Infractiuni rutiere OG 195 2002 Cod rutier sanctiuni. Decizia 389/2009. Curtea de Apel Brasov
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BRAȘOV
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
DECIZIA PENALĂ NR. 389/ DOSAR NR-
Ședința publică din 10 iunie 2009
Complet de judecată format din:
PREȘEDINTE: Laura Popa
JUDECĂTOR 2: Alina Constanța Mandu C -
JUDECĂTOR 3: Aurelia
Grefier -
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public - prim procuror general adjunct - din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Brașov.
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de inculpatul împotriva deciziei penale nr. 87/A din 24 martie 2009, pronunțată de Tribunalul Brașov în dosarul penal nr-.
Dezbaterile în cauza de față au avut loc în conformitate cu dispozițiile art. 304 Cod procedură penală, în sensul că toate afirmațiile, întrebările și susținerile celor prezenți, inclusiv cele ale președintelui completului de judecată, au fost înregistrate prin mijloace tehnice.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă recurentul inculpat, asistat de apărător ales, avocat.
Procedura îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care:
Avocat depune la dosar împuternicire avocațială de substituire a d-nei avocat și solicită să se ia act de faptul că delegația din oficiu a încetat și să se facă aplicarea dispozițiilor art. 3 din Protocol.
Întrebat fiind, recurentul inculpat arată că își însușește recursul declarat de către apărătorul său.
Întrebate fiind, părțile arată că nu au cereri de formulat în cauză.
Instanța constată cauza în stare de soluționare și, în temeiul dispozițiilor art. 385 ind.13 Cod procedură penală, acordă cuvântul asupra recursului.
Avocat pentru recurentul inculpat arată că temeiul promovării recursului îl reprezintă dispozițiile art. 385 ind.9, în principal pct.18 și în subsidiar pct.14 Cod procedură penală. În temeiul dispozițiilor art. 385 ind. 15 pct.2 lit.b Cod procedură penală, solicită admiterea recursului declarat de inculpat și achitarea inculpatului, având în vedere că faptele ce i se impută inculpatului nu există. Din întreg materialul probator administrat în cauză, rezidă un dubiu puternic. Așa cum au demonstrat martorii cât și inculpatul prin depozițiile lor nu se poate vorbi de conducerea unui autoturism cu numere false, așa cum i s-a reținut, în condițiile în care inculpatul avea dublă posesia a 2 autoturisme, identice, cu aceleași caracteristici atât din punct de vedere al mărcii, culorii, modelului și așa, cum inculpatul a precizat și demonstrat a fost vorba de o confuzie atunci când s-a deplasat cu acel autoturism.
Cu privire la ce-a dea doua faptă ce i se reține inculpatului, solicită să se observe că este vorba de o situație creată din neglijența organelor de anchetă și aici face referire la lipsa unui probatoriu ferm, la lipsa unei expertize pe moment a autoturismului, la voalarea peliculei de film pe care se prezumă că au fost imortalizate serile în condițiile în care mașina cu care a fost surprins inculpatul era cea cu numere corespunzătoare ale sașiului și a datelor de identificare ale autoturismului. Nici în această situație nu se poate vorbi de existența vreunei fapte penale astfel cum o numește legiuitorul.
În condițiile în care nu se va îmbrățișa această teorie, în subsidiar, solicită în temeiul dispozițiilor art. 385 ind.9 pct.14 Cod procedură penală, reanalizând materialul probator a se da o mai largă eficiență art. 74 și art. 76 Cod penal și dacă se va considera că se impune a se impune vreo sancțiunea să se micșoreze atât cuantumul pedepsei aplicate inculpatului cât și perioada de încercare pe care instanța de fond a stabilit-o și instanța de apel a menținut- Iar ca modalitate de executare, solicită față de circumstanțele reale ale faptei și personale ale inculpatului să se dea eficiență art. 81 Cod penal.
Reprezentantul Ministerului Public arată că o persoană nu are cum să-și confunde mașina. A se avea în vedere că unul dintre martori a arătat că o mașină avea tapițeria din piele, iar cealaltă mașină din textil. Cu privire la cea de-a doua faptă, este vorba de declarațiile unor martori care au arătat în mod expres că inculpatul a arătat că plăcuțele de înmatriculare aparțin unei mașini a sorei lui.
În subsidiar, concluziile sunt de admitere a recursului formulat dacă se consideră că încadrarea juridică este reținută în mod greșit, sunt opinii contrate în această materie, în sensul că într-una din opinii se susține varianta că ar fi vor doar de infracțiunea de conducere a unui autovehicul neînmatriculat și nu numere false.
Recurentul inculpat, având ultimul cuvânt, arată că își însușește concluziile puse de către apărătorul său.
CURTEA
Asupra recursului penal de față:
Prin sentința penală nr. 1581/14 noiembrie 2008 pronunțată în dosarul nr-, Judecătoria Brașovl -a condamnat pe inculpatul la două pedepse de câte l an și 6 luni închisoare, respectiv 2 pedepse de câte 2 ani închisoare pentru săvârșirea a două infracțiuni de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul neînmatriculat și două infracțiuni de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul cu număr fals de înmatriculare, fapte comise la 9 martie 2005, respectiv 22 martie 2006.
În baza art. 84 Cod penal a anulat suspendarea condiționată a pedepsei de l an și 6 luni închisoare aplicată aceluiași inculpat prin sentința penală nr. 244/2006 a Judecătoriei Avrig astfel cum a rămas definitivă. A constatat că infracțiunile sunt concurente și a descontopit pedeapsa rezultantă în pedepsele componente, aplicând inculpatului pedeapsa cea mai grea de 2 ani închisoare cu suspendarea sub supraveghere pe durata unui termen de 5 ani, stabilind măsuri de supraveghere și obligații.
A obligat inculpatul la cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a pronunța această hotărâre,instanța de fond a reținut următoarele:
1.La data de 9 martie 2005 inculpatul se deplasa din direcția Făgăraș spre B la volanul autoturismului marca BMW 520 i fabricat în anul l989, având ca serie șasiu, dar pe care erau montate numerele de înmatriculare - aparținând celuilalt autoturism. Fiindu-i solicitate documentele sale și ale autoturismului, inculpatul a prezentat organelor de poliție certificatul de înmatriculare al autoturismului marca BMW 520 i fabricat în anul l989 având ca serie.
2.La data de 22 martie 2006 inculpatul a fost din nou surprins în trafic pe raza localității conducând autoturismul marca BMW 520 fabricat în anul l989 având ca serie având montate plăcuțele de înmatriculare cu nr. - din direcția Făgăraș către La solicitarea lucrătorilor de poliție a prezentat certificatul de înmatriculare al autoturismului cu seria de și a afirmat în fața acestora și în prezența martorilor că numerele de înmatriculare aparțin autoturismului surorii sale.
Instanța de fond a arătat că latura obiectivă a infracțiunilor este realizată prin aceea că inculpatul a condus pe drumurile publice un autoturism neînmatriculat și purtând plăcuțe false de înmatriculare, iar sub aspectul laturii subiective a apreciat că vinovăția inculpatului a îmbrăcat forma intenției întrucât în mod intenționat acesta a montat plăcuțele de înmatriculare aparținând altor autoturisme pe autoturismul său neînmatriculat în România.
Starea de fapt a fost dovedită prin depozițiile martorilor G, coroborate cu adresele emise de Serviciul Public Comunitar - Regim permise de conducere și înmatriculare a vehiculelor al județului B, respectiv procesul verbal întocmit la momentul depistării inculpatului în trafic.
Împotriva hotărârii sus menționate au declarat apel Parchetul de pe lângă Judecătoria Brașov și inculpatul. Parchetul de pe lângă Judecătoria Brașova criticat hotărârea atât pentru nelegalitate sub aspectul aplicării dispozițiilor art. 71 alin. 5 Cod penal și al nereținerii prevederilor art. 33 lit. b Cod penal și cât sub aspectul netemeiniciei, arătând că ar fi trebuit să se facă aplicarea efectivă a art. 34 lit. b Cod penal prin adoptarea unui spor de contopire.
Inculpatul a solicitat a se constata inexistența infracțiunilor și a se dispune achitarea, întrucât martorul, prezent la oprirea sa în trafic, a confirmat varianta că era așteptat de polițiști. Cât privește infracțiunile din 9 martie 2005 solicitat aplicarea unor pedepse sub minimul special prevăzut de lege, cu suspendarea condiționată a executării.
Prin decizia penală nr. 87/A din 24 martie 2009, Tribunalul Brașova admis apelul declarat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Brașov împotriva hotărârii instanței de fond, pe care a desființat-o cu privire la greșita aplicare a dispozițiilor art. 71 alin. 1 și art. 75 alin. 5 Cod penal și, astfel, a înlăturat din dispozitiv aplicarea acestor prevederi în sensul art. 13 Cod penal. De asemenea, a respins apelul declarat de inculpat împotriva aceleiași sentințe penale, iar cheltuielile judiciare au fost stabilite potrivit art. 192 alin. 2 Cod procedură penală și art. 192 alin. 3 Cod procedură penală.
Împotriva hotărârii sus menționate a declarat recurs inculpatul invocând prevederile art. 385 ind. 9 pct. 18, în principal, respectiv pct. 14, în subsidiar. În dezvoltarea motivelor de recurs, inculpatul a arătat că din materialul probator administrat rezultă un puternic dubiu care îi profită, declarațiile sale și ale martorilor demonstrează că nu se poate vorbi de conducerea unui autoturism cu numere false, având posesia a două mașini cu aceleași caracteristici, de altfel, fiind vorba de o confuzie. Cu referire la a doua faptă, susține că situația a fost creată de organele de poliție prin lipsa probelor în condițiile în care mașina cu care a fost surprins era cea cu numere corespunzătoare sașiului și datelor de identificare. În subsidiar, față de circumstanțele reale ale faptei și personale ale inculpatului, solicită reducerea cuantumului pedepsei,iar ca modalitate,suspendarea condiționată a executării.
Verificând hotărârea atacată pe baza lucrărilor și materialului din dosarul cauzei, prin prisma cazurilor de casare invocate, precum și a celor care se iau în considerare din oficiu, curtea constată că recursul este nefondat.
Astfel, instanțele de fond au reținut corect starea de fapt și au dat o încadrare juridică corespunzătoare, inculpatul, în două ocazii diferite, respectiv la 9 martie 2005 și 22 martie 2006 conducând pe drumurile publice un autoturism neînmatriculat și cu numere false, fapte ce realizează conținutul infracțiunilor prev. de art. 77 alin. 1 teza a II a din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 195/2002 (art. 85 alin. 1, teza a II a după republicare) și, respectiv art. 77 alin. 2, teza a II a din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 195/2002 (art. 85 alin. 2 teza a II a după republicare). Cele două autoturisme ale inculpatului nu puteau fi confundate și ca atare acesta nu putea fi în eroare cu privire ce mașină, din cele două, conducea, căci așa cum rezultă din depoziția martorei ( 113) "mașina cu numere de România avea tapițerie de piele, iar cealaltă - cu numere de Germania - tapițerie textilă".
Conform adresei nr. 4809/17 februarie 2006 emisă de Serviciul Public Comunitar - Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor a județului B ( 56 dup), este înmatriculat în România doar autoturismul cu seria de identificare sub numărul -, ia martorii G și au fost de față în data de 9 martie 2005 când s-au constatat neconcordanțele dintre cele inserate în certificatul de înmatriculare prezentat de inculpat organelor de poliție și cele înscrise pe autoturismul cu care acesta se deplasa (f 45, f 46, f 31, f 29).
Cu referire la infracțiunile săvârșite de același inculpat în data de 22 martie 2006 elocvente sunt declarațiile martorilor și - prezenți la fața locului - care se coroborează cu procesul verbal întocmit cu ocazia depistării în trafic a acestuia - f 17 dup - dar și cu adresa nr. 48254 din 18 aprilie 2006 emisă de Serviciul Public Comunitar, Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor al Județului B ( 70 dup).
Prin urmare, vinovăția inculpatului a fost dovedită, acesta cu intenție directă a comis infracțiunile pentru care a fost cercetat.
. infracțiunile de conducere pe drumurile publice a unui autoturism neînmatriculat, respectiv cu numere false de înmatriculare, prin articolul 77 alin. 1 teza a II a și art. 77 alin. 2 teza a II a din OUG nr. 195/2002 - după republicare, art. 85 alin. 1 teza a II și art. 85 alin. 2 teza a II a - legiuitorul a avut în vedere sancționarea acestora, ceea ce exprimă pericolul social generic ridicat, ca atare tratamentul sancționator aplicat nu poate fi decât pe măsură.
Datele care caracterizează persoana inculpatului evidențiată de fișa de cazier judiciar care dovedesc perseverența infracțională a acestuia pentru acest tip de fapte, atitudine procesuală oscilantă, împrejurările concrete ale comiterii infracțiunilor justifică cuantumul pedepselor aplicate și modalitatea de executare aleasă.
Prin urmare, instanțele de fond au respectat criteriile generale de individualizare judiciară a pedepsei prev. în art. 72 Cod penal, cuantumul pedepsei, măsurile de supraveghere și obligațiile stabilite fiind corespunzătoare scopului prevăzut în art. 52 Cod penal.
Așa fiind, în baza art. 385 ind. 15 alin. 1 pct. 1 lit. b Cod procedură penală, recursul formulat de inculpat va fi respins ca nefondat, ar cheltuieli judiciare către stat vor fi suportate în conformitate cu prevederile art. l92 alin. 2 Cod procedură penală.
Pentru aceste motive
În numele legii
DECIDE:
Respinge recursul formulat de inculpatul împotriva deciziei penale nr. 87/A din 24 martie 2009 a Tribunalului Brașov în dosarul nr-, pe care o menține.
Onorariul parțial al avocatului din oficiu în cuantum de 50 lei se suportă din fondurile Ministerului Justiției și Libertăților în favoarea Baroului de Avocați B și se include în cheltuielile judiciare către stat.
Obligă inculpatul la plata sumei de 150 lei cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 10 iunie 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
pt.- - - C - -
aflată în concediu
de odihnă,semnează
Președinte instanță
Grefier,
Red./23.06.2009
Dact./23.06.2009.
2 exemplare
Jud apel / /-
Jud fond/
Președinte:Laura PopaJudecători:Laura Popa, Alina Constanța Mandu, Aurelia