Infractiuni rutiere OG 195 2002 Cod rutier sanctiuni. Decizia 46/2009. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
Dosar nr-
DECIZIA NR.46
Ședința publică de la 19 ianuarie 2009
PREȘEDINTE: Elena Zainescu
JUDECĂTOR 2: Elena Negulescu
JUDECĂTOR 3: Ioana Nonea
GREFIER - - -
Ministerul Publica fost reprezentat de doamna procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL PLOIEȘTI
Pe rol fiind judecarea recursului declarat de inculpatul, fiul lui și, născut la data de 28 octombrie 1940, domiciliat în Câmpina,-, județul P, împotriva deciziei penale nr.215 din 24 septembrie 2008 pronunțată de Tribunalul Prahova, prin care s-a admis apelul declarat de inculpat împotriva sentinței penale nr.128 din 25 martie 2008 a Judecătoriei Câmpina, s-a desființat în parte sentința atacată, în sensul că s-a înlăturat aplicarea pedepsei accesorii a interzicerii dreptului de a alege prev. de art.64 lit.a cod penal, fiind menținute înr est dispozițiile sentinței.
Totodată, cheltuielile judiciare avansate de stat au rămas în sarcina acestuia, urmând ca onorariul apărătorului din oficiu de 100 lei să fie avansat din fondurile Ministerului Justiției.
Prin sentința penală nr.128 din 25 martie 2008 Judecătoria Câmpinal -a condamnat pe inculpatul la pedeapsa de 6 (șase) luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autoturism de către o persoana ce are în sânge o îmbibație alcoolică peste limita legală, conform art.87 alin.1 din OUG 195/2002, republicata, cu aplic. art. 76 lit.d) rap. la art. 74 lit.a) și c) cod penal.
S-a făcut aplicarea art.71, 64 lit.a),b) cod penal.
În temeiul disp. art.81 cod penal, s- dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei pe durata termenului de încercare de 2 (doi) ani și 6 (șase) luni, cu aplicarea art. 71 alin.5 cod penal.
Potrivit disp. art. 359 cod proc. penală s-a atras atenția inculpatului asupra art.83 cod penal privind revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei, iar conform art.191alin.1, din același cod, a fost obligat inculpatul să plătească statului suma de 200 lei cheltuieli judiciare.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns recurentul inculpat personal și asistat de apărător ales, avocat, din cadrul Baroului P, conform împuternicirii avocațiale nr.4 din 19.01.2009.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:
Avocat, apărător ales al recurentului inculpat, depune la dosar motivele de recurs pe care înțelege să le invoce în cauză, precum și împuternicirea avocațială nr.4 din 19.01.2009.
Curtea aduce la cunoștință inculpatului dispozițiile art.385/14 alin.1/1 cod proc. penală privind dreptul conferit de lege de a da declarație și în fața instanței de recurs, acesta arătând că nu mai dorește să dea o declarație nouă, dat fiind faptul că a recunoscut comiterea faptei și își menține declarația dată în fața instanței de fond.
Avocat, pentru recurent și repreentantul Ministerului Public, având cuvântul pe rând, arată că nu au cereri de formulat în cauză.
Curtea, luând act de declarațiile părților, în sensul că nu au cereri de formulat sau probe de administrat, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbaterea motivelor de recurs.
Avocat, având cuvântul pentru recurentul inculpat, arată că prezenta cale de atac vizează decizia penală nr.215/2008 pronunțată de Tribunalul Prahova, prin care a fost admis apelul împotriva sentinței de condamnaare la pedeapsa de 6 (șase) luni închisoare, cu aplicarea art.81 cod penal.
Critica formulată cu privire la aceasta este aceea că instanța a interpretat greșit fapta raportat la natura infracțiunii și gradul de pericol social prezentat de aceasta.
Față de criteriile vis-a-vis de care se apreciază nivelul pericolului social al unei fapte, respectiv modul și mijloacele de comitere, modul de pregătire al faptei, săvârșirea unuia sau a mai multor acte ilicite, utilizarea de arme, scopul urmărit, rezultatul produs etc, instanța în mod greșit nu a reținut ca fiind incidente în cauză prevederile art.18/1 cod penal. Nu s-a avut în vedere situația de fapt reală și anume că inculpatul a făcut o simplă manevră a autoturismului cu spatele, respectiv dorind să facă curat în garaj a ieșit cu autoturismul din curte, cu spatele, conducându-l aproximativ 10 m, din care 4-5 pe trotuar.
În ceea ce privește scopul prevăzut de lege și urmarea produsă pentru a se stabili o faptă ca fiind infracțiune, solicită a se constata că inculpatul nu a urmărit un anumit scop ilicit, ci doar eliberarea garajului, iar cu privire la urmare arată că s-a depus la dosar o ordonanță de neîncepere a urmăririi penale într-un dosar aflat pe rolul Parchetului de pe lângă Judecătoria Sinaia, într-un caz similar, unde însă concentrația de alcool în sânge a conducătorului auto a fost mult mai mare.
Mai solicită a se avea în vedere că inculpatul are vârsta de 70 ani, fost inginer, nu a avut nici un conflict, de nici o natură cu legea și o familie organizată.
Pentru aceste motive, solicită admiterea recursului, casarea hotărârilor și pe fond, achitarea inculpatului în temeiul disp. art.11 pct.2 lit.a rap. la art.10 lit.b/1 cod proc. penală.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, arată că inculpatul a fost trimis în judecată pentru comiterea infracțiunii de conducere a unui autoturism pe drumurile publice, sub influența băuturilor alcoolice, provocând un eveniment rutier, acroșând un alt autoturism din care a rezultat avarierea destul de gravă a ambelor mașini implicate, faptă care se apreciază ca fiind destul de gravă.
Precizează că circumstanțele personale invocate de recurent au fost avute în vedere de instanță la momentul stabilirii pedepsei, aceasta fiind redusă la minim și făcându-se aplicarea dispozițiilor art.81 cod penal.
Față de acestea, solicită respingerea recursului ca nefondat.
Recurentul inculpat, având cuvântul personal, arată că regretă comiterea faptei și că de 40 de ani de când are permis de conducere nu a mai participat la nici un eveniment rutier, precum și faptul că celălalt conducător auto a rcunoscut că a parcat greșit, ceea ce a dus la accident și că nu are nici o pretenție materială.
CURTEA,
Asupra recursului de față;
Luând în examinare actele și lucrările dosarului, reține următoarele:
Prin sentința penală nr.128 din 25 martie 2008 a Judecătoriei Câmpina, s-a dispus condamnarea inculpatului (fiul lui și, născut la 28 octombrie 1940 în municipiul Câmpina, județul P, cu același domiciliu,-, cetățean român, studii universitare, stagiul militar satisfăcut, căsătorit, fără antecedente penale), pentru săvârșirea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul având în sânge o îmbibație alcoolică peste limita legală, prev. de art.87 alin.1 din nr.OUG195/2002, republicată, cu aplic. art.76 lit.d) și art.74 lit.a) și c) cod penal, la pedeapsa de 6 luni închisoare, cu suspendarea condiționată conform art.81-83 cod penal.
În baza art.71 cod penal, s-a aplicat pedeapsa accesorie prev. de art.64 lit.a) și b) cod penal în condițiile art.71 alin.5 cod penal.
În fine, inculpatul a fost obligat și la plata sumei de 200 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a hotărî astfel, pe baza probelor administrate, în esență, prima instanță a reținut în fapt că după ce a consumat băuturi alcoolice, pe nemâncate, aflându-se la domiciliu, la data de 25 iulie 2007, în jurul orelor 13,15, inculpatul s-a urcat la volanul autoturismului pentru a efectua o manevră de garare a acestuia prin ieșirea din curtea locuinței pe strada -, împrejurare în care a acroșat spatele autovehiculului, proprietatea martorului, staționat pe aceeași stradă.
Urmare probelor biologice recoltate în cadrului Spitalului Municipal Câmpina s-a stabilit că în condițiile descrise acesta a prezentat în sânge o îmbibație alcoolică de 1,05 grame %0 și respectiv 0,85 grame %0.
Sentința primei instanțe a fost desființată în parte prin decizia penală nr.215 din 24 septembrie 2008 a Tribunalului Prahova, în sensul înlăturării aplicării pedepsei accesorii a interzicerii exercițiului dreptului de a alege prev. de art.64 lit.a) cod penal.
Restul criticilor invocate de apelantul inculpat, vizând achitarea și aplicarea unei amenzi administrative conform art.11 pct.2 lit.a) rap. la art.10 lit.b) ind.1 cod proc. penală, s-au respins ca nefondate.
Împotriva acestor hotărâri, în termenul legal, a declarat recurs inculpatul, criticându-le pentru nelegalitate și netemeinicie.
În esență, reiterând împrejurările invocate la cele două grade de jurisdicție, acesta a susținut că fapta comisă nu prezintă gradul de pericol social al infracțiunii prev. de art.87 alin.1 din nr.OUG195/2002 modificată, raportat la împrejurările concrete în care a condus autovehiculul, urmările produse sau care s-ar fi putut produce, gradul de alcoolemie constatat în sânge și persoana acestuia.
S-a solicitat admiterea recursului, casarea ambelor hotărâri iar pe fond achitarea în temeiul art.11 pct.2 lit.a) rap. la art.10 lit.b) ind.1 cod proc. penală comb. cu art.18 ind.1 cod penal și aplicarea unei sancțiuni administrative.
Recursul este fondat.
Verificând hotărârile atacate, pe baza actelor și lucrărilor din dosarul cauzei, în raport de motivele invocate, rezultă că acestea sunt netemeinice în sensul cazului de casare prev. de art.385 ind.9 pct.13 cod proc. penală.
Este știut că potrivit art.18 ind.1 cod penal nu constituie infracțiune fapta prevăzută de legea penală, dacă prin atingerea minimă adusă valorii sociale ocrotită de lege și prin conținutul ei concret, fiind lipsit vădit de importanță, nu prezintă gradul de pericol social cerut de art.17 și art.18 cod penal.
Mai mult, față de prevederile alin.2 al acestui ultim text de lege, instanțele judecătorești sunt obligate ca la stabilirea gradului de pericol social concret, să țină seama deopotrivă, între altele, de împrejurările în care a fost comisă fapta, de urmarea produsă sau care s-ar fi putut produce, precum și de persoana făptuitorului.
Prin probele administrate s-a stabilit cu certitudine și instanțele au reținut în fapt că la data de 25 iulie 2007, între orele 11-11,30, aflându-se la domiciliul său din-, pe nemâncate, inculpatul a consumat aproximativ 150 ml vișinată.
În jurul orelor 13,15, hotărându-se să facă curățenie în garaj s-a urcat la volanul autoturismului marca 1310 cu nr. de înmatriculare -, efectuând o manevră de garare a acestuia, în afara locuinței, în care sens a rulat cu spatele pe str. -.
--se corespunzător, după câțiva metri, a acroșat cu partea dreaptă spate autovehiculul marca Daewoo Tico, proprietatea martorului, parcat în apropiere și producându-i o avarie ușoară la ușa spate stânga.
Prezentându-se la organele de poliție pentru constatarea avariei, fiind testat cu aparatul alcootest, după recoltarea probelor biologice în cadrul Spitalului Municipal Câmpina s-a constatat că în jurul orelor 14,25 acesta prezenta în sânge o concentrație alcoolică de 1,05 grame %0 și respectiv 0,85 grame %0.
Ca atare, se determină concluzia că în condițiile descrise recurentul a vizat o atingere minimă a traficului rutier și pietonal, ocrotit de nr.OUG195/2002 modificată, modalitatea în care a conceput desfășurarea actelor materiale (consumul de alcool, la domiciliu, scopul punerii în circulație a autovehiculului, traficul redus în apropierea garajului), nefiind apte producerii unor consecințe prejudiciabile importante, chiar dacă a acroșat în cadrul manevrei de parcare un alt autovehicul aflat pe trotuarul din apropiere.
Valoarea redusă a pagubei și a consecințelor eventuale, unite cu profilul psiho-social al inculpatului, cunoscut ca având o bună reputație în comunitate până la vârsta de 68 ani, realizând venituri ca inginer, conduita sinceră și de regret adoptată în cursul procesului, demonstrează că în concret actele comise nu prezintă pericolul social al unei infracțiuni, fiind aplicabile dispozițiile art.18 ind.1 cod penal.
Față de cele ce preced, Curtea constată că printr-o incompletă analiză și injustă apreciere a acestor elemente, ce caracterizează fapta și făptuitorul inculpat, instanțele anterioare au reținut netemeinic întrunirea conținutului infracțiunii prev. de art.87 alin.1 din nr.OUG195/2002, pronunțând o condamnare greșită, deși lipsește una din condițiile esențiale cerute de art.17 cod penal, respectiv pericolul social al faptei prevăzute de lege.
Ca urmare, constatându-se cazul de casare prev. de art.385 ind.9 alin.1 pct.13 cod proc. penală, conform art.385 ind.15 alin.2 lit.b) din același cod, se va admite recursul declarat, reformându-se în parte hotărârile adoptate.
Astfel, rejudecându-se cauza, pe fond, în temeiul art.11 pct.2 lit.a) rap. la art.10 lit.b) ind.1 cod proc. penală comb. cu art.18 ind.1 alin.1 și 2 cod penal, se va dispune achitarea inculpatului pentru infracțiunea de conducerea unui autovehicul cu o alcoolemie în sânge peste limita admisă de lege prev. de art.87 alin.1 din nr.OUG195/2002.
Totodată, conform art.18 ind.1 alin.3 comb. cu art.91 alin.1 lit.c) cod penal, se va aplica sancțiunea administrativă constând în amendă, orientată spre limita minimă admisă de lege, apreciată ca suficientă pentru prezervarea ordinii publice și reeducarea acestuia, raportat la împrejurările comiterii faptei prevăzută de legea penală și veniturile sale.
Dispozițiile referitoare la obligarea inculpatului la plata cheltuielilor judiciare stabilite prin hotărârile recurate se vor menține.
Văzând și dispozițiile art.192 alin.2 cod proc. penală,
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul inculpatului, domiciliat în Câmpina,-, județul P, împotriva deciziei penale nr.215 din 24 septembrie 2008 pronunțată de Tribunalul Prahova și sentinței penale nr.128 din 25 martie 2008 a Judecătoriei Câmpina,
Casează, în parte, ambele hotărâri.
În baza art.11 pct.2 lit.a) rap. la art.10 lit.b) ind.1 cod proc. penală, comb. cu art.18/1 cod penal, achită pe inculpatul, pentru săvârșirea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul cu o îmbibație alcoolică peste limita legală prev. de art.87 alin.1 din nr.OUG195/2002, cu aplic. art.76 lit.d) și art.74 lit.a) și c) cod penal, întrucât fapta nu prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni.
În baza art.18 ind.1 alin.3 și art.91 lit.c) cod penal, aplică inculpatului 200 lei amendă administrativă.
Menține dispozițiile privind obligarea inculpatului la plata cheltuielilor judiciare stabilite prin hotărârile recurate.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică astăzi, 19 ianuarie 2009.
Președinte Judecători
Pentru judecător aflat în Pentru judecător aflat în
semnează președintele instanței semnează președintele instanței
Grefier
Red./Tehnored.
3 ex./2 februarie 2009
. fond --Jud. Câmpina
Jud. fond
. apel --Trib.
Jud. apel,
Operator de date cu caracter personal
Nr. notificare 3113/2006
Președinte:Elena ZainescuJudecători:Elena Zainescu, Elena Negulescu, Ioana Nonea
