Infractiuni rutiere OG 195 2002 Cod rutier sanctiuni. Decizia 378/2009. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI
DOSAR NR-
DECIZIA PENALĂ NR. 378/R/2009
Ședința publică din 10 iunie 2009
Instanța compusă din:
PREȘEDINTE: Vasile Goja JUDECĂTOR 2: Ana Covrig Valentin Chitidean
JUDECĂTORI: - -
- -
GREFIER: - -
Ministerul Public, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj reprezentat prin:, procuror șef secție judiciară
S-a luat spre examinare recursul declarat de inculpatul împotriva deciziei penale nr.39/A din 10 martie 2009 pronunțată în dosar nr- al Tribunalului Maramureș, având ca obiect infracțiunea de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană căreie i-a fost suspendată exercitarea dreptului de a conduce, prev. de art.86 alin.2. din OUG 195/2002.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă inculpatul, asistat de apărător ales, av., din Baroul Cluj, cu delegație la dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care, se prezintă apărătorul desemnat din oficiu al inculpatului, av., care solicită acordarea onorariului avocațial pentru studierea dosarului și prezența sa la 4 termene de judecată.
Întrebat fiind, inculpatul arată că-și însușește recursul declarat de apărătorul său ales.
Nefiind cereri de formulat ori excepții de ridicat, instanța acordă cuvântul pentru susținerea recursului.
Apărătorul inculpatului solicită admiterea recursului, casarea hotărârilor pronunțate anterior și rejudecând cauza să se dispună achitarea inculpatului de sub învinuirea săvârșirii infracțiunii care i se reține în sarcină. Există o problemă tehnico-administrativă, care a făcut ca inculpatul să ajungă în fața poliției și a instanței de judecată. Conform unei adeverințe de la dosar, inculpatul la 26.10.2007 a susținut un examen pentru verificarea cunoștințelor legislative în domeniul rutier, examen promovat, fiind redusă perioada suspendării permisului de la 3 luni la 1 lună. S-a arătat că nu s-a împlinit termenul de 1 an de la data obținerii permisului, însă atunci se pune întrebarea de ce a fost admis inculpatul să se prezinte la examen. La data de 1.11.2007 acel termen s-a împlinit. acel examen, se poate reține că la data de 01.11.2007 inculpatul a beneficiat de dreptul de a conduce autoturismul. Faptul că nu s-a operat acest aspect, nu este imputabil inculpatului și din cauza unei probleme administrative, acesta nu poate fi condamnat. motiv pentru care se impune achitarea, este prezența erorii de fapt. Cele 3 luni de suspendare urmau să expire pe 10.01.2008. Inculpatul nu a primit nicio înștiințare cu suspendarea celor trei luni, această notificare venind la locuința bunicii sale. Inculpatul știa că în weekendul 5-6.01.2008 i-a expirat suspendarea. Avea prefigurarea că și cele 3 luni teoretic ar fi expirat. Pentru aceste motive, apreciază că se impune achitarea inculpatului. În subsidiar, solicită achitarea inculpatului în baza art.18/1 pen. deoarece fapta comisă nu prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni. Solicită a se avea în vedere conduita inculpatului din cursul procesului penal și anume faptul că inculpatul s-a prezentat la instanță, a recunoscut comiterea faptei, pe care o regretă și are un comportament corespunzător la locul de muncă.
Reprezentanta Parchetului solicită respingerea recursului declarat de inculpat ca nefondat și menținerea ca legale și temeinice a hotărârilor pronunțate anterior. Motivele invocate nu sunt dovedite, în mod corect apreciindu-se vinovăția inculpatului. Inculpatul nu îndeplinește condițiile prev.de art.221 lit.b din HG 1391/2006, deoarece nu a obținut permisul cu un an înainte, în mod greșit fiind primit să susțină examenul. Cunoștea că permisul de conducere era suspendat. S-a susținut că se afla în eroare de fapt, însă necunoașterea legii nu poate constitui eroare de fapt. Raportat la conduita inculpatului, care a fost condamnat anterior tot pentru o infracțiune la legea circulației, nu se impune achitarea în baza art.18/1 pen. Solicită respingerea recursului și obligarea inculpatului la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat.
Inculpatul, având ultimul cuvânt, regretă fapta comisă, solicitând achitarea sa.
CURTEA
Prin sentința penală nr. 2373/23.10.2008 a Judecătoriei Baia Marea fost condamnat inculpatul la pedeapsa de 3 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană al cărei drept de conducere a fost suspendat, prevăzută de art. 86 alin. 2 din nr.OUG 195/2002, cu aplicarea art. 74 lit. c Cod penal raportat la art. 76 lit. e Cod penal.
În temeiul art. 83 Cod penal a fost revocată suspendarea condiționată a executării pedepsei de 5 luni închisoare, aplicată prin sentința penală nr. 176/01.02.2007 a Judecătoriei Baia Mare, definitivă prin decizia penală nr. 88/A/23.03.2007 a Tribunalului Maramureș și s-a dispus cumularea acesteia cu pedeapsa de 3 luni închisoare, inculpatul urmând să execute pedeapsa de 8 luni închisoare. Totodată, în baza art. 71 Cod penal, inculpatului i-au fost interzise drepturile prevăzute de art. 64 lit. a teza a II-a și lit. b Cod penal.
Instanța de fond a reținut că la data de 06.01.2008, inculpatul a fost depistat de organele de poliție conducând autoturismul marca Ford Mondeo, cu nr. de înmatriculare -, pe str. - - din B M, ocazie cu care s-a constatat că acestuia îi fusese suspendată exercitarea dreptului de a conduce autovehicule în perioada 13.10.2007 - 10.01.2008.
În drept, prima instanță a apreciat că fapta săvârșită de inculpat întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prevăzută de art. 86 alin. 2 din nr.OUG 195/2002 republicată și, în considerarea dispozițiilor art. 72 Cod penal și art. 74 lit. c Cod penal raportat la art. 76 lit. e Cod penal, i-a aplicat acestuia pedeapsa de 3 luni închisoare.
Instanța de fond a reținut că infracțiunea a fost săvârșită de inculpat în cursul termenului de încercare stabilit prin sentința penală 176/01.02.2007 a Judecătoriei Baia Mare, definitivă prin decizia penală nr. 88/A/23.03.2007 a Tribunalului Maramureș, astfel încât, în temeiul art. 83 Cod penal a dispus revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei de 5 luni închisoare, pe care a cumulat-o cu cea de 3 luni închisoare, inculpatul urmând să execute pedeapsa de 8 luni închisoare în regim privativ de libertate.
Împotriva sentinței penale nr. 2373/23.10.2008 a Judecătoriei Baia Marea declarat apel inculpatul, solicitând desființarea hotărârii și, în urma rejudecării, achitarea sa în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a Cod procedură penală raportat la art. 10 lit. d Cod penal, iar în subsidiar, aplicarea prevederilor art. 181Cod penal, întrucât fapta nu prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni.
În motivarea apelului, inculpatul a arătat că la data când se reține că a săvârșit infracțiunea, în realitate încetase suspendarea exercitării dreptului de a conduce autovehicule, întrucât a solicitat reducerea perioadei de suspendare conform art. 221 alin. 1 din HG1391/2006 și s-a prezentat la testul de verificare a cunoștințelor în materie de legislație rutieră, fiind declarat admis. În consecință, perioada în care i-a fost suspendată exercitarea dreptului de a conduce autovehicule s-a redus la data de 13.11.2007, faptul de a nu fi operată această reducere de către autorități nefiindu-i imputabilă.
În subsidiar, inculpatul a arătat că împrejurările comiterii faptei reținute în sarcina sa, faptul că are cunoștințele necesare în conducerea autovehiculelor, atitudinea de sinceritate în fața organelor judiciare, determină concluzia că fapta nu prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni, iar aplicarea unei sancțiuni cu caracter administrativ este suficientă pentru îndreptarea sa.
Prin decizia penală nr.39/A/10 martie 2009, Tribunalul Maramureșa respins ca nefondat apelul inculpatului împotriva sentinței penale nr.2373/23.10.2008 a Judecătoriei Baia Mare și l-a obligat pe acesta la 50 lei cheltuieli judiciare către stat.
Instanța de apel, a constatat că sentința atacată este temeinică și legală, reținând, pentru a pronunța decizia, următoarele aspecte:
Potrivit adresei nr. -/09.01.2008 a Inspectoratul de Poliție al Județului M - Serviciul Poliției Rutiere, inculpatul este posesor de permis de conducere categoria "B", începând cu data de 14.11.2006, iar în perioada 13.10.2007-10.01.2008, acestuia i-a fost suspendată exercitarea dreptului de a conduce autovehicule pentru săvârșirea unei contravenții constând în conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul în timp ce se afla sub influența băuturilor alcoolice, prev. de art. 102 alin. 3 lit. a din nr.OUG 195/2002 republicată (fila 7 dosar urmărire penală).
Din mențiunile procesului-verbal de constatare, coroborate conform art. 69 Cod procedură penală cu declarația inculpatului a rezultat că acesta din urmă, la data de 06.01.2008, a condus autoturismul marca Ford Mondeo, cu nr. de înmatriculare -, pe str. - - din B M, unde a fost oprit de un echipaj al poliției rutiere, pentru depășirea vitezei legale. Cu acea ocazie, s-a constatat că inculpatului îi fusese suspendată exercitarea dreptului de a conduce autovehicule în perioada 13.10.2007-10.01.2008 și, în urma testării sale cu aparatul etilotest, că avea o concentrație de 0,13 mg/l alcool pur în aerul expirat (filele 1, 11 dosar urmărire penală).
Inculpatul a recunoscut săvârșirea faptei reținută în sarcina sa, atât în cursul urmăririi penale, cât și al cercetării judecătorești, însă a susținut că, după calculele sale, perioada de suspendare a exercitării dreptului de a conduce expirase la data de 13.11.2007, întrucât a promovat examenul de verificare a cunoștințelor în materie de legislație rutieră, acest ultim aspect fiind confirmat prin adresa nr. -/03.03.2009 emisă de Inspectoratul de Poliție al Județului M - Serviciul Poliției Rutiere.
Tribunalul a reținut însă că, potrivit aceleiași adrese, inculpatul nu a beneficiat de dispozițiile art. 221 din nr.HG 1.391/2006, întrucât nu îndeplinea condiția prev. la lit. baa rticolului menționat, respectiv nu obținuse permisul de conducere cu cel puțin un an înainte de săvârșirea faptei.
Având în vedere aceste aspecte, apărarea inculpatului a fost înlăturată, neîndeplinirea unei condiții legale pentru a putea beneficia de prevederile art. 221 din nr.HG 1.391/2006 neputând fi suplinită de omisiunea instituției publice de resort de a nu-i fi permis acestuia să participe la testul de verificare a cunoașterii regulilor de circulație.
Totodată, susținerile inculpatului nu pot fi primite și în considerarea faptului că acesta nu a făcut demersuri în vederea restituirii permisului de conducere, în condițiile în care avea convingerea că perioada de suspendare fusese redusă și expirase la data de 13.11.2007 și consemnase anterior că a luat la cunoștință că nu mai are dreptul de a conduce autovehicule pe o perioadă de 90 de zile (fila 6 dosar urmărire penală).
În raport de aceste aspecte, tribunalul a apreciat că instanța de fond a reținut o situația de fapt conformă cu realitatea și a făcut o corectă aplicare a dispozițiilor legale incidente.
De asemenea, prima instanță a realizat o individualizare judicioasă a pedepsei aplicate inculpatului, având în vedere atât gradul de pericol social concret al infracțiunii săvârșite, cât și comportarea sinceră a acestuia pe parcursul procesului.
În ceea ce privește susținerea inculpatului că fapta reținută în sarcina sa nu prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni și astfel sunt incidente dispozițiile art. 181Cod penal, având în vedere împrejurările în care a fost comisă, persoana și conduita făptuitorului și deținerea de către acesta a aptitudinilor necesare pentru conducerea autovehiculului, instanța a apreciat că nu este fondată.
Tribunalul a reținut că aspectele la care face referire inculpatul, subliniază gradul de pericol social concret al infracțiunii săvârșite de inculpat și perseverența acestuia în comiterea de fapte de natură să genereze o stare de pericol la adresa circulației pe drumurile publice. Astfel, potrivit certificatului de cazier judiciar, inculpatul a fost condamnat anterior pentru săvârșirea, în perioada cât era minor, a infracțiunilor de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care nu posedă permis de conducere și care are în sânge o îmbibație alcoolică ce depășește limita legală, prev. de art. 86 alin. 1 și art. 87 alin. 1 din nr.OUG 195/2002 republicată, prin sentința penală nr. 176/01.02.2007 a Judecătoriei Baia Mare fiindu-i aplicată pedeapsa rezultantă de 5 luni închisoare, a cărei executare a fost suspendată condiționat pe un termen de încercare de 1 an și 5 luni. În plus, suspendarea exercitării dreptului de a conduce autovehicule, care a atras comiterea infracțiunii ce formează obiectul prezentei cauze, a fost determinată de săvârșirea contravenției prevăzute de art. 102 alin. 3 lit. a din nr.OUG 195/2002, constând în conducerea unui autovehicul pe drumurile publice de către o persoană aflată sub influența băuturilor alcoolice.
De asemenea, tribunalul a constatat că fapta care formează obiectul prezentei cauze a fost săvârșită de inculpat în condițiile în care acesta se afla și sub influența băuturilor alcoolice, în urma testării sale rezultând o concentrație de 0,13 mg/l alcool pur în aerul expirat.
Or, toate aceste elemente sunt de natură nu numai să contureze gradul de pericol social al faptei în sine, ci și conduita inculpatului referitoare la normele care reglementează circulația pe drumurile publice și implicit, la valoarea socială ocrotită de legea penală, astfel încât, tribunalul a apreciat că fapta reținută în sarcina inculpatului prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni, impunându-se aplicarea unei pedepse în vederea realizării scopului și funcțiilor prevăzute de art. 52 Cod penal.
Împotriva deciziei Tribunalului Maramureș, în termen legal a declarat recurs inculpatul, solicitând casarea celor două hotărâri anterioare și, rejudecând,în principalachitarea inculpatului de sub învinuirea săvârșirii infracțiunii care i se reține în sarcină, în temeiul art.11 pct.2 lit.a rap. la art.10 lit.d pr.pen. iarîn subsidiar, achitarea inculpatului, în temeiul art.11 pct.2 lit.a rap. la art.10 lit.b/1 pr.pen. cu consecința aplicării dispozițiilor art.18/1 pen.
În motivarea recursului, au fost reiterate aspectele pe care inculpatul și-a întemeiat apelul, respectiv, lipsa intenției în comiterea infracțiunii, inculpatul având reprezentarea faptului că, la data depistării în trafic încetase suspendarea dreptului de a conduce autovehicule, întrucât susținuse examen pentru verificarea cunoștințelor legislative în domeniul rutier, examen promovat, fiind astfel redusă perioada suspendării permisului de la 3 luni la 1 lună. Pe de altă parte, inculpatul nu a primit nicio înștiințare cu privire la suspendarea celor trei luni, această notificare venind la locuința bunicii sale. Inculpatul știa că în week-endul 05-6.01.2008 i-a expirat suspendarea, având prefigurarea că și cele 3 luni, teoretic ar fi expirat.
De asemenea, a apreciat că fapta comisă nu prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni, raportat la conduita inculpatului din cursul procesului penal, în sensul că s-a prezentat la instanță, a recunoscut comiterea faptei, pe care o regretă și are un comportament corespunzător la locul de muncă.
Verificând hotărârea atacată, în baza materialului și lucrărilor dosarului, prin prisma motivelor invocate și a reglementărilor în materie, în virtutea dispozițiilor art.385/14 pr.pen. Curtea constată nefondat recursul în cauză, pentru considerentele ce vor fi arătate în continuare.
Pe baza probelor administrate în cursul urmăririi penale și în faza de judecată, judicios analizate și interpretate, s-a reținut de către instanțe o stare de fapt corespunzătoare realității, în sensul că la data de 06.01.2008 inculpatul a condus pe drumuri publice din B M, autoturismul marca Ford Mondeo cu nr. de înmatriculare -, în condițiile în care avea suspendată exercitarea dreptului de a conduce autovehicule în perioada 13.10.2007-10.01.2008.
În mod întemeiat, instanța de apel a înlăturat apărările inculpatului cu privire la lipsa laturii subiective a infracțiunii reținute în sarcina sa, respectiv lipsa intenției în comiterea faptei, cu o motivare corespunzătoare, în sensul că, deși inculpatul a promovat la data de 26.10.2007 examenul pentru verificarea cunoștințelor legislative în domeniul rutier, nu a beneficiat de reducerea perioadei de suspendare a dreptului de a conduce, neîndeplinind condițiile legale pentru aceasta. În plus, atâta vreme cât inculpatul nu a solicitat și nu i s-a restituit permisul de conducere, după promovarea acestui examen, este greu de crezut că a avut reprezentarea faptului că, durata suspendării fusese redusă, atât timp cât, oficial nu avea nicio confirmare în acest sens și în condițiile în care, personal, la data 13.10.2007 a semnat de luarea la cunoștință a perioadei de 90 zile de suspendare a dreptului de a conduce, pe dovada de reținere a permisului de conducere ( fila 6 dos ), știind deci, printr-un simplu calcul, când expiră cele 90 zile.
Corect a stabilit instanța de apel și că, în speță nu sunt aplicabile dispozițiile art.18/1 pr.pen. prin valorificarea eficientă a criteriilor de stabilire în concret a gradului de pericol social al faptei, prevăzute de alin.2 al acestui text legal, apreciind judicios că aceasta nu este în mod vădit lipsită de importanță și deci că, prezintă gradul de pericol social al infracțiunii pentru care inculpatul a fost trimis în judecată.
S-au avut în vedere împrejurările în care a fost comisă fapta - care nu sunt de natură a concluziona că inculpatul a fost nevoit să conducă la acel moment autoturismul, nefiind constrâns de vreo situație specială; urmarea produsă sau care s-ar fi putut produce - urmarea socialmente periculoasă a faptei rezultând din chiar comiterea ei, fiind vorba de o infracțiune de pericol, ce vizează ocrotirea relațiilor sociale privitoare la siguranța și buna desfășurare a traficului rutier; persoana și conduita inculpatului - care, deși a avut o atitudine relativ sinceră în cadrul acestui proces, nu este la prima confruntare cu legea penală, dovedind chiar o perseverență în comiterea de fapte de acest gen, și nedând dovadă de un minim efort de a se reeduca, după ce a beneficiat de mai multe ori de clemența organelor abilitate ( a comis prezenta faptă în perioada termenului de încercare a suspendării condiționate a executării unei pedepse anterioare, aplicate tot pentru infracțiuni la legea circulației: conducere fără permis și cu o îmbibație alcoolică peste limita legală; suspendarea dreptului de conducere a unui autovehicul, sub imperiul căreia a comis prezenta faptă, s-a datorat comiterii contravenției de a fi condus sub influența băuturilor alcoolice; prezenta faptă a fost comisă, de asemenea, sub influența băuturilor alcoolice).
Așa fiind, se constată că instanța de apel, a înlăturat întemeiat și motivat apărările inculpatului, atât în privința întrunirii elementelor constitutive ale infracțiunii în discuție, cât și sub aspectul existenței gradului de pericol social al faptei ce a făcut obiectul judecății.
În consecință, pentru toate aceste motive, recursul inculpatului este nefondat, urmând a fi respins ca atare, în temeiul art.385/15 pct.1 lit.b pr.pen.
În baza art.189 pr.pen. se va stabili în favoarea Baroului de Avocați C suma de 50 lei, onorariu parțial pentru apărător din oficiu, ce se va plăti din fondul Ministerului Justiției.
În baza art.192 alin.2 pr.pen. va fi obligat inculpatul recurent să plătească în favoarea statului suma de 300 lei, cheltuieli judiciare, din care 50 lei reprezentând onorariu avocațial parțial.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul, domiciliat în M, nr. 402 (413), jud. M, fără forme legale, în B M,-/16, jud. M împotriva deciziei penale nr. 39 din 10 martie 2009 Tribunalului Maramureș.
Stabilește în favoarea Baroului de avocați C, suma de 50 lei onorariu parțial pentru apărător din oficiu, ce se va plăti din fondul Ministerului Justiției.
Obligă pe inculpatul recurent să plătească în favoarea statului suma de 300 lei, cheltuieli judiciare, din care 50 lei reprezentând onorariu avocațial, partial.
Decizia este definitivă.
Dată și pronunțată în ședința publică din data de 10 iunie 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER
- - - - - - - -
Red.
Dact./3 ex./22.06.2009.
Președinte:Vasile GojaJudecători:Vasile Goja, Ana Covrig Valentin Chitidean
