Infractiuni rutiere OG 195 2002 Cod rutier sanctiuni. Decizia 427/2009. Curtea de Apel Suceava
| Comentarii |
|
Dosar nr- - nr.OUG 185/2002 -
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
DECIZIA NR. 427
Ședința publică din 18 noiembrie 2009
PREȘEDINTE: Acsinte Viorica
JUDECĂTOR 2: Andronic Tatiana Luisa
JUDECĂTOR 3: Ghertner
Grefier
Ministerul Public este reprezentat de procuror de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Suceava
Pe rol, judecarea recursului declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Botoșani, împotriva deciziei penale nr. 168 din 24 septembrie 2009 pronunțată de Tribunalul Botoșani în dosar nr-.
La apelul nominal se prezintă avocat ales, pentru inculpatul intimat, lipsă fiind acesta.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Se face referatul oral al cauzei de către grefierul de ședință, după care, apărătorul inculpatului depune la dosar copia certificatului de căsătorie a acestuia și o copie a certificatului de naștere a fiului său, -.
Constatându-se recursul în stare de judecată, instanța acordă cuvântul la dezbateri.
Reprezentanta Ministerului Public precizează că recursul vizează nelegalitatea hotărârii prin care inculpatul a fost achitat în temeiul art. 18/1 Cod penal pentru săvârșirea infracțiunii de conducere a unui autovehicul pe drumurile publice cu o îmbibație alcoolică peste limita legală, infracțiunea reținută în sarcina inculpatului fiind cea prevăzută de art. 87 alin. 1 din nr.OUG 195/2002.
În fapt, la data de 14 ianuarie 2009 organele de poliție au fost sesizate despre faptul că o persoană aflată sub influența băuturilor alcoolice conduce un autoturism pe drumurile publice. Organul de poliție a intervenit surprinzându-l în flagrant pe cel în cauză, în sensul că acesta după ce a condus mașina pe o distanță de 10 - 15 metri, potrivit declarației martorului audiat în fața instanței de fond la fila 21 dosar, a derapat și a intrat în șanțul de la marginea drumului, iar în această situație în loc să abandoneze activitatea sa infracțională, a accelerat mașina excesiv dorind să-și continue drumul. Procedându-se la recoltarea probelor biologice în vederea stabilirii alcoolemiei a rezultat că aceasta era de 1,85 gr. la ora 20.40, respectiv 1,70 gr. la ora 21.40.
Arată că în mod corect instanța de fond i-a aplicat celui în cauză o pedeapsă de 6 luni cu suspendare în condițiile reținerii circumstanțelor atenuante, iar instanța de apel a apreciat că fapta săvârșită de inculpat nu prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni, motivând că acesta nu a avut intenția de a conduce autovehiculul, ci doar de a-l parca. Orice parcare presupune conducerea în prealabil al acestuia, prin urmare inculpatul a circulat cu autoturismul pe drumurile publice. Nu contează și legiuitorul nu face distincție în textul incriminator în funcție de distanța pe care a condus sau de scopul urmărit de către conducătorul auto. Atâta vreme cât o persoană conduce un autovehicul pe drumurile publice având o alcoolemie peste limita legală săvârșește infracțiunea prev. de art. 87 din nr.OUG 195/2002. Aceasta este o infracțiune de pericol, ori a aprecia că această faptă este lipsită vădit de importanță trebuie analizat în contextul art. 18/1 Cod penal, care arată că pentru a se reține acest articol trebuie să se țină seama de modul și mijloacele de săvârșire, de scopul urmărit, de împrejurările concrete în care a fost comisă, de urmarea produsă sau care s-ar fi putut produce și de persoana făptuitorului. În primul rând, trebuie avută în vedere fapta comisă și urmarea care s-ar fi putut produce, apoi datele ce caracterizează persoana făptuitorului.
Infracțiunile la regimul circulației sunt infracțiuni de pericol, în speța dedusă judecății inculpatul având o alcoolemie de 1,85, foarte mare față de limita dintre contravenție și infracțiune. A aprecia că această faptă nu prezintă gradul de pericol social corespunzător infracțiunii este total greșit raportat și la împrejurările în care a fost comisă, respectiv că la data de 14 ianuarie 2009, inculpatul având o alcoolemie așa de mare a circulat pe drumurile publice cu autoturismul și după ce a derapat a încercat să iasă ambalând la maxim motorul. Deci, inculpatul a dorit cu orice preț să conducă autoturismul și să-și atingă scopul, respectiv să ajungă cu mașina cât mai aproape de locuință. Prin această modalitate el a creat o stare reală de pericol față de ceilalți participanți la trafic.
În această situație, nu se poate spune că fapta nu prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni. Cu toate că legiuitorul nu a interzis în mod expres că nu se poate face aplicarea art. 18/1 Cod penal, este o practică a instanțelor că la o alcoolemie așa de mare aplicarea articolului menționat anterior nu se justifică. Aceasta raportat și la împrejurările concrete în care a fost comisă fapta, respectiv pe timp de noapte, în condiții atmosferice necorespunzătoare.
Față de aspectele menționate anterior, consideră că hotărârea instanței de apel contrazice flagrant fapta comisă și gravitatea sporită a acesteia, sens în care pune concluzii de admitere a recursului așa cum a fost formulat, casarea hotărârii atacate și menținerea sentinței instanței de fond.
În situația în care nu se vor reține aceste aspecte, cere să se observe că în hotărârea instanței de apel s-a făcut aplicarea art. 18/1 Cod penal, cu reținerea circumstanțelor atenuante, ori reținerea acestor circumstanțe este posibilă atunci când se aplică o pedeapsă celui în cauză. Atâta vreme cât instanța a dispus achitarea inculpatului, aplicarea art. 74, 76 Cod penal este nelegală.
În principal, pune concluzii de menținere a hotărârii instanței de fond, iar în subsidiar de admitere a recursului și de înlăturare a dispozițiilor art. 74, 76 Cod penal.
Avocat ales, pentru inculpatul intimat, solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea hotărârii instanței de apel ca fiind legală și temeinică, apreciind că recursul formulat în cauză nu se încadrează în dispozițiile art. 3859pct. 18 Cod procedură penală. Potrivit acestui articol recursul este supus casării când s-a comis o eroare gravă de fapt, care există atunci când situația de fapt reținută prin hotărârea atacată, în speță decizia Tribunalului Botoșani, este contrară actelor și probelor. Pentru a constitui caz de casare, eroarea de fapt trebuie să fie gravă, adică să fi influențat asupra soluției cauzei, iar pe de altă parte să fie vădită, neîndoielnică. Aceasta nu privește dreptul de apreciere a probelor, ci discordanța între cele reținute de instanță și conținutul real al lor prin ignorarea unor aspecte evidente care au drept consecință pronunțarea altei soluții decât cea pe care materialul probator o susține. În realitate, în decizia Tribunalului Botoșani nu se conturează această eroare de fapt. Instanța de apel nu a evaluat greșit gradul de pericol social al faptei inculpatului, ci l-a încadrat corect în dispozițiile art. 18/1 alin. 2 Cod penal. Potrivit acestui articol la stabilirea în concret a gradului de pericol social se ține seama de modul și mijloacele săvârșirii faptei, de scopul urmărit, de împrejurările în care fapta a fost comisă, de urmarea produsă sau care s-ar putea produce, precum și de persoana și conduita făptuitorului.
În speță, la data de 14 ianuarie 2009 inculpatul a consumat băuturi alcoolice împreună cu o rudă a sa, la locuința acestuia în. Având în vedere că ruda acestuia l-a rugat să rămână peste noapte, inculpatul și-a dat seama că a parcat mașina puțin mai la distanță și că putea încurca circulația pe acel drum. În aceste condiții, a pornit mașina și a circulat doar pe o distanță de circa 4 - 10 metri, încercând să o aducă cât mai aproape de poarta unde locuia ruda sa, însă din cauza carosabilului care era acoperit cu zăpadă a derapat și a intrat în șanțul din fața casei rudei sale. În timp ce intimatul încerca să scoată mașina din șanț, la fața locului au sosit lucrătorii de poliție, fiind anunțați de vecina rudei acestuia. Prin urmare, intenția intimatului nu a fost aceea de a conduce autoturismul pe drumurile publice la acea oră, ci doar de a-l parca pe timpul nopții într-un loc mai retras, sens în care l-a condus pe o distanță mică. Intimatul nu a creat niciun fel de pericol pentru circulația rutieră.
Având în vedere distanța mică pe care inculpatul a condus autoturismul, scopul urmărit de acesta și anume de a parca autoturismul în fața locuinței unchiului său, precum și faptul că acesta nu are antecedente penale, a avut o poziție procesuală corectă pe tot parcursul desfășurării procesului, este căsătorit, are în întreținere un copil minor, consideră că instanța de apel a apreciat în mod corect că prin fapta comisă s-a adus o atingere minimă uneia din valorile apărate de lege, că aceasta este lipsită în mod vădit de importanță și drept urmare nu prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni. În mod corect Tribunalul Botoșania dispus aplicarea art. 11 pct. 2 lit. a raportat la art. 10 lit. b/1 Cod procedură penală și achitarea inculpatului.
Față de motivele invocate, solicită respingerea recursului și menținerea deciziei atacate ca fiind legală și temeinică.
Deosebit de aceasta, arată că este de acord cu înlăturarea dispozițiilor art. 74, 76 Cod penal atâta timp cât se menține achitarea.
Desfășurarea ședinței a fost înregistrată în sistem audio, potrivit dispozițiilor art. 304 Cod procedură penală.
Declarând dezbaterile închise, după deliberare,
CURTEA,
Asupra recursului penal de față, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 1816 din 17 iunie 2009 Judecătoriei Botoșani, în baza art. 87 alin. (1) din nr.OUG 195/2002 aprobată prin Legea nr. 49/2006 cu aplicarea art. 74 litera (a), (c), Cod penal și art. 76 alin. (1) lit. (d) Cod penal, a fost condamnat inculpatul la o pedeapsă de 6 (șase) luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul având în sânge o îmbibație alcoolică ce depășește limita legală.
În baza art. 81 Cod penal, s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei pe o perioadă de 2 ani și 6 luni reprezentând termen de încercare stabilit în condițiile art. 82 Cod penal.
În baza dispozițiilor art. 71 alin. 1, 2 Cod penal, s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. (a) teza a II-a și lit. (b) Cod penal, iar în temeiul art. 71 alin. (5) Cod penal, a fost suspendă executarea acesteia pe durata suspendării executării pedepsei închisorii.
În baza art. 359 Cod procedură penală, s-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 83 Cod penal, privind revocarea suspendării executării pedepsei în cazul săvârșirii unei infracțiuni.
Pentru a se pronunța astfel, prima instanță a reținut că, la data de 14 ianuarie 2009, în jurul orelor 1930, organele de poliție din cadrul Postului de Poliție au fost sesizate cu privire la faptul că, pe drumul comunal nr. 507 din satul, județul B, un autoturism a derapat și a intrat într-un șanț. În urma verificărilor efectuate s-a constatat că autoturismul era condus de inculpatul și, întrucât acesta emana halenă alcoolică, i s-a solicitat să fie testat cu aparatul etilotest, după care a fost condus la Spitalul Județean B, pentru a i se recolta probe biologice de sânge în vederea stabilirii alcoolemiei. Prima probă recoltată la ora 2040relevat o alcoolemie de 1,85 gr. iar a doua probă recoltată la ora 2140o alcoolemie de 1,70 gr. .
Pe baza probatoriului administrat, a fost reținută vinovăția inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii de "conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care are o îmbibație alcoolică de peste 0,80 gr./l alcool pur în sânge", prevăzută și pedepsită de art. 87 alin. 1 din nr.OUG 195/2002.
Pe baza criteriilor de individualizare a pedepsei prev. de art. 72 Cod penal, i s-a aplicat inculpatului o pedeapsă cu închisoare, a cărei executare a fost suspendată condiționat. Împotriva acestei sentințe, în termen legal, la data de 19 iunie 2009, declarat apel inculpatul care a invocat motive de netemeinicie. A susținut că pedeapsa aplicată este prea mare în raport cu fapta săvârșită și a solicitat reducerea ei iar în subsidiar, în raport și de circumstanțele sale personale, să fie achitat în baza art. 11 pct. 2 lit. a raportat la art. 10 lit.1Cod procedură penală.
Prin decizia penală nr. 168 din data de 24 septembrie 2009 Tribunalului Botoșanis -a admis apelul declarat de inculpatul împotriva sentinței penale nr. 1816 din 17 iunie 2009 Judecătoriei Botoșani.
S-a desființat în parte sentința, în sensul că, în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a și art. 10 lit1Cod procedură penală, a fost achitat inculpatul pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute și pedepsite de art. 87 alin. 1 din nr.OUG 195/2002, aprobată prin Legea nr. 49/2006, cu aplicarea art. 74 lit. a, și art. 76 lit. d Cod penal.
În temeiul art. 181raportat la art. 91 Cod penal, s-a aplicat inculpatului sancțiunea
administrativă de 1.000 lei amendă.
Pentru a decide astfel, a reținut instanța de control judiciar că probatoriul administrat la urmărirea penală, cât și în fața primei instanțe, confirmă susținerile inculpatului, în sensul că, în după amiaza zilei de 14 ianuarie 2009, acesta a consumat băuturi alcoolice împreună cu o rudă a sa, la locuința acestuia din satul, după care a dorit să plece acasă. La rugămințile nașului său, a acceptat să rămână în continuare cu acesta și să doarmă la el în acea noapte. Întrucât autoturismul era parcat pe drumul public și exista posibilitatea încurcării circulației, inculpatul, dorind să-l parcheze mai aproape de poarta locuinței rudei sale, s-a urcat la volan și l-a condus pe o distanță de circa 4- 10 metri, însă, din cauza carosabilului acoperit cu zăpadă, a derapat și a intrat într-un șanț. În timp ce încerca sa scoată autoturismul din șanț și a accelerat motorul, la fața locului au sosit lucrătorii de poliție din comună.
Practic, intenția inculpatului nu a fost de a conduce autoturismul pe drumurile publice, ci doar de a-l parca pe timpul nopții într-un loc mai retras, sens în care l-a condus pe o distanță relativ scurtă de pe un drum public.
Ca urmare, prin fapta sa, inculpatul nu a creat niciun fel de pericol pentru circulația rutieră iar pe de altă parte, a avut și o atitudine deosebit de sinceră pe întreg parcursul procesului, colaborând cu organele de poliție în stabilirea exactă a situației de fapt. Aceeași atitudine procesuală corectă a avut-o și în fața primei instanțe.
Potrivit art. 181alin. 2 Cod penal, la stabilirea în concret a gradului de pericol social, care constituie unul dintre criteriile de individualizare a pedepsei stipulate de art. 72 Cod penal, se ține seama de modul și mijloacele săvârșirii faptei, de scopul urmărit, de împrejurările în care fapta a fost comisă, de urmarea produsă sau care s-ar fi putut produce, precum și de persoana și de conduita făptuitorului.
Având în vedere distanța relativ scurtă pe care inculpatul a condus autoturismul, scopul urmărit de acesta, respectiv de a-l parca în fața locuinței unchiului său pentru a nu încurca traficul rutier, precum și circumstanțele personale ale inculpatului, care este căsătorit, nu are antecedente penale și a avut poziție procesuală corespunzătoare, a apreciat Tribunalul că, prin fapta comisă de acesta, s-a adus o atingere minimă uneia din valorile apărate de lege, că fapta este lipsită în mod vădit de importanță și, drept urmare, nu prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni.
Ca atare, a fost admis apelul declarat de către inculpat și s-a desființat în parte sentința, în sensul că, în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a raportat la art. 10 lit.1Cod procedură penală s-a dispus achitarea acestuia pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute și pedepsite de art. 87 alin. 1 din nr.OUG 195/2002, aprobată prin Legea nr. 49/2006 cu aplicarea art. 74 lit. 4, c și art. 76 lit. d Cod penal și aplicarea unei amenzi administrative, în conformitate cu dispozițiile art. 181și art. 91 Cod penal.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs Parchetul de pe lângă Tribunalul Botoșani, criticând-o pentru netemeinicie.
În motivarea recursului, s-a arătat că greșit instanța de apel a apreciat că faptei comise de către inculpat îi lipsește gradul de pericol social al unei infracțiuni. Astfel, prin natura ei, ea este una de pericol și nu este lipsit de importanță aspectul că deja pericolul s-a concretizat într-o urmare periculoasă (derapajul autovehiculului), existând posibilitatea producerii unor urmări mai grave, iar gradul de îmbibație alcolică - 1,85 gr., respectiv 1,70 gr. - este în vădită disproporție cu aprecierea că fapta a adus o atingere minimă valorii ocrotite de lege.
Oral, în instanță, a criticat hotărârea atacată și sub aspectul că, deși s-a dispus achitarea inculpatului în conformitate cu dispozițiile art. 10 lit.1Cod procedură penală, instanța de apel a reținut ca aplicabile dispozițiile art. 74, 76 Cod penal.
În aceste condiții, datele privitoare la inculpat și faptul că a condus doar pe o distanță scurtă nu pot constitui decât circumstanțe care să atenueze răspunderea penală.
A solicitat desfiinațarea deciziei penale atacate și menținerea sentinței pronunțate de instanța de fond.
Analizând recursul prin prisma motivelor invocate și care se circumscriu cazului de casare prevăzut de art. 3859alin. 1 pct. 18 Cod procedură penală, precum și în conformitate cu dispozițiile art. 3859alin. 3 Cod procedură penală, Curtea constată că acesta este întemeiat, pentru următoarele considerente:
După cum au reținut ambele instanțe, în după-amiaza zilei de 14 ianuarie 2009, inculpatul, aflat sub influența băuturilor alcoolice (1,85, respectiv 1,70 gr, grad de îmbibație alcoolică în sânge) a condus, pe drumul comunal 507, județul B, în scopul de a-l parca, pe o distanță de circa 4- 10 metri, autoturismul -. Din cauza carosabilului acoperit cu zăpadă, a derapat, intrând cu vehicolul în șanț, fiind surprins de organele de poliție în timp ce încerca să-l scoată.
Din analiza materialului probator administrat în cauză de către prima instanță, respectiv declarațiile martorilor (fila 20 ds. fond) și (fila 21 ds. fond), reiese că nu au fost lămurite toate împrejurările comiterii faptei, în condițiile în care aceștia nu au fost întrebați asupra tuturor aspectelor relevante în acest sens, aspect ce echivalează, în concret, cu o necercetare completă a fondului cauzei.
Aceste nereguli nu au fost remediate în calea de atac a apelului, deși acesta are caracter devolutiv. Or, pentru aprecierea în concret a gradului de pericol social a infracțiunii, aceste elemente sunt esențiale, motiv pentru care se impune în cauză readministrarea probei cu cei doi martori.
În plus, pentru o mai bună cunoaștere a tuturor circumstanțelor incidentului se impune și audierea martorei, prezentă la locul săvârșirii faptei, după cum rezultă din procesul-verbal de constatare a infracțiunii flagrante aflat la filele 5-6 din dosarul de urmărire penală.
De asemenea, în mod greșit instanța de fond a făcut aplicarea dispozițiilor art. 74, 76 Cod penal, în condițiile în care a pronunțat o soluție de achitare pentru fapta reținută în sarcina inculpatului.
Așa fiind, Curtea, constatând întemeiat recursul declarat de Parchet, în conformitate cu dispozițiile art. 38515pct. 2 lit. d Cod procedură penală, îl va admite.
Va casa în totalitate atât decizia penală atacată, cât și sentința penală nr. 1816 din 17 iunie 2009 Judecătoriei Botoșani și va reține cauza spre rejudecare.
În conformitate cu dispozițiile art. 38516alin. 1 Cod procedură penală, va dispune audierea, în calitate de martori, a numiților, și.
Văzând și dispozițiile art. 192 alin. 3 Cod procedură penală,
Pentru aceste motive,
În numele Legii,
DECIDE:
Admite recursul declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Botoșani împotriva deciziei penale nr.168A din data de 24.09.2009 pronunțată de Tribunalul Botoșani în dosarul nr-.
Casează în totalitate atât decizia penală mai sus-menționată cât și sentința penală nr.1816 din data de 17.06.2009 pronunțată de Judecătoria Botoșani și reține cauza spre rejudecare.
Dispune citarea în calitate de martori pe numiții:, și.
Fixează termen de judecată la 09.12.2009, ora 1030.
Citare inculpat.
Adresă Barou S pentru desemnare avocat oficiu inculpat.
Cheltuielile judiciare din recurs rămân în sarcina statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 18.11.2009.
Președinte, Judecători, Grefier,
Judecători fond
Apel
.
2 ex. / 27.11.2009
Președinte:Acsinte VioricaJudecători:Acsinte Viorica, Andronic Tatiana Luisa, Ghertner
