Infractiuni rutiere OG 195 2002 Cod rutier sanctiuni. Decizia 54/2010. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr- - OUG nr.195/2002 -
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA PENALĂ ȘI PT. CAUZE CU MINORI
INSTANTA DE RECURS
DECIZIA PENALĂ NR. 54
Ședința publică de la 22 ianuarie 2010
PREȘEDINTE: Mircea Mugurel Șelea JUDECĂTOR 2: Liana Balaci
- - JUDECĂTOR 3: Sorina
- - - judecător
Grefier a
Ministerul Public reprezentat de procuror
din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL CRAIOVA
Pe rol, judecarea recursului declarat de inculpatul, împotriva deciziei penale nr. 113/A din 14 octombrie 2009, pronunțată de Tribunalul Mehedinți, în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică, a răspuns recurentul - inculpat asistat de avocat ales.
Procedura completă.
S-a făcut referatul oral al cauzei, a fost audiat recurentul - inculpat, declarația fiind consemnată și depusă la dosar, s-au depus motive scrise de recurs, după care, nefiind alte cereri, s-a constatat cauza în stare de judecată și s-a acordat cuvântul.
Avocat, având cuvântul pentru recurentul - inculpat, solicită admiterea recursului, casarea deciziei și sentinței în raport de cazul de casare prev de art. 3859pct. 14 Cod Procedură penală și, pe fond, achitarea inculpatului, întrucât infracțiunile pentru care a fost trimis în judecată nu prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni; se invocă atingerea minimă adusă valorilor apărate de legea penală, cât și faptul că, prin conținutul ei concret, faptele sunt lipsite în mod vădit de importanță; astfel, cu privire la infracțiunea de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul neînmatriculat se invocă împrejurările în care s-a comis fapta, respectivul a fost în eroare cu privire la capacitatea cilindrică a motoscuterului; de asemenea, se invocă circumstanțele personale ale inculpatului, care nu are antecedente penale, iar la 20 de zile de la evenimentul respectiv a obținut permisul de conducere pentru categoriile A și B; de asemenea, s-au criticat hotărârile, întrucât nu s-a făcut aplicarea dispozițiilor art. 74, 76 Cod penal, deși în considerentele sentinței se face referire la circumstanțele atenuante.
Reprezentantul Parchetului solicită respingerea recursului, ca nefondat, întrucât în mod legal s-a dispus condamnarea inculpatului, faptele săvârșite prezentând gradul de pericol social al unei infracțiuni și, mai mult, s-a făcut aplicarea dispozițiilor art. 74, 76 Cod penal în procesul de individualizare a pedepsei, stabilindu-se pedepse sub minimul special prevăzut de lege.
Recurentul - inculpat, având ultimul cuvânt, își însușește concluziile formulate de apărătorul ales.
Dezbaterile fiind închise;
CURTEA
Asupra recursului de față;
Prin sentința penală nr. 972/20.05.2009, Judecătoria Dr. Tr. Sad ispus, în baza art. 86 alin. 1 din OUG nr. 195/2002, cu aplic. art. 74 lit. a, c si art. 76 lit. d condamnarea Cod Penal inculpatului - fiul lui și, născut la data de 23.06.1987, domiciliat în comuna Ocol, județul - la pedeapsa de 7 luni închisoare.
În baza art. 85 alin. 1 din OUG nr. 195/2002 cu aplic. art. 74 lit. a, c si Cod Penal art. 76 lit. d Cod penal, a fost condamnat același inculpat la pedeapsa de 7 luni închisoare.
În temeiul art. 33 lit. b Cod Penal, art. 34 lit. b Cod Penal, s-au contopit pedepsele aplicate, dispunându-se ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 7 luni închisoare.
În temeiul 71.Cod Penal s-a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza a II-a și lit. b pe Cod Penal durata executării pedepsei.
În baza art. 81.Cod Penal s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei pe un termen de încercare de 2 ani și 7 luni.
În temeiul art.71 alin. 5 Cod penal, s-a suspendat executarea pedepselor accesorii pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei închisorii.
S-a atras atenția inculpatului asupra disp. art. 83 Cod penal.
A fost obligat inculpatul la plata sumei de 250 lei cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut că la data de 01.05.2008, în jurul orei 1430, lucrători din cadrul Serviciului Poliției Rutiere al IPJ M, în timp ce efectuau serviciul de supraveghere și control al traficului rutier pe -, au procedat la efectuarea semnalului regulamentar de oprire a unui motoscuter de culoare alb negru, ce se deplasa pe -, din direcția DTS spre G. Întrucât conducătorul motoscuterului nu a oprit la semnalul polițistului s-a procedat la urmărirea acestuia pe -, în continuare pe și apoi pe str. - - unde, după ce a parcurs 500-600 a fost oprit, constatându-se că inculpatul conducea un motoscuter fără a deține permis de conducere și fără ca acesta din urmă să fie înmatriculat.
În drept, faptele săvârșite de inculpatul au fost încadrate în disp. art. 85 alin. 1 și art. 86 alin. 1 din OUG nr. 195/2002 republicată, iar la individualizarea pedepselor aplicate, prima instanță a avut în vedere criteriile generale de individualizare prev. de art. 72.Cod Penal, limitele de pedeapsă prevăzute de textul incriminator, gradul de pericol social concret, modul și mijloacele de săvârșire a faptelor, persoana inculpatului care nu este cunoscut cu antecedente penale, atitudinea procesuală sinceră și vârstă fragedă a acestuia, reținându-se în favoarea sa circumstanțele atenuante prev. de art. 74 lit. a și c
Cod PenalÎmpotriva acestei sentințe penale, în termen legal, a declarat apel inculpatul, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, arătând în principal că faptele săvârșite nu prezintă gradul de pericol social al unor infracțiuni. În acest sens, s-a susținut că pentru infracțiunea de conducere pe drumurile publice a unui autoturism neînmatriculat se poate aplica o amendă administrativă, deoarece a fost în eroare cu privire la capacitatea cilindrică a motoscuterului, iar până în prezent nu a mai avut contact cu legea penală.
Referitor la infracțiunea de conducere fără permis a arătat că efectuase deja școala de șoferi, iar pe data de 20.06.2008 a obținut permisul de conducere pentru categoriile A și
În subsidiar, a fost criticată sentința și pentru faptul că, deși s-au reținut circumstanțe atenuante, pedepsele aplicate pentru faptele săvârșite sunt mult prea mari, neavându-se în vedere atitudinea procesuală sinceră și lipsa antecedentelor penale.
Prin decizia penală nr.113/A din 14 octombrie 2009, Tribunalul Mehedinți a respins ca nefondat apelul declarat de inculpat.
A fost obligat inculpatul la 50 lei cheltuieli judiciare statului.
S-a admis cererea formulată de avocat și s-a dispus scutirea acestuia de plata amenzii judiciare în sumă de 500 lei, aplicată prin încheierea din 30 septembrie 2009.
Pentru a pronunța această decizie, instanța de apel a constatat că prima instanță a reținut o corectă situație de fapt și a efectuat o corespunzătoare încadrare juridică a faptelor, iar față de împrejurările concrete în care s-au săvârșit faptele, nu s-a putut reține că acestea nu prezintă gradul de pericol social al infracțiunilor prev. de art.85 al.1, art. 86 al.1 din OUG nr.195/2002.
Starea de fapt reținută de către instanțe a fost confirmată și de martora, care se afla împreună cu apelantul inculpat pe motoscuter, însă, contrar apărărilor formulate de acesta prin motivele de apel, la data respectivă, inculpatul știa că motoscuterul trebuia înmatriculat și că era necesar să posede permis de conducere.
Nu s-a putut accepta apărarea formulată de inculpat în sensul că a fost în eroare cu privire la capacitatea cilindrică a motoscuterului, întrucât acesta, la momentul achiziționării, avea obligația să se informeze, înainte de a-l pune în circulație, dacă este necesar să-l înmatriculeze. De asemenea, faptul că pe data de 20.06.2008 apelantului i s-a eliberat permisul de conducere, nu-l exonerează de răspundere penală deoarece, la data constatării faptei, acesta nu îndeplinea condițiile legale pentru a circula cu motoscuterul pe drumurile publice.
Având în vedere modul cum s-au derulat evenimentele - depistarea apelantului inculpat în trafic, în timp ce conducea motoscuterul neînmatriculat și fără a deține permis de conducere, faptul că alături de acesta se mai afla o persoană, instanța de apel a apreciat că în mod corect prima instanță a reținut că faptele săvârșite de inculpat prezintă gradul de pericol social al unor infracțiuni, cu atât mai mult cu cât, astfel de infracțiuni la regimul circulației rutiere, sunt tot mai frecvente în ultimul timp, iar persoanele care le săvârșesc sunt tinere.
Referitor la pedepsele aplicate, tribunalul a apreciat că au fost corect individualizate, fiind respectate criteriile prev. de art. 72.Cod Penal atât în ceea ce privește circumstanțele referitoare la faptă, cât și pe cele referitoare la persoana apelantului inculpat, dându-se eficiență deplină circumstanțelor atenuante judiciare reținute în favoarea apelantului - atitudinea procesuală sinceră, lipsa antecedentelor penale - pedepsele aplicate fiind coborâte sub minimul special de 1 an închisoare prevăzut de lege pentru infracțiunile prev. de art. 85 al. 1, 86 al. 1 din OUG 195/2002.
Împotriva acestei decizii, a declarat recurs inculpatul, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei și sentinței în raport de cazul de casare prev de art. 3859pct. 14 Cod Procedură penală și, pe fond, achitarea sa, întrucât infracțiunile pentru care a fost trimis în judecată nu prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni; se invocă atingerea minimă adusă valorilor apărate de legea penală, cât și faptul că, prin conținutul ei concret, faptele sunt lipsite în mod vădit de importanță; astfel, cu privire la infracțiunea de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul neînmatriculat se invocă împrejurările în care s-a comis fapta, fiind în eroare cu privire la capacitatea cilindrică a motoscuterului; de asemenea, se invocă circumstanțele sale personale, care nu are antecedente penale, iar la 20 de zile de la evenimentul respectiv a obținut permisul de conducere pentru categoriile A și B; de asemenea, s-au criticat hotărârile, întrucât nu s-a făcut aplicarea dispozițiilor art. 74, 76 Cod penal, deși în considerentele sentinței se face referire la circumstanțele atenuante.
Recursul inculpatului este fondat.
Analizând hotărârea recurată prin prisma criticilor invocate și din oficiu, în limitele prev de art. 3856Cod Procedură penală, se constată că recursul inculpatului este fondat pentru următoarele considerente:
Recurentul - inculpat a fost trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul neînmatriculat și, respectiv, conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care nu posedă permis de conducere, constând în aceea că, la data de 02 mai 2008, acesta a condus motoscuterul marca "Aprilia" în municipiul DTS fără a fi înmatriculat în circulație și fără a poseda permis de conducere corespunzător.
Susținerea recurentului - inculpat, conform căreia faptele săvârșite nu prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni, este nefondată, în cauză nefiind aplicabile dispozițiilor art. 181Cod penal întrucât, alin. 2 al articolului menționat, arată că, la stabilirea în concret a gradului de pericol social se ține seama de modul și mijloacele de săvârșire a faptei, de scopul urmărit, de împrejurările în care fapta a fost comisă, de urmarea produsă sau care s-ar putea produce, precum și de persoana făptuitorului. Ori, în ceea ce privește urmările faptei, într-adevăr, nu a avut loc un eveniment rutier, însă fiind vorba de infracțiuni de pericol nu se poate susține lipsa gradului de pericol social în absența acestor urmări, iar în ceea ce privește persoana inculpatului, se constată că acesta este infractor primar, dar la aprecierea gradului de pericol social nu se poate face abstracție de faptul că acesta a săvârșit două infracțiuni în împrejurările descrise, respectiv, deși echipajul de poliție a efectuat semnalul regulamentar de oprire, inculpatul nu s-a conformat, astfel încât s-a procedat la urmărirea acestuia prin municipiul DTS, fiind oprit după o distanță de 500 - 600 metri.
Numai comportarea anterioară bună a inculpatului și atitudinea sinceră a acestuia pe parcursul procesului penal, nu justifică concluzia că faptele săvârșite ar fi lipsite de gradul de pericol social al unei infracțiuni, aceste împrejurări fiind de altfel avute în vedere de către instanță în procesul de individualizare al pedepselor aplicate.
De altfel, numai în raport de aceste împrejurări s-a făcut aplicarea dispozițiilor art. 74 lit. a, c Cod penal, art. 76 Cod penal, cu consecința condamnării la pedepse sub minimul special prevăzut de lege, contrar susținerilor recurentului inculpat. Numai sinceritatea inculpatului, în raport de împrejurările săvârșirii faptelor, nu poate constitui un motiv suficient pentru coborârea pedepsei la un minim exagerat, sau pentru aplicarea dispozițiilor art. 181Cod penal, deoarece, așa cum am arătat, în procesul de individualizare a pedepsei, instanța trebuie să țină seama de un ansamblu de criterii și nu de un singur criteriu, prin prisma acestora putându-se diferenția pedeapsa aplicată unui infractor sau altul, pentru același gen de infracțiuni.
Este nefondată și susținerea referitoare la existența unei erori de fapt în care s-a aflat inculpatul, cu consecința înlăturării răspunderii penale pentru infracțiunea de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul neînmatriculat, întrucât, în cauză nu sunt îndeplinite condițiile prev de art. 51 alin. 1 Cod penal, neputându-se invoca - pentru înlăturarea vinovăției - necunoașterea legii.
Este fondat însă motivul de recurs invocat de inculpat referitor la cuantumul pedepselor la care a fost condamnat, apreciat prea mare în raport cu criteriile de individualizare prev de art. 72 Cod penal, întrucât se constată că prima instanță nu s-a orientat la un cuantum al pedepselor care să aibă drept consecință reeducarea inculpatului, în raport de capacitatea sa de a-și analiza faptele și de a se hotărî pentru viitor pentru o conduită compatibilă cu interesele societății. Și aceasta, întrucât o pedeapsă nu trebuie percepută de inculpat ca o răzbunare din partea societății pentru că a greșit, ci pentru a fi corectivă, trebuie să se țină seama de natura morală a omului în raport cu circumstanțele sale personale.
În cauză, așa cum am menționat, inculpatul este infractor primar, a avut o atitudine sinceră, motiv pentru care, se poate aprecia că reducerea pedepselor aplicate de prima instanță, este de natură să asigure scopul educativ și prevenția generală prev de art. 52 Cod penal.
Ca urmare, recursul inculpatul este fondat, astfel încât, în baza art. 38515pct. 2 lit. d Cod Procedură penală, urmează a fi admis, a fi casată decizia și sentința - sub aspectul cuantumului pedepselor aplicate inculpatului.
Se vor descontopi pedepsele aplicate inculpatului; se vor reduce pedepsele aplicate pentru infracțiunile prev. de art. 86 alin.1 din OUG nr. 195/2002, cu aplic. art. 74 lit. a, c Cod penal, art.76 lit. d Cod penal și respectiv art. 85 alin.1 din OUG nr.195/2002, cu aplic.art.74 lit.a, c Cod penal, art.76 lit.d Cod penal, la câte 4 luni închisoare pentru fiecare infracțiune.
În baza art.33 lit.b, art.34 lit.b Cod penal, se vor contopi pedepsele de mai sus, astfel încât inculpatul va executa 4 luni închisoare.
Se va înlătura dispoziția privind durata termenului de încercare de 2 ani și 7 luni și se va dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei pe durata termenului de încercare prev. de art.82 Cod penal, respectiv 2 ani și 4 luni închisoare.
Se vor menține celelalte dispoziții din sentință.
În baza art. 192 alin. 3 Cod Procedură penală, cheltuieli judiciare vor rămâne în sarcina statului, iar onorariul avocat oficiu în cuantum de 200 lei va fi suportat din fondurile Ministerului Justiției și Libertăților (apărătorul desemnat din oficiu a formulat motive scrise de recurs în cauză, astfel încât se apreciază că se impune - în raport cu Protocolul încheiat de Ministerul Justiției și Uniunea Barourilor din România - acordarea onorariului de avocat din oficiu).
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de inculpatul, împotriva deciziei penale nr.113/A din 14 octombrie 2009, pronunțată de Tribunalul Mehedinți, în dosarul nr-.
Casează decizia și sentința sub aspectul cuantumului pedepselor aplicate.
Descontopește pedepsele.
Reduce pedepsele aplicate inculpatului pentru infracțiunile prev. de art.86 alin.1 din OUG nr.195/2002, cu aplic. art.74 lit.a, c Cod penal, art.76 lit.d Cod penal și respectiv art.85 alin.1 din OUG nr.195/2002, cu aplic.art.74 lit.a, c Cod penal, art.76 lit.d Cod penal, la câte 4 luni închisoare pentru fiecare infracțiune.
În baza art.33 lit.b, art.34 lit.b Cod penal, contopește pedepsele de mai sus, astfel încât inculpatul va executa 4 luni închisoare.
Înlătură dispoziția privind durata termenului de încercare de 2 ani și 7 luni și dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei pe durata termenului de încercare prev. de art.82 Cod penal, respectiv 2 ani și 4 luni închisoare.
Menține celelalte dispoziții din sentință.
Cheltuieli judiciare rămân în sarcina statului, iar onorariul avocat oficiu în cuantum de 200 lei va fi suportat din fondurile Ministerului Justiției și Libertăților.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică de la 22 ianuarie 2010.
- - - - - - - -
Grefier,
a
Red.jud.LB
Dact. 3 ex./PS () - 01.02.2010
Președinte:Mircea Mugurel ȘeleaJudecători:Mircea Mugurel Șelea, Liana Balaci, Sorina
