Infractiuni rutiere OG 195 2002 Cod rutier sanctiuni. Decizia 446/2009. Curtea de Apel Brasov
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BRAȘOV
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
DECIZIE Nr. 446/ Dosar nr-
Ședința publică de la 26 Iunie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Alina Constanța Mandu C -
JUDECĂTOR 2: Simona Franguloiu
JUDECĂTOR 3: Elena
Grefier:
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public,
procuror - G -
din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL BRAȘOV.
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Brașov, împotriva deciziei penale nr. 78/A/23 martie 2009 pronunțată de Tribunalul Brașov în dosarul penal nr-.
Dezbaterile în cauza de față s-au desfășurat în conformitate cu dispozițiile art. 304 Cod procedură penală, în sensul că toate afirmațiile, întrebările și susținerile celor prezenți, inclusiv cele ale președintelui completului de judecată, au fost înregistrate cu mijloace audio.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă pentru intimatul inculpat apărătorul desemnat din oficiu, avocat .
Procedura îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care,
Întrebate fiind, părțile declară că nu au alte cereri de formulat.
Instanța constată cauza în stare de soluționare, astfel că potrivit art.38513Cod procedură penală acordă cuvântul asupra recursului.
Reprezentantul Ministerului Public, arată că dorește suplimentarea motivelor de recurs, pe lângă individualizarea pedepselor.
Deși recursul este declarat în defavoarea inculpatului, în opinia sa, Tribunalul Brașov în mod greșit a obligat inculpatul, potrivit art. 863alin.3 și la 300 ore de muncă în folosul comunității, apreciind că nu există temei legal pentru a această măsură.
Revenind la motivele de recurs formulate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Brașov, față de multitudinea de infracțiuni la legea circulației pe drumurile publice, cu referire la două date diferite a comiteri aceluiași gen de infracțiuni de către inculpat, toate vizând sfidarea elementară a normelor privind circulația pe drumurile publice, toate infracțiuni la regimul circulație pe drumurile publice prevăzute în OUG 195/2002, infracțiuni de pericol, consideră că instanțele nu au făcut o justă individualizare a pedepselor aplicate inculpatului, solicitând ca pedeapsa rezultantă să fie într-un cuantum mai mare de cât cel stabilit de instanțele de judecată, fără însă a trece peste limita celor 3 ani care să se permită ca aceasta să fie executată în aceiași modalitate reținută de către primele instanțe. Și anume, fie să se dispună majorarea pedeapsei stabilită pentru infracțiune mai gravă, respectiv infracțiunea privind părăsirea locului accidentului, în raport de care s-a și stabilit pedeapsa rezultantă criticată, fie să se dea eficiență prevederilor art. 33 Cod penal privind concursul de infracțiuni, în sensul că pedeapsa rezultantă, reținută prin hotărârile instanțelor inferioare, dacă se va reține aceleași pedepse pentru fiecare infracțiune în parte, să fie sporită pentru a da eficiență prevederilor acestor norme a concursului de infracțiuni, având în vedere perseverența infracțională a inculpatului.
În cazul în care se va admite recursul formulat de către parchet, în baza art. 192 alin.3 Cod procedură penală, solicită ca cheltuielile juridice să rămână în sarcina statului.
Avocatul pentru intimatul inculpat solicită
respingerea recursului formulat de parchet, considerând că decizia penală nr. 78/2009 a Tribunalului Brașov este legală și temeinică în ceea ce privește pedeapsa stabilită în sarcina inculpatului, respectiv pedeapsa de 2 ani, care va fi executată în condițiile prevăzute de art. 861Cod penal, cu termen de încercare de 5 ani pe care la stabilit instanța de judecată.
Consideră că s-a dat eficiență apelului formulat de către parchet, care viza majorarea pedepsei, același motiv formulat de către parchet și în recurs, respectiv s- schimbat modalitatea de executarea a pedepsei din art. 81 Cod penal în art. 861Cod penal, de asemenea s-a majorat și termenul de încercare de la 4 ani la 5 ani.
Față de aceste considerente solicită respinge recursul parchetului.
Față de critica adusă în legătură cu cele 300 ore de muncă ce ar trebui prestată în folosul comunității, consideră că aceasta este întemeiată, urmând a se dispune înlăturarea obligației inculpatului la ore de muncă dispuse prin hotărârea recurată.
CURTEA
Constată că, prin sentința penală nr.1415 din data de 20.10.2008 pronunțată de Judecătoria Brașov, în baza art.87 alin 1 din OUG nr. 195/2002 modificată de OUG nr.63/2006 (fost art.79 alin 1) s- dispus condamnarea inculpatului la pedeapsa de 1 an și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană având în sânge o îmbibație alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge.
În baza art.86 alin 1 din OUG nr.195/2002 modificată de OUG nr.63/2006 (fost art.78 alin 1 ) s-a dispus condamnarea inculpatului la pedeapsa de 1 an și 3 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care nu deține permis de conducere.
În baza art.89 alin 1 din OUG nr.195/2002 modificată de OUG nr.63/2006 (fost art.81 alin 1 ) s-a dispus condamnarea inculpatului la pedeapsa de 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de părăsirea locului accidentului fără încuviințarea poliție.
În baza art.87 alin 1 din OUG nr.195/2002 modificată de OUG nr.63/2006 (fost art.79 alin 1 ) s-a dispus condamnarea inculpatului la pedeapsa de 1 an și 4 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană având în sânge o îmbibație alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge.
În baza art.86 alin 1 din OUG nr.195/2002 modificată de OUG nr.63/2006 (fost art.78 alin 1 ) s-a dispus condamnarea inculpatului la pedeapsa de 1 an și 3 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care nu deține permis de conducere.
S-a constatat că infracțiunile sunt comise în stare de concurs real de infracțiuni, astfel că în baza art. 33 litera a Cod Penal și art. 34 litera b Cod Penal pedepsele au fost contopite, stabilindu-se ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 2 ani închisoare.
În baza art.81 Cod Penal s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate, fixând un termen de încercare de 4 ani conform prev.art.82 Cod Penal.
În baza art.359 Cod de Procedură Penală s-a atras inculpatului asupra prevederilor art.83 Cod Penal, privind revocarea suspendării condiționate în cazul în care săvârșește o nouă infracțiune în termenul de încercare.
Au fost reținute dispozițiile art. 13 Cod Penal în ceea ce privește neaplicarea pedepsei accesorii.
Constată că infracțiunile pentru care a fost condamnat inculpatul nu comportă latură civilă.
În baza art. 189 Cod de Procedură Penală, onorariu apărător din oficiu în sumă de 20 lei s-a stabilit că se achită din fondurile Ministerului Justiției și s-a inclus în cheltuielile judiciare.
În baza art. 191 alin.1 Cod de Procedură Penală inculpatul a fost obligat să plătească statului suma de lei 340 lei RON cu titlu de cheltuieli judiciare.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele:la data de 06.04.2006 inculpatul, a condus autoturismul marca, cu numărul de înmatriculare - pe drumurile publice din localitatea de, fără a poseda permis de conducere și având în sânge o alcoolemie peste limita legală, producând un accident de circulație după care a părăsit locul fără încuviințarea organelor de poliție.
La data de 06.08.2006 inculpatul a condus autoturismul marca, cu numărul de înmatriculare -, fără a poseda permis de conducere, având alcoolemie peste limita prevăzută de lege.
Prin decizia penală nr. 78/A pronunțată de Tribunalul Brașov s-a dmis apelul declarat de Ministerul Public prin Parchetul de pe lângă Judecătoria Brașov împotriva sentinței penale nr.1415 din data de 20.10.2008 pronunțată de Judecătoria Brașov în dosarul penal nr- pe care aod esființat-o în ceea ce privește modalitatea de executare a pedepsei rezultante aplicată inculpatului.
Rejudecând în aceste limite:
În baza art.86/1 și art.86/2 Cod Penal a dispus suspendarea sub supraveghere a pedepsei rezultante de 2 ani închisoare aplicată inculpatului pe un termen de încercare de 5 ani.
În baza art.86/3 Cod Penal pe durata termenului de încercare, condamnatul ar trebuie să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:
a) să se prezinte, la datele fixate, la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Brașov.
b) să anunțe în prealabil orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea;
c) să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă;
d) să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existență.
În baza art.86/3 alin.3 Cod Penal a obligat pe inculpatul să respecte următoarele obligații:
- să presteze un număr de 300 de ore de muncă în folosul comunității;
- să nu conducă nici un autovehicul.
A atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art.83 raportat la art.86/4 Cod Penal, respectiv: dacă în cursul termenului de încercare cel condamnat va săvârșit din nou o infracțiune, pentru care s-a pronunțat o condamnare definitivă chiar după expirarea acestui termen, instanța revocă suspendarea condiționată, dispunând executarea în întregime a pedepsei, care nu se contopește cu pedeapsa aplicată pentru noua infracțiune.
A atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art.86/4 Cod Penal și anume: dacă cel condamnat nu îndeplinește, cu rea credință, măsurile de supraveghere prevăzute de lege, ori obligațiile stabilite de instanță, aceasta revocă suspendarea executării pedepsei sub supraveghere dispunând executarea în întregime a pedepsei.
V-a înlătura aplicarea dispozițiilor art.81 Cod Penal.
A menținut celelalte dispoziții ale sentinței instanței de fond.
Pentru a decide astfel, tribunalul a reținut următoarele: în ceea ce privește cuantumul pedepselor aplicate inculpatului, având în vedere pe de o parte că acestea au fost comise în anul 2006, că pentru faptele comise în luna aprilie 2006 inculpatului i s-a aplicat o pedeapsă de 1 an și 6 luni închisoare pentru conducerea unui autovehicul având în sânge o alcoolemie de 2,05 grame la mie, 1 an și 3 luni închisoare pentru conducere fără permis și 2 ani pentru părăsirea locului accidentului, iar pentru faptele din august 2006, inculpatul este condamnat la pedeapsa de 1 an și 4 luni închisoare pentru conducerea unui autovehicul având în sânge o alcoolemie de 1,55 grame la mie, 1 an și 3 luni închisoare pentru conducere fără permis, prin urmare pentru prima categorie de fapte s-a avut în vedere lipsa antecedentelor penale ale inculpatului, iar pentru faptele din august 2006 s-a avut în vedere pentru fapta de conducere având în sânge o alcoolemie peste limita legală că alcoolemia este mai mică decât cea stabilită pentru fapta din aprilie 2006. Pe cale de consecință, tribunalul consideră că pedepsele au fost corect individualizate, fiind avute în vedere toate criteriile prevăzute de art. 72 Cod Penal.
În ceea ce privește însă modalitatea de executare a pedepsei, instanța de fond a stabilit un regim mult prea blând aceasta pe de o parte față de numărul mare de infracțiuni reținute în sarcina inculpatului, iar pe de altă parte față de persistența acestuia în comiterea de fapte similare și la un interval de timp scurt.
În acest sens, față de aceste considerente se impune stabilirea în sarcina inculpatului a unei modalități de executare a pedepsei mai severe, da natură a realiza scopul pedepsei, atât mediat cât și imediat, considerând că numai prin aplicarea unor măsuri de supraveghere și a unor obligații aferente, acesta poate fi realizat.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs Parchetul de pe lângă Tribunalul Brașov, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei și desființarea sentinței, în ceea ce privește individualizarea judiciară a pedepselor aplicate inculpatului, precum cu privire la greșita aplicare a obligării inculpatului la 300 de ore de muncă în folosul comunității în cadrul obligațiilor stabilite conform art. 86//3 alin. 3 Cod procedură penală. În dezvoltarea motivelor de recurs se arată că în raport de gravitatea faptelor comise de inculpat, de perseverența sa infracțională, relevată de numărul faptelor și de persoana inculpatului, pedepsele aplicate nu sunt de natură a asigura reeducarea sa, De asemenea, numărul infracțiunilor săvârșite în concurs ideal constituie un temei pentru ca pedeapsa rezultantă aplicată inculpatului să fie sporită într-un cuantum îndestulător pentru a asigura realizarea scopului pedepsei, conform dispozițiilor art. 52 Cod penal. Cazul de casare invocat este cel prevăzut de art. 385/9 pct. 14 Cod procedură penală.
Verificând hotărârea atacată în raport de actele și lucrările dosarului, cât și prin prisma motivelor de recurs invocate, curtea reține următoarele:
Instanțele de fond au realizat o justă individualizare judiciară a pedepselor aplicate inculpatului și care corespund gradului de pericol social concret al fiecărei infracțiuni săvârșite, potrivit criteriilor prevăzute de art. 72 Cod penal. Modalitatea de executare stabilită de tribunal este în măsură să asigure realizarea scopului pedepsei, respectiv reeducarea inculpatului, având în vedere măsurile de supraveghere la care trebuie să se supună acesta și termenul de încercare de 5 ani stabilit. De asemenea, obligația de a nu conduce nici un autovehicul stabilită față de inculpat asigură realizarea scopului pedepsei.
În ceea ce privește obligația stabilită conform art. 86/3 alin. 3 Cod penal, de către tribunal, respectiv ca inculpatul să presteze un număr de 300 de ore de muncă în folosul comunității, excede cadrului legal stabilit de către dispozițiile art. 86/3 alin. 3 Cod procedură penală.
Față de aceste considerente, în temeiul art. 385/15 pct. 2 lit. d Cod procedură penală, curtea va admite recursul parchetului numai în privința greșitei aplicări a dispozițiilor art. 86/3 alin. 3 Cod penal. Rejudecând cauza, curtea va înlătura din decizia atacată dispoziția referitoare la aplicarea față de inculpat a obligației de a presta un număr de 300 de ore de muncă în folosul comunității.
Celelalte dispoziții ale deciziei atacate vor fi menținute ca fiind legale și temeinice.
În baza art. 189, 192 alin. 3 Cod procedură penală, onorariul avocatului din oficiu în sumă de 200 lei se vor avansa din fondurile Ministerului Justiției și se vor include în cheltuielile judiciare care rămân în sarcina statului.
pentru aceste motive
în numele legii
decide
Admite recursul declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Brașov împotriva deciziei penale nr. 78/23.03.2009 a Tribunalului Brașov împotriva deciziei penale nr. 78/23.03.2009 a Tribunalului Brașov, pe care o casează sub aspectul aplicării față de inculpat a obligației de a presta 300 de ore de muncă în folosul comunității.
Rejudecând cauza sub acest aspect, înlătură din decizia atacată dispoziția referitoare la aplicarea față de inculpatul, conform art. 86/3 alin. 3 Cod penal, a obligației de a presta un nr. de 300 de ore de muncă în folosul comunității.
Menține celelalte dispoziții ale deciziei atacate.
Onorariul avocatului în sumă de 200 lei se avansează din fondurile Ministerului Justiției și se include în cheltuielile judiciare care rămân în sarcina statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședință azi, 26.06.2009.
Președinte Judecător Judecător
pt. - C - - - pt. -
plecată în concediu de odihnă plecată în concediu de odihnă
semnează președinte instanță semnează președinte instanță
Grefier
red. / 10.07.2009
dact. /14.07.2009
jud. fond -
jud. apel -,
Președinte:Alina Constanța ManduJudecători:Alina Constanța Mandu, Simona Franguloiu, Elena
