Infractiuni rutiere OG 195 2002 Cod rutier sanctiuni. Decizia 53/2010. Curtea de Apel Constanta
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECTIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE PENALE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
Dosar nr-
DECIZIA PENALĂ NR.53/
Ședința publică din data de 28 ianuarie 2010
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Eleni Cristina Marcu
JUDECĂTOR 2: Viorica Lungu
JUDECĂTOR 3: Dan
Grefier -
Ministerul Publica fost reprezentat de Procuror -
S-a luat în examinare recursul penal declarat de inculpatul - domiciliat în localitatea,-, - Sc.A, Ap.19, județul I, împotriva deciziei penale nr.370 din data de 24 septembrie 2009, pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul penal nr-, inculpatul fiind trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii prev. și ped. de nr OUG-.
În conformitate cu disp.art.297 Cod procedură penală, la apelul nominal făcut în ședință publică,se constată lipsa:
- recurentului inculpat pentru care răspunde apărătorul ales al acestuia - avocat - în baza împuternicirii avocațiale nr.-/2010, emisă de Baroul d e Avocați C - Cabinet Individual de Avocat.
Procedura este legal îndeplinită cu respectarea disp.art.176-181 Cod procedură penală.
Avocat, apărătorul ales al recurentului inculpat, depune la dosarul cauzei un înscris reprezentând imposibilitatea prezentării clientului său în instanță.
Precizează că inculpatul ar fi dorit să fie prezent la soluționarea cauzei, motiv pentru care solicită amânarea cauzei în acest sens.
Procurorul, având cuvântul, apreciază că cererea este întemeiată dar lasă la aprecierea instanței cu privire la aceasta.
Curtea, față de situația învederată de apărătorul ales al recurentului inculpat, avocat, apreciază că imposibilitatea prezentării inculpatului pe o perioadă lungă de timp,atrage prelungirea procesului nejustificat, în condițiile în care prezența acestuia la judecată nu este obligatorie, iar apărătorul ales îl poate reprezenta.
În conformitate cu disp.art.301 Cod procedură penală, părțile prezente arată că nu mai au cereri noi de solicitat și nici excepții de ridicat.
Curtea, nu are de ridicat excepții din oficiu, conform art.302 Cod procedură penală, constată îndeplinite condițiile prevăzute de art.38511Cod procedură penală și acordă cuvântul pentru dezbateri în ordinea prevăzută de art.38513Cod procedură penală.
Avocat, apărătorul ales al recurentului inculpat, având cuvântul, precizează că temeiul de casare este cel prevăzut de disp.art.3859pct.14 Cod procedură penală, privind greșita individualizare a pedepsei în raport de prevederile disp.art.72 Cod penal.
Solicită admiterea recursului, casarea hotărârii instanței de apel și menținerea ca legală și temeinică a soluției instanței de fond și, rejudecând, respingerea apelului cu privire la al treilea motiv de apel invocat, reaprecierea criteriilor de individualizare a pedepsei prin coborârea pedepsei sub minimul special prevăzut de textul de lege incriminator.
Instanța trebuie să cerceteze modul în care fapta a fost săvârșită, acțiunea/inacțiunea și, toate împrejurările care-l caracterizează pe inculpat.
Într-adevăr infracțiunea pentru care s-a trimis inculpatul în judecată, este prin ea însăși, o infracțiune de pericol și care-și găsește reglementarea prin stabilirea unor limite de pedeapsă.
Procurorul,având cuvântul, solicită respingerea recursului ca nefondat, considerând că pedeapsa așa cum a fost majorată de instanța de apel, este corect individualizată, dându-se eficiență disp.art.72 Cod penal, avându-se în vedere gradul ridicat de alcoolemie pe care-l prezenta inculpatul la momentul depistării.
În raport de toate aceste aspecte, pedeapsa este bine individualizată, ne aflăm în prezența unei infracțiuni de pericol și s-au avut în vedere urmările ce s-ar fi putut produce ca urmare a comportamentului inculpatului și s-a dat eficiență gradului ridicat de pericol social al faptei care a prelevat asupra lipse antecedentelor și a comportamentului său sincer.
Prin urmare, solicită respingerea ca nefondat a recursului declarat de inculpat, menținerea ca legală și temeinică a soluției pronunțate de instanța de apel și obligarea recurentului inculpat la plata cheltuielilor judiciare către stat.
Instanța ia cauza în pronunțare.
CURTEA:
Cu privire la recursul penal de față constată următoarele:
Prin sentința penală nr.63/20.01.2009 pronunțată în dosarul nr- de către Judecătoria Constanțas -a dispus:
- în baza art.79 alin.1 din OUG195/2002, rep. cu aplicarea art.74 lit. a, c pen. și art.76 lit.d pen. pentru săvârșirea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autoturism având în sânge o îmbibație alcoolică peste limita legală, condamnarea inculpatului, fiul lui și, născut la data de 02.05.1983 în, jud. I, domiciliat în,-, -. A,.19, jud. I, CNP.- la o pedeapsă de10 (zece) luni închisoare;
- în baza art.81 pen. suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate inculpatului pe o durată de 2 ani și 10 luni, termen de încercare stabilit în condițiile art. 82.pen.;
- în baza art. 359.pr.pen. s-a atras atenția inculpatului asupra consecințelor nerespectării art.83 pen. privitor la revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei;
- în baza art.191 alin.1 pr.pen. obligarea inculpatul la plata sumei de 400 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a pronunța aceasta sentință, prima instanța a reținut în fapt că, în noaptea de 17/18.07.2006 inculpatul a condus autoturismul marca Renault cu nr. de înmatriculare B-05- pe drumurile publice la intrarea în Sud, având o îmbibație alcoolică de 2,50 gr%o și 2,00 gr %o, proba a doua peste limita legală.
Instanța de fond a reținut situația de fapt expusă din declarația inculpatului, care a recunoscut săvârșirea faptei pentru care a fost trimis în judecată, declarațiile martorilor audiați G, procesul-verbal de constatare, buletinul de analiza toxicologică.
În drept, prima instanță a apreciat că fapta inculpatului, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul având în sânge o îmbibație alcoolică peste limita legală, prevăzută și sancționată de art. 79 alin.1 din OUG.195/2002.
La stabilirea și individualizarea pedepsei aplicate inculpatului, instanța de fond a avut în vedere criteriile generale de individualizare prevăzute de artr.72 pen. respectiv dispozițiile părții generale a codului penal, limitele de pedeapsă prevăzute de art. 79 alin.1 din OUG.195/2002, gradul de pericol social reținând că acesta rezultă din modalitatea concretă de comitere a faptei respectiv de a conduce pe drum public un autovehicul având în sânge o îmbibație alcoolică peste limita legală, considerabilă, respectiv 2,50 gr %o și 2,00 gr %o, proba a doua - dar și de atitudinea total și constant sinceră a inculpatului pe parcursul procesului penal, la care se adaugă lipsa antecedentelor penale.
Având în vedere că inculpatul se află la primul conflict cu legea penală și a dat dovadă de sinceritate, instanța de fond a apreciat că scopul educativ și preventiv al pedepsei poate fi atins și fără privare de libertate, astfel încât a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei în baza art.81 pen.
Apelul declarat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Constanțaa fost soluționat prin decizia penală nr. 370 din 24.09.2009 a Tribunalului Constanța, în sensul admiterii și desființării în parte a hotărârii de fond și urmare rejudecării s-a schimbat încadrarea juridică a faptei reținută în sarcina inculpatului, din infracțiunea prevăzută de art. 79 al. 1 din OUG nr. 195/2002, în infracțiunea prevăzută de art. 79 alin. 1 din OUG nr. 195/2002, cu aplicarea art. 13 cod penal, s-a înlăturat din sentința apelată dispoziția privind aplicarea art. 74 lit. a,c și art. 76 lit. d cod penal, majorându-se cuantumul pedepsei aplicate de la 10 luni închisoare, la 2 ani și 2 luni închisoare.
Totodată, în temeiul art. 81 cod penal, s-a stabilit termen de încercare de 4 ani și 2 luni.
În temeiul art. 71 al. 1 cod penal, s-au interzis inculpatului exercițiul drepturilor prev. de art. 64 al.1 lit. a teza a II-a și lit. b și c cod penal, iar executarea pedepsei accesorii a fost suspendată condiționat.
Toate celelalte dispoziții ale hotărârii de fond au fost menținute, în măsura în care nu contravin dispozițiilor deciziei pronunțate în apel.
S-a constatat că toate cheltuielile judiciare din apel, rămân în sarcina statului.
Pentru a se pronunța în sensul celor menționate, Tribunalul Constanțaa reținut următoarele:
Verificând legalitatea și temeinicia sentinței atacate, atât prin prisma criticilor formulate precum și din oficiu, în conformitate cu art.371 alin.2 C.P.P. tribunalul constată că, prima instanță a reținut în mod corect situația de fapt în urma coroborării judicioase a probelor administrate atât în faza de urmărire penală cât și în cursul cercetării judecătorești.
Într-adevăr, declarațiile inculpatului care a recunoscut în mod constant comiterea faptei, declarațiile martorilor G, procesul-verbal de constatare, buletinul de analiza toxicologică demonstrează dincolo de orice dubiu existența faptei pentru care inculpatul a fost trimis în judecată, elementele constitutive ale infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autoturism având în sânge o îmbibație alcoolică peste limita legală, precum și comiterea acesteia de către inculpatul,
Fiind astfel îndeplinite în mod cumulativ condițiile prevăzute de art.345 alin.2 C.P.P. în mod corect prima instanță a dispus condamnarea inculpatului.
Tribunalul constată însă că, atât timp cât pe parcursul prezentului proces nr.195/2002 a fost modificat în mod favorabil sub aspectul condițiilor de incriminare a faptei, în noua reglementare fiind exclusă una din modalitățile alternative de săvârșire a infracțiunii, respectiv conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul sau tramvai de către o persoană care are o concentrație ce depășește 0,40 mg/l alcool pur în aerul expirat, art.79 alin.1 devenind art.87 alin.1, critica procurorului în sensul că prima instanță trebuia să rețină prevederile art.13 Cod Penal, este întemeiată.
Având în vedere că probatoriul administrat în cauză a evidențiat faptul că inculpatul a condus autoutilitara după ce a consumat o cantitate însemnată de alcool (două pahare de Ť.), pe o arteră importantă (între localitățile Nord și Sud), la o oră la care conducerea autovehiculului necesită a atenție sporită (în jurul ori 2,00), pe o distanță considerabilă, prezentând un grad ridicat de alcoolemie - 2,50 %0, respectiv 2,00 %0, tribunalul apreciază că fapta comisă de inculpat prezintă o gravitate care se impune a fi sancționată mai sever, prin aplicarea unei pedepse într-un cuantum mai ridicat decât cel stabilită de prima instanță.
În cadrul controlului asupra necesității interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. 1 lit. a-c Cp. apare evident că inculpatul este nedemn de a exercita anumite drepturi în raport de natura infracțiunii comise, fiind neîndoielnic că nu are valorile necesare pentru a reprezenta interesele generale ale cetățenilor în cadrul autorităților publice sau în funcții elective publice și de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat.
Exercițiul unor asemenea prerogative presupune o moralitate nepătată, responsabilitatea față de propriile fapte și conformare la normele statului de drept, corelativ cu încrederea publicului în reprezentanții autorităților, caracteristici pe care inculpatul nu le deține având în vedere infracțiunile comise.
Totodată, întrucât inculpatul s-a folosit de activitatea de conducere a autovehiculului pe care acesta o desfășura în mod autorizat și a comis infracțiunea pentru care a fost trimis în judecată în prezenta cauză, în opinia tribunalului se impune interzicerea, cu titlu de pedeapsă accesorie a dreptului de a conduce orice categorie de autovehicule.
În raport cu considerentele expuse, în baza art. 379 pct. 2 lit. a.C.P.P. tribunalul va admite apelul declarat de către Parchetul de pe lângă Judecătoria Constanța, în temeiul art. 382 alin.2 p Cod Penal va desființa, în parte, sentința atacată și, rejudecând, în baza art.334 va C.P.P. schimba încadrarea juridică a faptei reținute în sarcina inculpatului, din infracțiunea prev.de art.79 alin.1 din nr.OUG195/2002 în infracțiunea prev.de art. 79 alin.1 din nr.OUG195/2002 cu aplicarea art.13 Cod Penal, va înlătura din sentința apelată dispoziția privind aplicarea art. 74 lit. a, c și art.76 lit. d a Cod Penal căror reținere nu se justifică față de gradul ridicat de pericol social al faptei, și va majora cuantumul pedepsei aplicate inculpatului pentru comiterea infracțiunii prev. de art. 79 alin.1 din nr.OUG195/2002 cu aplicarea art.13 de Cod Penal la 10 luni închisoare la 2 ani și 2 luni închisoare.
Reținând circumstanțele personale favorabile ale inculpatului precum și conduita sa procesuală în general corectă, tribunalul constată că, într-adevăr, scopul pedepsei aplicate acestuia poate fi atins fără executare efectivă.
Având în vedere cuantumul pedepsei stabilite prin prezenta decizie, în baza art.81 Cod Penal, va fi stabilit un nou termen de încercare, respectiv de 4 ani și 2 luni.
În temeiul art. 71alin.2 Cod Penal, va interzice inculpatului drepturile prev. de art. 64 lit. a teza a II-a, lit. b și c cu Cod Penal titlu de pedeapsă accesorie, cu începere de la data rămânerii definitive a prezentei sentințe, iar în conformitate cu art.71 alin.5 Cod Penal, se va constata suspendată executarea pedepsei accesorii pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei închisorii.
Vor fi menținute celelalte dispoziții ale sentinței apelate în măsura în care nu contravin prezentei decizii.
Împotriva deciziei penale nr. 370 din 24.09.2009 a Tribunalului Constanțaa declarat recurs, în termen legal inculpatul - fiul lui și, născut la data de 02.05.1983 în, jud. I, domiciliat în,-, -. A,.19, jud. I, CNP.-, criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate în legătură cu individualizarea pedepsei aplicate.
În esență, inculpatul recurent a susținut că instanța de apel a înlăturat în mod nejustificat circumstanțele atenuante reținute în favoarea sa de către instanța de fond, majorând pedeapsa la un cuantum ce nu reflectă în mod corespunzător toate criteriile de individualizare prevăzute de art. 72 cod penal.
În concluzie, s-a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei penale nr. 370 din 24.09.2009 a Tribunalului Constanța numai cu privire la individualizarea pedepsei și menținerea ca legală și temeinică a hotărârii de fond.
Examinând hotărârile recurate, în lumina criticii formulate de inculpatul recurent, a probatoriului administrat, cât și din oficiu, în limitele prevăzute de art. 3856cod pr. penală, curtea reține următoarele:
Situația de fapt reținută în mod temeinic pe baza probatoriului administrat, evidențiază că inculpatul, a condus pe drumurile publice, de la intrarea în Sud, in noaptea de 17/18.07.2006, autoturismul marca Renault cu nr. de înmatriculare B-05-, având în sânge o îmbibație alcoolică de 2,50 gr. %o și 2,00 gr. %o, peste limita legală.
Fapta inculpatului, astfel cum a fost reținută de instanțe, a fost încadrată juridic în mod corect în prevederile art. 79 alin. 1 din OUG nr. 195/2002.
Avându-se în vedere că, pe parcursul procesului penal, condițiile de incriminare a faptei au fost modificate, în sensul excluderii din modalitățile alternative de săvârșire, noua reglementare legală fiind mai favorabilă, în mod temeinic și legal, instanța de apel a făcut aplicarea prevederilor art. 13 cod penal.
Referitor la individualizarea pedepsei aplicată inculpatului recurent, curtea constată că instanța de apel a coroborat în mod corespunzător criteriile prevăzute de art. 72 cod penal.
Astfel, modalitatea concretă de săvârșire a faptei ( condus autoturismul pe timp de noapte și cu alcoolemie foarte mare) evidențiază o periculozitate ridicată a acesteia, menită să agraveze răspunderea penală a făptuitorului. Totodată, nesocotirea normelor legale referitoare la siguranța participanților la trafic de către un șofer profesionist, într-o manieră deosebit de periculoasă, evidențiază un comportament iresponsabil al inculpatului, ceea ce este în mod evident de natură să agraveze răspunderea penală a acestuia, pentru ca pe viitor să devină mai responsabil în respectarea legii.
Având în vedere aspectele menționate, curtea apreciază că în mod justificat, tribunalul a înlăturat circumstanța atenuantă prevăzută de art. 74 lit. a cod penal, întrucât lipsa antecedentelor penale, vizând un comportament anterior, nu trebuie să atenueze răspunderea penală a inculpatului pentru fapta săvârșită.
În condițiile în care inculpatul a fost surprins în trafic la volanul autoturismului, iar alcoolemia a fost stabilită științific pe baza probelor biologice recoltate de la inculpat, atitudinea acestuia de recunoaștere a faptei se înscrie în coordonatele unui comportament rațional și normal, situație în care nu se justifică reținerea acesteia ca și circumstanță atenuantă. Rezultă deci, că și înlăturarea circumstanței atenuante prevăzută de art. 74 lit. c cod penal s-a făcut în mod judicios de către instanța de apel.
Urmare înlăturării circumstanțelor atenuante și revalorizării corespunzătoare a criteriilor prevăzute de art. 72 cod penal, instanța de apel a majorat cuantumul pedepsei aplicate inculpatului recurent în mod temeinic și legal.
Datele personale favorabile inculpatului, constând în lipsa antecedentelor penale și atitudinea corespunzătoare pe parcursul procesului penal, au condus la formarea convingerii că scopul pedepsei poate fi atins și fără executarea ei în regim de detenție, aplicându-se prevederile art. 81 cod penal.
Raportat la cele ce preced, curtea constatând netemeinicia criticii din recursul inculpatului, și cum alte motive care să poată fi invocate din oficiu pentru o eventuală reformare a hotărârii instanței de apel nu s-au identificat, se va respinge ca nefondat recursul.
Potrivit prevederilor art. 189 cod pr. penală și ale Protocolului încheiat între și, se va dispune ca onorariul parțial pentru avocatul din oficiu, să se plătească din fondurile către Baroul Constanța, pentru avocat, în cuantum de 60 lei.
Văzând și dispozițiile art. 192 al. 2 cod pr. penală, curtea îl va obliga pe recurentul inculpat să plătească statului suma de 400 lei cu titlu de cheltuieli judiciare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În baza art.385 ind.15 alin.1 pct.1 lit. b cod procedură penală,
Respinge ca nefondat recursul formulat de recurentul inculpat - domiciliat în localitatea,-, - Sc.A, Ap.19, județul I, împotriva deciziei penale nr. 370 din data de 24 septembrie 2009, pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul penal nr-.
În baza art.192 alin.2 cod procedură penală,
Obligă recurentul inculpat la plata cheltuielilor judiciare către stat în cuantum de 400 lei.
În baza art.189 cod procedură penală,
Onorariul parțial avocat oficiu, în cuantum de 60 lei, se va avansa din fondurile Ministerului Justiției, în favoarea avocat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 28 ianuarie 2010.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI,
- - - - -
- -
Pentru grefier
aflată în, conform art. 312 al. 2 cod pr. penală,
semnează
Grefier șef secție,
Jud. fond.
Jud. apel: /
Red.. Jud. -/15.03.2010
Tehnodact. Gref.
2 ex./16.03.2010
Președinte:Eleni Cristina MarcuJudecători:Eleni Cristina Marcu, Viorica Lungu, Dan
