recurent să plătească în favoarea statului suma de 300 lei cheltuieli judiciare, din care 200 lei reprezintă onorariu avocațial.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul -, domiciliat în T, str. - nr. 7, jud. C, împotriva deciziei penale nr. 92/A din 30 martie 2009 Tribunalului Cluj.
Stabilește în favoarea Baroului de Avocați C suma de 200 lei onorariu pentru apărător din oficiu, ce se va plăti din fondul Ministerului Justiției.
Obligă pe inculpatul recurent să plătească în favoarea statului suma de 300 lei cheltuieli judiciare, din care 200 lei reprezentând onorariu avocațial.
Decizia este definitivă.
Dată și pronunțată în ședința publică din data de 20 mai 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER
- - - - - - - -
Red./Dact.
3 ex./25.05.2009.
Președinte:Claudia IlieșJudecători:Claudia Ilieș, Vasile Goja Ana Covrig
