Infractiuni rutiere OG 195 2002 Cod rutier sanctiuni. Decizia 455/2009. Curtea de Apel Galati
| Comentarii |
|
DOSAR NR-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA PENALĂ
DECIZIA PENALĂ NR. 455/
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 26 iunie 2009
PREȘEDINTE: Mița Mârza judecător
JUDECĂTOR 2: Ion Avram
JUDECĂTOR 3: Marius Marcian
GREFIER:
-.-.-.-.-.-.-.-.-
Ministerul Public reprezentat prin PROCUROR: - din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL GALAȚI
La ordine fiind judecarea recursului declarat de inculpatul împotriva deciziei penale nr. 74 din 4 martie 2009 pronunțată de Tribunalul Brăila în dosar nr- - sentința penală nr. 265 din 15 decembrie 2008 pronunțată de Judecătoria Panciu, județul V în dosar nr-.
La apelul nominal a răspuns recurentul inculpat, în stare de libertate, asistat de av. în substituirea av. - apărător ales, cu delegație de substituire depusă la dosar.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, în sensul că s-a primit o cerere din partea av. care solicită acordarea unui nou termen de judecată fiind plecată la Judecătoria Tulcea, anexând în acest sens împuternicire avocațială, după care;
Av. precizează că substituie pe av. și solicită amânarea pronunțării cauzei pentru a depune acte în circumstanțiere.
Întrebat fiind, recurentul inculpat precizează că menține ceea ce a declarat și nu mai are nimic de adăugat.
Nemaifiind cereri de formulat, Curtea constată recursul în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.
Av. precizează că recursul declarat vizează atât latura penală cât și cea civilă. În ce privește latura civilă a cauzei, din punctul său de vedere vizavi de fapta de lovire este greșit soluționată de instanța de fond și neobservată de instanța de apel.
Atâta vreme cât s-a reținut că fapta de lovire în dauna părții vătămate a fost săvârșită în condițiile reținerii circumstanței prevăzută de disp. art. 73 lit. b referitor la starea de provocare, circumstanță atenuantă cu care a fost dedus judecății, reținută și de către instanța de fond precizează că această circumstanță nu se regăsește și în modul de soluționare a laturii civile.
Arată că la filele 64-65 dosar fond există o adresă a Serviciului de Ambulanță a județului V din care rezultă că se constituie parte civilă cu 1008,4 RON și adresă de la Spitalul Clinic de Urgență"Dr. " B de constituire parte civilă cu suma de 969,68 RON.
Consideră că instanța de fond a obligat doar pe inculpatul la plata acestor despăgubiri ori în măsura în care s-a reținut că partea vătămată a fost aceea care a provocat incidentul, urmare căruia a suferit o vătămare trebuia proporțional obligarea inculpatului în solidar cu victima la plata despăgubirilor către părțile civile din cauză.
Face referire la un alt motiv de recurs, respectiv pedeapsa aplicată inculpatului pentru fapta de a refuza testul alcooscop.
Consideră că prima instanță a apreciat corect această pedeapsă în contextul în care din declarațiile inculpatului a rezultat că cel care a condus autoturismul în momentul în care a fost oprit de organele de poliție a fost prieten cu victima.
Față de faptul că inculpatul este lipsit de antecedente penale hotărârea Tribunalului Vrancea apare ca fiind neîntemeiată atâta vreme cât nu s-a ținut seama de ceea ce înseamnă circumstanțe atenuante personale și nu în ultimul rând de dubiul care profită inculpatului, fapta s-a petrecut în jurul orelor 1,00 noaptea și la acea oră puține persoane puteau fi găsite care să facă alte susțineri decât martorii prieteni ai părții vătămate din infracțiunea de lovire.
Consideră că în mod nejustificat Tribunalul Vranceaa admis apelul declarat de parchet și a majorat pedeapsa care a fost suficient individualizată de instanța de fond.
Solicită să se constate că apelul declarat de parchet a fost greșit admis, admiterea recursului declarat de inculpatul cu reținerea ca fiind corectă a hotărârii instanței de fond.
Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea recursului declarat de recurentul inculpat.
Apreciază hotărârea dată de instanța de fond ca fiind temeinică și legală.
Precizează că inculpatul a săvârșit fapta pe timp de noapte și chiar dacă nu are antecedente penale, acesta a avut o atitudine necorespunzătoare care a îndreptățit instanța de apel să-i majoreze acestuia pedeapsa.
Din actele dosarului rezultă că după ce a fost oprit în trafic, crezând că la ora aceea târzie nu o să mai poliție pe stradă, emana halenă alcoolică și când i s-a cerut să se supună probei biologice de către organele de poliție, acesta a încuiat autoturismul și a plecat.
Faptul că inculpatul se afla în stare de ebrietate rezultă clar din declarațiile martorilor - barmaniță care spune clar că inculpatul și ceilalți doi martori au mers la bar, se aflau sub influența alcoolului pentru că au băut bere și și din acest motiv inculpatul nu a vrut să se supună probei biologice.
Face referire la atitudinea ulterioară a inculpatului, de violență, respectiv a lovit pe partea vătămată, nu s-a supus probei biologice și nu a vrut să dea nici o declarație, astfel în mod corect instanța de fond și apel au reținut situația de fapt iar în plus instanța de apel a apreciat că fapta săvârșită de inculpat prezintă un pericol social grav prin modalitatea de comitere a faptei cât și prin modalitatea de comportare a inculpatului.
În ceea ce privește latura civilă instanța de apel a constatat că partea vătămată s-a constituit parte civilă însă nu a adus acte în sprijinul pretențiilor solicitate și ca atare aceste pretenții au fost respinse.
Solicită respingerea recursului declarat de inculpat pe latură penală ca fiind nefondat și ca fiind inadmisibil pe latură civilă.
Recurentul inculpat, în ultimul cuvânt, precizează că era plin de sânge când a ajuns la poliție. Solicită admiterea recursului așa cum a fost susținut de apărătorul său ales.
CURTEA:
Asupra recursului penal de față;
Din examinarea actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 265 din 15 decembrie 2009 a Judecătoriei Panciu inculpatul a fost condamnat pentru săvârșirea următoarelor infracțiuni:
- sustragerea de la recoltarea probelor biologice prevăzută de art. 87 alin. 5 din nr.OUG 195/2002 modificată, la 1 an închisoare;
- lovire sau alte violențe prevăzută de art. 180 alin. 2 Cod penal cu aplicarea art. 73 lit. b Cod penal și art. 76 lit. e Cod penal la 1 lună închisoare;
În temeiul art. 33 lit. a și art. 34 lit. b Cod penal s-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 1 an închisoare.
În condițiile art. 71 Cod penal pe durata executării pedepsei aplicate s-a dispus ca inculpatul să fie lipsit de drepturile prevăzută de art. 64 alin. 1 lit. a ipoteza a II-a, lit. b și e Cod penal.
În baza art. 81 Cod penal s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate pe durata unui termen de încercare de 3 ani stabilit în favoarea inculpatului în condițiile art. 82 Cod penal.
S-au respins pretențiile civile formulate de partea vătămată ca fiind neîntemeiată.
A fost obligat inculpatul să plătească părții civile Serviciul de Ambulanță Județean V despăgubiri civile în sumă de 1008,4 lei la care se adaugă dobânda legală aferentă de la data rămânerii definitive a sentinței și până la achitarea integrală.
A fost obligat același inculpat la despăgubiri civile către partea civilă Spitalul Clinic de Urgență " - " B, în sumă de 969,68 lei, sumă la care se adaugă dobânda legală aferentă debitului, de la data externării părții civile și până la achitarea integrală.
A fost obligat inculpatul la 600 lei cheltuieli judiciare către stat (din care suma de 200 lei reprezentând onorariu de avocat pentru apărare din oficiu s-a dispus a fi avansată din fondurile Ministerului Justiției).
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarea stare de fapt:
La data de 11 martie 2008, în jurul orei 1,00, inculpatul conducea pe raza comunei Cîmpuri autoturismul cu numărul de înmatriculare B-51-. În autoturism se mai aflau ca pasageri martorii și.
În dreptul magazinului din centrul comunei, autoturismul condus de inculpat a fost oprit de un echipaj de poliție care a solicitat conducătorului auto să se supună testului cu fiola alcoolscop și fiind refuzați i s-a cerut să meargă la spital în vederea recoltării de probe biologice în vederea stabilirii alcoolemiei (fila 7 dosar fond). În acel moment, inculpatul a încuiat mașina, din care coborâseră cei 2 pasageri și a plecat.
S-a precizat faptul că acesta prezenta halenă alcoolică și de aceea organele de poliție i-au solicitat să-i însoțească la spital în vederea recoltării de probe biologice.
Între timp martorul a apelat la telefonul mobil pe partea vătămată din comuna Soveja, pentru ca acesta să vină cu mașina și să-l transporte din comuna Cîmpuri în comuna Soveja.
Partea vătămată, fiind sub influența băuturilor alcoolice l-a luat ca șofer pe fiul său, și împreună s-au deplasat cu autoturismul spre comuna Cîmpuri.
Aici, au oprit mașina în zona în care se afla oprită mașina inculpatului.
Partea vătămată a coborât din mașină și, la un moment dat a apărut și inculpatul, între cei doi luând naștere o discuție contradictorie.
Atunci, partea vătămată l-a lovit cu capul în față pe inculpatul iar acesta a ripostat și l-a lovit cu pumnul.
În urma loviturii primite partea vătămată a căzut și s-a lovit cu capul de asfalt, suferind un traumatism cranio-cerebral. Partea vătămată a stat internată în spitalul " - " în perioada 14-18 martie 2008 și din certificatul medico-legal nr. 458 (P/23 aprilie 2008 de la fila 14 dosar fond) a rezultat că pentru vindecarea leziunilor suferite, au fost necesare 16-18 zile de îngrijiri medicale.
În drept, s-a reținut că faptele descrise mai sus și comise de inculpatul întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor de: sustragere de la recoltarea probelor biologice în vederea stabilirii alcoolemiei prev. de art. 87 alin.5 din OUG195/2002 și lovire, prevăzută de art. 180 alin. 2 Cod penal, texte de lege în baza cărora inculpatul s-a dispus a fi condamnat.
Având în vedere că din materialul probator administrat în cauză dar și din declarațiile inculpatului a reieșit că partea vătămată a fost cea care l-a lovit mai întâi pe inculpat, astfel că inculpatul a săvârșit fapta de lovire sub imperiul unei puternice tulburări, instanța a reținut în favoarea acestuia circumstanța atenuantă prevăzută de art. 73 lit. b Cod penal.
Sentința penală a fost atacată cu apel d e Parchetul de pe lângă Judecătoria Panciu și de inculpat, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
Parchetul a susținut că sentința penală apelată este nelegală întrucât pedeapsa aplicată pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 87 alin. 5 din nr.OUG 195/2002 este greșit individualizată în raport de limitele de pedeapsă stabilite de legiuitor.
Inculpatul a susținut că sentința penală este netemeinică întrucât din actele și lucrările dosarului nu rezultă vinovăția sa, respectiv fapta nu există. Conform codului rutier - proba biologică se realizează cu o fiolă alcooscopică omologată, situație care nu a rezultat din procesul-verbal încheiat la fața locului, în care s-a menționat doar că inculpatul emana halenă alcoolică. Pe de altă parte, procesul-verbal întocmit din punct de vedere procedural nu a reprezentat un mijloc de probă, iar probele avute în vedere la stabilirea vinovăției sunt obținute în mod ilegal. Declarațiile martorilor audiați sunt contradictorii, nu s-a stabilit ordinea producerii faptei și nu au dovedit situația de fapt în concret. Referitor la procesul-verbal întocmit, agentul de poliție a expus o situație identic stabilită și în altă cauză, care vine să completeze cu privire la săvârșirea infracțiunii de lovire, ceea ce nu poate fi avut în vedere deoarece faptele sunt distincte și se impune a fi dovedită vinovăția inculpatului pentru fiecare dintre ele.
Prin decizia penală nr. 74 din 4 martie 2009 a Tribunalului Vranceas -a admis apelul parchetului și s-a desființat în parte sentința penală atacată.
În rejudecare s-a descontopit pedeapsa rezultantă de 1 an închisoare în pedepsele componente de 1 lună închisoare și 1 an închisoare.
S-a majorat de la 1 an închisoare la 2 ani închisoare pedeapsa aplicată pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 87 alin. 5 din nr.OUG 195/2002.
În baza art. 33 lit. a Cod penal combinat cu art. 34 lit. b Cod penal s-au contopit pedepsele aplicate inculpatului prin sentința apelată urmând ca acesta să execute pedeapsa de 2 ani închisoare.
I s-a interzis inculpatului exercițiul drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza a II.a, b Cod penal.
S-a suspendat condiționat executarea pedepsei principale rezultantă de 2 ani închisoare și a pedepsei accesorii.
S-a atras atenția inculpatului cu privire la consecințele săvârșirii unei alte infracțiuni în termenul de încercare de 5 ani stabilit potrivit art. 182 Cod penal.
S-au menținut celelalte dispoziții ale sentinței penale apelate.
S-a respins ca nefondat apelul declarat de inculpatul.
S-a făcut aplicarea art. 192 alin. 2 Cod procedură penală inculpatul fiind obligat la plata către stat a cheltuielilor judiciare ocazionate de soluționarea apelului.
Pentru a hotărî astfel, Tribunalul a reținut următoarele:
Critica procurorului s-a constatat a fi întemeiată, avându-se în vedere ca prima instanță a făcut aplicarea unei pedepse între alte limite decât cele legal stabilite; în concret pentru infracțiunea prevăzută de art. 87 alin. 5 din nr.OUG 195/2002 se prevede, în norma de incriminare o pedeapsă cuprinsă între 2-7 ani închisoare, iar prima instanța i-a aplicat inculpatului o pedeapsă de 1 an închisoare.
Tribunalul a constatat ca prima instanță a aplicat o pedeapsa care nu se încadrează în limitele legale venind în contradicție cu dispoziția art. 2 Cod penal care instituie la nivel principal caracterul legal al pedepselor care se aplică pentru comiterea de infracțiuni. Cu alte cuvinte prin acest text normativ se fixează la nivel de principiu legalitatea pedepsei; principiu nesocotit de prima instanță și care face ca soluția pronunțată să se impună a fi reformată pe linia criticii fondate a procurorului, cu amendamentul ca pedeapsa aplicata de prima instanță nu este greșit individualizata cum pare a răzbate din motivele de apel, ci nelegală din perspectiva principuluinullum poema sine lege(nu există pedeapsă fără să fie prevăzută de lege) statuat prin art. 2 Cod penal problema de greșita individualizare a pedepsei se putea pune numai dacă prima instanță se conforma limitelor legale și făcea o aplicațiune injusta a criteriilor prevăzute de art. 72 Cod penal.
De aceea tribunalul a primit favorabil critica procurorului dar fără argumentele care au însoțit-o și a reformat soluția primei instanțe.
Criticile aduse de inculpat soluției primei instanțe au fost formulate în termeni generali și lipsite de consistență; în concret inculpatul a susținut că la dosar nu există probe care să releve vinovăția sa și a detaliat arătând ca fiola alcoolscop cu care se efectuează testarea, potrivit codului rutier nu era omologată, fără a indica și argumentul de text pe care se sprijină aserțiunea.
Tribunalul nu a putut primi favorabil această critică întrucât potrivit art. 38 din nr.OUG 195/2002 conducătorii auto au obligația legală de a se supune recoltării de probe biologice în vederea stabilirii alcoolemiei ceea ce inculpatul a refuzat, context în care a venit în contradicție cu norma de incriminare prevăzută de art. 87 alin. 5 din nr.OUG 195/2002.
În aceste condiții, tribunalul a găsit ca neîntemeiate criticile aduse de inculpat soluției primei instanțe și în consecință a respins apelul acestuia ca nefondat.
Împotriva acestei decizii penale inculpatul a declarat recurs criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
Motivul de nelegalitate a vizat greșita soluționare a laturii civile în raport de reținerea circumstanței atenuante legale a scuzei provocării în ce privește infracțiunea de lovire prevăzută de art. 180 alin. 2 Cod penal.
Motivul de netemeinicie a vizat pedeapsa stabilit pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 87 alin. 5 din nr.OUG 195/2002 susținându-se că în mod greșit tribunalul a majorat pedeapsa întrucât prima instanță a făcut o corectă individualizare.
Criticile sunt în parte fondate, recursul urmând să fie admis pentru considerentele ce se vor arăta:
1.Starea de provocare constituie o circumstanță atenuantă legală având ca efect atât reducerea pedepsei sub minimul special prevăzut de lege cât și reeducarea cuantumului daunelor cauzate, proporțional cu culpa victimei și a inculpatului, acesta din urmă datorând despăgubiri în raport cu propria culpă.
În cauza de față se constată că deși prima instanță a reținut în favoarea inculpatului circumstanța atenuantă a provocării prevăzută de art. 73 lit. b Cod penal, nu a dat o completă eficiență textului de lege, în sensul că deși a redus pedeapsa, la acordarea despăgubirilor civile nu a ținut cont de culpa concurentă, în proporție de 50 %, a părților (partea vătămată și inculpat) în producerea daunelor în patrimoniul părților civile Spitalul Clinic de Urgență "-" B și Serviciul de Ambulanță Județean
Așa fiind, se constată că motivul de nelegalitate invocat este fondat.
2.C de-al doilea motiv privind netemeinicia pedepsei de 2 ani închisoare stabilită de Tribunal pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 87 alin. 5 din nr.OUG 195/2002 nu poate fi primit, având în vedere că prima instanță a stabilit o pedeapsă nelegală, raportându-se la alte limite decât cele prevăzute de lege neputându-se deci susține că individualizarea pedepsei a fost corectă.
De asemenea, față de datele care caracterizează faptele și persoana inculpatului, astfel cum au fost reținute de ambele instanțe, Curtea apreciază că în cauză nu se justifică reținerea de circumstanțe atenuante judiciare în favoarea inculpatului, pedeapsa rezultantă de 2 ani închisoare cu suspendarea condiționată a executării răspunzând exigențelor art. 52 Cod penal.
Pentru considerentele arătate la punctul 1 recursul de față va fi admis conform dispozițiilor art. 38515pct. 2 lit. d Cod procedură penală.
Pe cale de consecință hotărârile recurate vor fi casate în parte, doar în ceea ce privește latura civilă a cauzei și în rejudecare vor fi reduse cu 50 % despăgubirile civile acordate părților civile Serviciul de Ambulanță Județean V și Spitalul Clinic de Urgență " "
Celelalte dispoziții ale hotărârilor recurate vor fi menținute.
Văzând și dispozițiile art. 192 alin. 3 Cod procedură penală.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
ADMITE recursul declarat de inculpatul (fiul lui și, născut la data de 23 august 1976 în orașul P, județul V, CNP -, domiciliat în comuna Soveja, sat Rucăreni, județul V, cetățean român, studii 8 clase, stagiul militar satisfăcut, fără ocupație, căsătorit, are 1 copil minor, fără antecedente penale) împotriva deciziei penale nr. 74 din 4 martie 2009 pronunțată de Tribunalul Vrancea în dosar nr- - sentința penală nr. 265 din 15 decembrie 2008 pronunțată de Judecătoria Panciu, județul V în dosar nr- și în consecință:
Casează în parte, numai în ceea ce privește latura civilă a cauzei, decizia penală nr. 74 din 4 martie 2009 a Tribunalului Vrancea și sentința penală nr. 265 din 15 decembrie 2008 a Judecătoriei Panciu și în rejudecare:
Reduce sumele la care a fost obligat inculpatul cu titlu de despăgubiri civile, astfel:
- către partea civilă Serviciul de Ambulanță Județean V de la 1008,4 lei la 554,2 lei plus dobânda legală aferentă;
- către partea civilă Spitalul Clinic de Urgență " " B de la 969,68 lei la 484,84 lei plus dobânda legală aferentă.
Menține celelalte dispoziții ale hotărârilor recurate.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 26 iunie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, Ptr.judecător
aflat în cf.art.312 al.2
Cod procedură penală
PREȘEDINTE,
Grefier,
Red.
Tehnored.
2 ex./23 iulie 2009,
Fond:
Apel: -
Președinte:Mița MârzaJudecători:Mița Mârza, Ion Avram, Marius Marcian
