Infractiuni rutiere OG 195 2002 Cod rutier sanctiuni. Decizia 513/2009. Curtea de Apel Constanta
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE PENALE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIA PENALĂ NR.513/
Ședința publică din data de 18 septembrie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Adriana Ispas
JUDECĂTOR 2: Zoița Frangu
JUDECĂTOR 3: Eleni Cristina
Grefier -
Cu participarea Ministerului Public prin procuror -
S-a luat în examinare recursul penal declarat de inculpatul, împotriva deciziei penale nr. 12 din data de 20.01.2009 pronunțată de Tribunalul Tulcea, în dosarul penal nr- și a sentinței penale nr.923 din data de 09.09.2008 pronunțată de Judecătoria Tulcea, în dosarul penal nr-, inculpatul fiind trimis în judecată pentru săvârșirea uni infracțiuni privind circulația pe drumurile publice (OUG. 195/2002).
Dezbaterile, au avut loc în ședința publică din data de 17 septembrie 2009, fiind consemnate în încheierea de ședință din acea dată, încheiere ce face parte integrantă din prezenta hotărâre.
Instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, în conformitate cu dispozițiile art.306 Cod procedură penală, a amânat pronunțarea cauzei la data de 18 septembrie 2009.
CURTEA
Asupra recursului penal de față,
Examinând actele și lucrările dosarului, Curtea constată că, prin sentința penală nr.923/09.09.2008 pronunțată de Judecătoria Tulcea, în dosarul penal nr-, s-a dispus, în baza art. 87 alin.1 din OUG 195/2002, condamnarea inculpatului, la o pedeapsa de 1 an închisoare, fiindu-i interzise, în baza art.71 Cod penal, drepturile prev. de art. 64 alin.1 lit. a teza a 2-a, lit. b Cod penal.
In baza art.81 Cod penal, s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei pe o durata de 3 ani reprezentând termen de încercare conform art. 82 cod penal și s-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 83 cod penal a căror nerespectare are ca urmare revocarea suspendării.
In baza art. 71 alin.5 cod penal s-a dispus suspendarea executării pedepselor accesorii pe durata suspendării condiționate.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond în baza materialului probator administrat în cauză, a reținut următoarele:
Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Tulcea nr. 1884/P/2006 s-a dispus trimiterea in judecată a inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 87 alin 1 din OUG 195/2002.
La data de 26 05 2006, un echipaj al politiei rutiere, aflat in timpul serviciului, a fost anunțat prin ca pe str. - din mun. T, in fata imobilului nr. 112A, a avut loc un eveniment rutier soldat cu pagube materiale.
Deplasându-se la fata locului, echipajul de politie a identificat un autoturism marca 1310 cu nr. de înmatriculare - aparținând inculpatului, care prezenta unele avarii.
Inculpatul a declarat verbal că circula cu autoturismul pe str. - si pentru a evita un alt autoturism care circula din sens opus, a virat către stânga, lovind gardul de la imobilul mai sus arătat.
Întrebat fiind daca a consumat alcool, acesta a declarat ca nu, refuzând însă să sufle in aparatul etilotest, motivând ca are probleme de respirație.
Urmare acestei situații inculpatul a fost condus la serviciul de ambulanță T unde i-au fost recoltate două probe de sânge la un interval de o oră, rezultând conform buletinului de analiza toxicologica-alcoolemie nr. 348-349/C din data de 01.06.2006 o alcoolemie de 2,10%o si respectiv 1,95%0 alcool pur in sânge.
Audiat fiind cu privire la acest aspect inculpatul a declarat ca in ziua in care a avut loc evenimentul rutier nu a consumat alcool, insa cu o zi înainte a participat la o aniversare unde a consumat alcool.
Urmare a solicitării inculpatului,in cursul urmăririi penale s-a dispus recalcularea alcoolemiei, rezultând, conform raportului de expertiză medico-legală nr.2707/i/2007 privind interpretarea retroactive a alcoolemiei, întocmit de INML Minovici B, că, la data de 26.05.2006 inculpatul a avut o alcoolemie teoretică de cca.2,20%0.
In drept față de situația de fapt reținuta s-a constatat ca fapta inculpatului care in data de 26.05.2006 a condus un autoturism pe drumurile publice in timp ce se afla sub influenta băuturilor alcoolice întrunește din punct de vedere obiectiv si subiectiv elementele constitutive ale infracțiunii prev.de art. 87 alin 1 din OUG195/2002.
Vinovăția inculpatului a fost stabilită cu procesul verbal de constatare din data de 26 05 2006, declarațiile martorului, buletinul de analiza toxicologică - alcoolemie nr. 348-349/C din data de 01 06 2006 si declarația dată de către inculpat in cursul urmăririi penale prin care a recunoscut săvârșirea faptei.
La individualizarea pedepsei s-au avut in vedere criteriile generale de individualizare prev. de art.72 cod penal respectiv:gradul de pericol social concret al faptei săvârșite care aduce atingere siguranței circulației pe drumurile publice și de persoana inculpatului.
Prin decizia penală nr.12/20.01.2009 pronunțată de Tribunalul Tulceas -a respins, ca nefondat apelul declarat de inculpatul, împotriva sentinței penale mai sus menționate și s-a menținut ca legală și temeinică hotărârea atacată.
In baza art. 192 alin.2 cod procedură penală, a fost obligat apelantul inculpat la plata sumei de 40 lei cheltuieli judiciare avansate de stat.
Pentru a pronunța această decizie, instanța de apel a reținut următoarele:
Art. 14 alin. 3 din Normele metodologice privind prelevarea probelor biologice în vederea stabilirii intoxicației etilice, aprobate prin Ordinul nr. 376 din 10 aprilie 2006 al Ministrului Sănătății, prevede că în situația în care transportul sau depunerea probelor prelevate nu poate fi efectuat imediat, acestea se păstrează la frigider, în sediile unităților de poliție, timp de maximum 3 zile.
In speță, de la data prelevării probelor biologice (26 mai 2006) și până la data prelucrării lor (1 iunie 2006) au trecut mai mult de 3 zile, însă recomandările Institutului Național de Medicină Legală " Minovici" sunt în sensul că păstrarea probelor în condiții standard timp de 10 zile nu influențează semnificativ rezultatul acestora, cu condiția să fie păstrate în frigider (0 - 4 ), timpul de 3 zile fiind stabilit de comun acord, și referindu-se, pe de o parte la operativitatea cauzelor, iar pe de altă parte la evitarea degradării probelor în situațiile în care acestea nu pot fi păstrate în mod real la temperatură scăzută.
Prin aceste recomandări, relevă faptul că limita celor 3 zile prevăzută de normele metodologice poate fi depășită în situații speciale posibile și obiective, știut fiind că o normă legală acoperă majoritatea situațiilor, dar niciodată pe toate.
S-a luat în considerare și faptul că, în cursul urmăririi penale inculpatul a solicitat recalcularea alcoolemiei, efectuându-se o expertiză în acest sens iar prin
raportul de expertiză medico-legală nr.2707/I/07 privind interpretarea retroactivă a alcoolemiei efectuat de s-a concluzionat că la data de 26 mai 2005, la ora 16,00, inculpatul ar fi avut o alcoolemie teoretică de circa 2,20 g%o,alcoolemia stabilită la analiză provenind exclusiv din consumul de băuturi alcoolice și neputând fi influențată de pancreatita acută de care suferea acesta.
S-a apreciat că, din această perspectivă, în mod corect a reținut prima instanță că fapta inculpatului de a conduce pe drumurile publice un autovehicul având în sânge o îmbibație alcoolică, mare întrunește elementele constitutive ale infracțiunii reținute în sarcina sa.
Relativ la individualizarea pedepsei, s-a apreciat că pedeapsa aplicată de prima instanță apare ca just individualizată și necesară pentru atingerea scopului pedepsei și aceasta în raport de îmbibația alcoolică mare, de starea de pericol pe care inculpatul a provocat-o șieși și altor persoane, șoferi aflați în trafic, pietoni, de producerea efectivă a unui eveniment rutier soldat cu pagube materiale,
Totodată, s-a considerat că, instanța de fond a ales în mod corect modalitatea de executare a pedepsei, dispunând aplicarea art.81 cod penal, punându-l la încercare pe inculpat în scopul de a se abține în viitor de la săvârșirea altor infracțiuni.
Împotriva deciziei penale nr.12/20.01.2009 pronunțată de Tribunalul Tulcea și a sentinței penale nr.923/09.09.2008 pronunțată de Judecătoria Tulcea, a formulat recurs inculpatul, criticându-le pentru nelegalitate și netemeinicie, apreciindu-se ca fiind incident motivul de casare prevăzut de dispozițiile art.3859pct.18 Cod procedură penală.
Se relevă că, în mod greșit s-a dispus și menținut condamnarea inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 87 alin 1 din OUG 195/2002 întrucât probele biologice în baza cărora s-a constatat îmbibația alcoolică în sânge au fost ținute în medii improprii de conservare și cu depășirea termenului reglementat de dispozițiile art.14 din Normele metodologice privind prelevarea probelor biologice în vederea stabilirii intoxicației etilice, aprobate prin Ordinul nr. 376 din 10 aprilie 2006 al Ministrului Sănătății.
Totodată, se susține că au fost încălcate și dispozițiile art.6 lit.c din aceleași norme, potrivit cu care, este recomandabil ca prima recoltare să fie efectuată la un interval de timp de până la 30 minute de la producerea evenimentului, și aceasta deoarece, echipajul de poliție s-a deplasat la locul unde s-a produs evenimentul rutier la aproximativ 40 minute după producerea acestuia iar recoltarea probelor biologice s-a realizat după alte aproximativ 40 - 50 minute.
Se consideră că, în aceste condiții rezultatul buletinului de analiză își pierde valoarea de probă în procesul penal.
Se susține că, în mod greșit s-a reținut de către cele două instanțe că inculpatul ar fi consumat băuturi alcoolice în ziua în care a fost depistat, acest consum având loc cu 20 de ore înainte de producerea evenimentului rutier, fiind posibil ca, din cauza unor afecțiuni ale ficatului și pancreasului, eliminarea alcoolului din sânge să fie încetinită.
În acest sens se face trimitere la faptul că, la examinarea clinică a fost observată lipsa halenei alcoolice, în ziua respectivă inculpatul a desfășurat o activitate normală la unitatea militară unde este încadrat, s-a odihnit în timpul nopții și a mâncat.
Se solicită achitarea recurentului conform art.11 pct.2 lit. a rap. La art.10 lit. d cod procedură penală, întrucât fapta nu întrunește elementele constitutive ale infracțiunii.
În recurs s-a administrat proba cu înscrisuri fiind depusă la dosar adresa nr. /14489/07 din 29.06.2009 emisă de INML " Minovici " - Comisia pentru interpretarea retroactivă a alcoolemiei, din care rezultă că, intervalul de 5 zile dintre data recoltării și data prelucrării în laborator nu poate influența în mod semnificativ valorile alcoolemiilor, în condițiile păstrării probelor la cel mult 4grade C, conform normelor metodologice.
Totodată, se relevă, în aceiași adresă faptul că, alcoolemia stabilită la analiză provine dintr-un consun de băutură nerecunoscut și nu a fost determinată de afecțiunea de care suferă inculpatul.
Examinând legalitatea și temeinicia sentinței primei instanțe și deciziei instanței de apel din perspectiva criticilor formulate, Curtea constată:
Art. 14 alin. 3 din Normele metodologice privind prelevarea probelor biologice în vederea stabilirii intoxicației etilice, aprobate prin Ordinul nr. 376 din 10 aprilie 2006 al Ministrului Sănătății, prevede că, în situația în care transportul sau depunerea probelor prelevate nu poate fi efectuat imediat, acestea se păstrează la frigider, în sediile unităților de poliție, timp de maximum 3 zile.
Din interpretarea normei legale menționate rezultă că, în mod obișnuit, probele biologice prelevate trebuie înaintate în vederea prelucrării imediat, acceptându-se ca, în cazuri excepționale, aceasta să se realizeze în maxim de 3 zile și numai cu condiția de a fi păstrate la frigider la o temperatură cuprinsă între 0 și 4 grade C, dispozițiile legale fiind edictate pentru evitarea degradării probelor în situațiile în care acestea nu pot fi păstrate în mod real la temperatură scăzută.
In speță, de la data prelevării probelor biologice, 26 mai 2006 și până la data prelucrării lor, 1 iunie 2006 au trecut mai mult de 3 zile, fiind evident că aceste dispoziții legale au fost încălcate.
Reținem că, deși nu s-au invocat și dovedit situații excepționale care să fi determinat întârzierea transportului și depunerii probelor biologice, și care să justifice nedepunerea acestora imediat, s-a depășit și timpul prevăzut de norma legală în care este garantată păstrarea nealterată a probelor biologice și care să conducă la certitudinea că rezultatul din buletinul de analiză este corect.
Mai mult, nu s-a probat, prin nici un mijloc de probă, că probele biologice prelevate de la inculpat au fost păstrate în condițiile impuse de dispoziția legală menționată.
În ceea ce privește conținutul adresei nr. /14489/07 din 29.06.2009 emisă de INML " Minovici " - Comisia pentru interpretarea retroactivă a alcoolemiei, potrivit cu care, intervalul de 5 zile dintre data recoltării și data prelucrării în laborator nu poate influența în mod semnificativ valorile alcoolemiilor, în condițiile păstrării probelor la cel mult 4 grade C, conform normelor metodologice, instanța de recurs l-a apreciat ca nefiind edificator, având în vedere următoarele considerente:
Astfel, pe de o parte se recunoaște că intervalul de timp poate influența valoarea alcoolemiei însă nu se precizează în ce modalitate, respectiv creștere sau descreștere, iar pe de altă parte caracterul nesemnificativ al modificării este condiționat de păstrarea probelor la cel mult 4 grade C, conform normelor metodologice, ori, astfel cum s-a reliefat, nu s-a probat, prin nici un mijloc de probă, că probele biologice prelevate de la inculpat au fost păstrate în condițiile impuse de dispoziția legală menționată.
În consecință, nerespectarea dispozițiilor art. 14 alin.3 din Normele metodologice privind prelevarea probelor biologice în vederea stabilirii intoxicației etilice, aprobate prin Ordinul nr. 376 din 10 aprilie 2006 al Ministrului Sănătății, și elementele de incertitudine referitoare la condițiile păstrării probelor biologice prelevate de la inculpat impune neluarea în considerare, ca probă, în stabilirea vinovăției inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii reținută în sarcina sa, a buletinului de analiză toxicologică alcoolemie nr.348 - 349/C/01.06.2006 întocmit de Oficiul Medico - Legal T potrivit cu care, la data de 01.06.2006, inculpatul avea o alcoolemie de 2,10%o si respectiv 1,95%0 alcool pur in sânge.
În lipsa acestei probe, toate celelalte probe la care se face trimitere de către cele două instanțe nu sunt suficiente pentru a stabili vinovăția inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii reținută în sarcina sa, stabilirea, prin analiză de laborator a îmbibației alcoolice în sânge fiind esențială pentru reținerea acesteia.
În consecință, față de cele reliefate reținem că, atât instanța de fond cât și instanța de apel au comis o gravă eroare de fapt atunci când au reținut că alcoolemia inculpatului este peste limita legală, pronunțând și menținând condamnarea greșită a inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 87 alin 1 din OUG 195/2002, faptei concrete lipsindu-i unul din elementele constitutive.
Nu s-a probat că inculpatul nu ar fi consumat băuturi alcoolice la data la care a avut loc evenimentul rutier, apărarea inculpatului privind bolile de care suferă fiind contrazisă de conținutul adresei nr. /14489/07 din 29.06.2009 emisă de INML " Minovici " - Comisia pentru interpretarea retroactivă a alcoolemiei, potrivit cu care, alcoolemia stabilită nu a fost determinată de afecțiunea de care suferă inculpatul.
În ceea ce privește încălcarea dispozițiilor art.6 lit. c din Normele metodologice privind prelevarea probelor biologice în vederea stabilirii intoxicației etilice, aprobate prin Ordinul nr. 376 din 10 aprilie 2006 al Ministrului Sănătății, reținem, pe de o parte că, această dispoziție are valoare de recomandare, iar pe de altă parte, metodologia prelevării probelor biologice implică recoltarea și a unei alte probe, la un interval de o oră de la data primei recoltări, pentru a se da posibilitatea calculării exacte a alcoolemiei la chiar momentul depistării, astfel încât, această împrejurare nu a fost de natură să aducă vreo vătămare recurentului inculpat.
În consecință, aceste două critici au fost apreciate ca neîntemeiate.
În raport de considerentele expuse, Curtea, în baza art.38515pct.2 lit. d cod procedură penală cu referire la art.3859pct.18 cod procedură penală, va admite recursul declarat de inculpatul, împotriva deciziei penale nr. 12/20.01.2009 pronunțată de Tribunalul Tulcea, în dosarul penal nr- și a sentinței penale nr.923/09.09.2008 pronunțată de Judecătoria Tulcea, în dosarul penal nr-, va casa atât decizia cât și sentința și rejudecând va dispune în baza art.11 pct.2 lit. a cod procedură penală cu referire la art.10 lit. d cod procedură penală, achitarea recurentului pentru infracțiunea prevăzută de art.87 alin.1 din OUG. nr.195/2002.
Se va înlătura aplicarea dispozițiilor art.81 alin.1 și art.82 alin.2 cod penal, art.71, art.71 alin.(5) cod penal și art.64 lit. a, b și c cod penal.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În baza art.38515pct.(2) lit.d) Cod procedură penală cu referire la art.3859pct.18 Cod procedură penală;
Admite ca fondat recursul penal declarat de inculpatul, împotriva deciziei penale nr. 12 din data de 20.01.2009 pronunțată de Tribunalul Tulcea, în dosarul penal nr- și a sentinței penale nr.923 din data de 09.09.2008 pronunțată de Judecătoria Tulcea, în dosarul penal nr-.
Casează decizia penală nr.12 din data de 20 ianuarie 2009 Tribunalului Tulcea și sentința penală nr.923 din data de 9 septembrie 2008 Judecătoriei Tulcea și rejudecând, dispune:
În baza art.11 pct.(2) lit.a) Cod procedură penală cu referire la art.10 lit.d) Cod procedură penală, achitarea recurentului pentru infracțiunea prevăzută de art.87 alin.(1) din nr.OUG195/2002.
Înlătură art.81 alin.(1) și art.82 alin.(2) Cod penală, art.71, art.71 alin.(5) Cod penal și art.64 lit.a), b), c) Cod penal.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 18 septembrie 2009.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - - -
Grefier,
Jud. fond.:
Jud.apel:,
tehnored.dec.jud.:
3 ex./30.09.2009
Președinte:Adriana IspasJudecători:Adriana Ispas, Zoița Frangu, Eleni Cristina
