Infractiuni rutiere OG 195 2002 Cod rutier sanctiuni. Decizia 545/2009. Curtea de Apel Constanta
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECTIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE PENALE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIA PENALĂ NR. 545/
Ședința publică din data de 29 septembrie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Maria Uzună
JUDECĂTOR 2: Eleni Cristina Marcu
JUDECĂTOR 3: Viorica
Grefier -
Ministerul Publica fost reprezentat de Procuror -
S-a luat în examinare recursul penal declarat de inculpatul - domiciliat în Comuna 23 August, sat, județul C, împotriva deciziei penale nr.315 din data de 24 iunie 2009, pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul penal nr- și a sentinței penale nr.160/P din data de 23 aprilie 2009, pronunțată de Judecătoria Mangalia în dosarul penal nr-, inculpatul fiind trimis în judecată pentru infracțiunea prevăzută și pedepsită de nr.OUG195/2002.
În conformitate cu disp.art.297 Cod procedură penală, la apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă:
- recurentul inculpat personal și asistat de apărătorul din oficiu al acestuia - avocat - în baza împuternicirii avocațiale nr.3810/2009, emisă de Baroul d e Avocați
Procedura este legal îndeplinită cu respectarea disp.art.176-181 Cod procedură penală.
Curtea, în conformitate cu disp.art.70 alin.2 Cod procedură penală, aduce la cunoștință inculpatului, dreptul de a nu face declarație, atrăgându-i-se totodată atenția că ceea ce declară poate fi folosit și împotriva sa.
Recurentul inculpat, având cuvântul, precizează că nu dorește să fie ascultat de instanța de recurs, sens în care s-a încheiat proces verbal și s-a atașat la dosarul cauzei.
În conformitate cu disp.art.301 Cod procedură penală, părțile prezente arată că nu mai au cereri noi de solicitat și nici excepții de ridicat.
Curtea, nu are de ridicat excepții din oficiu, conform art.302 Cod procedură penală, constată îndeplinite condițiile prevăzute de art.38511Cod procedură penală și acordă cuvântul pentru dezbateri în ordinea prevăzută de art.38513Cod procedură penală.
Avocat, apărător din oficiu al recurentului inculpat, având cuvântul, solicită admiterea recursului, casarea celor două hotărâri pronunțate în cauză și, rejudecând, să se pronunțe o soluție de achitare în temeiul disp.art.10 lit."d" Cod procedură penală, în sensul că faptei îi lipsește unul din elementele constitutive ale infracțiunii și anume, intenția.
Apreciază că din întreg materialul probator administrat în cauză, rezultă în opinia apărării, fără putință de tăgadă, nevinovăția inculpatului.
S-a arătat în declarația inculpatului cât și a martorilor, declarații care se susțin una pe alta, că inculpatul nu are nici un fel de vinovăție întrucât acesta se afla la volanul unui autoturism, dar care nu se afla pe un drum județean ci, dimpotrivă, pe un drum lateral, la o distanță de aproximativ 50 metri de drumul județean și doar direcționa autovehiculul pentru că acesta era împins de către alte persoane.
În acest sens, sunt declarațiile martorilor și.
Fapta Inculpatului de a refuza a se supune prelevării probelor biologice, nu constituie infracțiune pentru că acesta știindu-se nevinovat, știind că nu a condus acel autoturism, primul impuls a fost acela de a nu se supune.
Se arată în dosar și în motivele de recurs că inculpatul a refuzat recoltarea de probe biologice de sânge dar, anterior, în sediul poliției el solicitase insistent acest lucru tocmai pentru a se demonstra că nu are nici un fel de vinovăție, dar potrivit disp.din nr.OUG195/2002, a nu te supune cerințelor organelor de poliție de a se recolta probe biologice, constituie in fracțiune, inculpatul neavând intenția de a se supune acestor dispoziții.
Apreciază că nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art.187 alin.5 din nr.OUG-, motiv pentru care solicită achitarea inculpatului în temeiul disp.art.10 lit."d" Cod procedură penală.
Procurorul,având cuvântul, solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea ca legale și temeinice a celor două hotărâri pronunțate în cauză.
Precizează că instanța de apel a ajuns la concluzia că inculpatul se face vinovat de infracțiunea reținută în sarcina sa, prin probele administrate în cauză.
Consideră că inculpatul să-și facă apărări nesincere, motiv pentru care și cele două instanțe au înlăturat apărările acestuia.
Recurentul inculpat, având ultimul cuvânt, achiesează la concluziile apărătorului său.
Instanța ia cauza în pronunțare.
CURTEA
Asupra recursului penal de față:
Examinând actele și lucrările dosarului, instanța constată că prin sentința penală nr. 160/P din data de 23.04.2009 pronunțată de Judecătoria Mangalia, în dosarul penal nr-, s-au dispus următoarele:
În baza art. 334 alin. 1 cod procedură penală,
S-a dispus schimbarea încadrării juridice a infracțiunii prevăzută de art. 87 alin. 5 din OUG nr. 195/2002/R cu aplicarea art. 37 lit. cod penal în infracțiunea prevăzută de art. 87 alin. 5 din OUG nr. 195/2002/R cu aplicarea art. 37 lit. a cod penal.
În baza art. 87 alin. 5 din OUG nr. 195/2002/ cu aplicarea art. 37 lit. a cod penal și aplicarea art. 74 cod penal raportat la art. 76 alin.1 lit. d cod penal a fost condamnat inculpatul - fiul lui și, născut la data de 22.01.1976 în M, jud. C, domiciliat în satul, comuna 23 August, jud. C, posesor al seria - nr.-, CNP -, la pedeapsa de 1 ani închisoare.
În baza art. 83 cod penal s-a revocat suspendarea condiționată a executării pedepsei de 1 an închisoare aplicată prin sentința penală nr.
351/06.10.2005, rămasă definitivă prin neapelare, pronunțată de Judecătoria Mangalia în dosarul penal nr. 276/2005 și s-a dispus executarea în întregime a pedepsei care se cumulează cu pedeapsa aplicată prin prezenta sentință penală, urmând ca în final inculpatul să execute o pedeapsă de 2 ani închisoare.
S-a făcut aplicarea art. 71 cod penal și au fost interzise inculpatului pe durata executării pedepsei închisorii, drepturile prevăzute de art. 64 alin.1 lit. teza a - II - a (dreptul de a fi ales ) și b cod penal.
S-a stabilit onorariul avocatului desemnat din oficiu - av., înlocuit de avocatul ales, la suma de 50 lei.
În baza art. 191 cod procedură penală, a fost obligat inculpatul la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat în sumă de 500 lei.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a constatat următoarele:
Prin rechizitoriul nr. 1372/P/2008 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Mangalia, inculpatul a fost trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul având o îmbibație alcoolică de peste 0,80 g/1 alcool pur în sânge, faptă prevăzută și pedepsită de art. 87 alin. 1 din OUG195/2002/
Din analiza materialului probator, instanța reține de fond a reținut următoarea situație de fapt:
In noaptea de 01/02.12.2007, lucrătorii din cadrul Postului de Poliție au oprit în trafic autoturismul Renault, - pe 391. La volanul autoturismului a fost identificat inculpatul . Cu prilejul discuțiilor purtate cu inculpatul, lucrătorii de poliție au constatat că acesta avea o vorbire incoerentă, un echilibru precar și emana halenă alcoolică. În prezența martorului asistent, lucrătorii de poliție i-au solicitat inculpatului să efectueze testul de respirație, acesta refuzînd această solicitare.
Conform procesului verbal încheiat la data de 02 dec.2007, inculpatul a refuzat să se supună testării cu fiola alcoolscop motivând că el nu a fost oprit de către organele de poliție în timp ce conducea autoturismul - ci doar împingea autoturismul pe strada undea fost oprit, refuzând să semneze procesul verbal încheiat de lucrătorii de poliție. Inculpatul a fost condus apoi la Spitalul Municipal M în vederea efectuării examenului clinic medical și a prelevării de probe biologice. În prezența martorului asistent inculpatul a refuzat prelevarea de probe biologice, motivând și de această dată că nu a condus autoturismul pe drumul public în momentul în care a fost oprit de lucrătorii de poliție.
Fa ț ă de această situa ție de fapt, și probele administrate în cauză; procesul verbal de constatare a evenimentului rutier; schița traseului parcurs de autoturismului -, condus de inculpat; declara țiile martorilor ș i ale inculpatului, s-a stabilit vinovă ția inculpatului.
Elementul material al laturii obiective s-a realizat prin activitatea inculpatului care a condus autoturismul pe drumurile publice, după ce, în prealabil a consumat băuturi alcoolice, legea interzicând acest lucru, refuzând în momentul depistării să se supună testului cu fiola alcoolscop și recoltării probelor bilologice în vederea stabilirii alcoolemiei.
Referitor la urmarea imediată, ca element material al laturii obiective, fiind vorba de o infracțiune de pericol, aceasta este prezumată de lege, astfel încât, este suficientă stabilirea săvârșirii de către inculpat a faptelor incriminate de legea penală, pentru subînțelege starea de pericol pentru siguranța traficului rutier și pietonal stare generată de activitatea inculpatului.
În ceea ce privește latura subiectivă, intenția inculpatului de a săvârși faptele rezultă din împrejurarea că, deși, știa că legea interzice conducerea în prealabil a unui autoturism sub influen ța băuturilor alcoolice, hotărât să se urce la volanul acestuia și să-l conducă pe drumul public.
Pericolul a fost real, obiectiv și efectiv iar acesta trebuie raportat ș la faptul că drumul circulat de către inculpatul se caracterizează ca fiind un drum cu un trafic rutier intens.
Împotriva susmenționatei hotărâri a declarat apel inculpatul, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie sub aspectul condamnării pentru infracțiunea prev. de art. 87 alin. 5 din OUG 195/2002, republicată.
S-a arătat că în mod greșit prima instanță a înlăturat apărarea inculpatului, constatând că se afla la volanul autoturismului, în trafic, la momentul depistării de către organele de poliție. S- a susținut că a fost oprit de lucrătorii de poliție în timp ce împingea autoturismul, că nu conducea, acesta fiind și motivul pentru care a refuzat să i se recolteze probe biologice în vederea stabilirii alcoolemiei. S-a solicitat admiterea apelului, desființarea sentinței penale și în urma rejudecării, achitarea inculpatului, întrucît în opinia apărării, nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii prev. de art. 87 al. 5 din OUG nr. 195 / 2002, sub aspectul laturii subiective.
Prin decizia penală nr. 315 din data de 24.06.2009, pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul penal 2647/-, s-a dispus, în baza art. 379 pct.1 lit. Cod. proc. pen., respingerea ca nefondat a apelului declarat de către inculpatul - cu domiciliul în com. 23 August, sat, județul C, împotriva sentinței penale nr.16o / P / 23.04.2009 a Judecătoriei Mangalia, pronunțată în dosarul penal nr-.
În baza art. 192 al. 2 Cod pr. pen. a fost apelantul inculpat la plata sumei de 70 lei reprezentând cheltuieli judiciare către stat.
În termen legal, împotriva deciziei și a sentinței penale pronunțate în cauză, a declarat recurs, inculpatul, criticându-le pentru nelegalitate și netemeinicie.
Recurentul, prin apărător, invocă cazul de casare prevăzut de art.3859pct.18 Cod procedură penală, susținând nevinovăția inculpatului, deoarece, a condus autoturismul nu pe un drum județean ci, pe unul lateral, la o distanță de aproximativ 50 de metri de acesta însă, a refuzat recoltarea probei biologice de sânge, știindu-se nevinovat.
Se solicită, admiterea recursului, casarea celor două hotărâri pronunțate și, rejudecând, să se dispună achitarea inculpatului în temeiul art.11 pct.2 lit."a" raportat la art.10 lit."d" Cod procedură penală, în sensul că, faptei îi lipsește unul din elementele constitutive ale infracțiunii și anume, intenția.
La Curtea de APEL CONSTANȚA, cauza a fost înregistrată sub același număr -.
Curtea, analizând hotărârile atacate în raport de criticile aduse și din oficiu, conform art.3859alin.3 Cod procedură penală, constată că recursul declarat de inculpatul este nefondat, pentru următoarele considerente:
Pe baza ansamblului probator administrat atât în cursul urmăririi penale cât și al cercetării judecătorești, instanțele au stabilit o stare de fapt conformă cu dovezile produse, vinovăția inculpatului, dând faptei comise de acesta încadrarea juridică corectă.
Din probele dosarului, rezultă că, în noaptea de 01/02.12.2007, organele de poliție din comuna, județul C, au oprit pe drumul județean 321, în centrul localității, în trafic, pe inculpat care conducea autoturismul marca Renault cu număr de înmatriculare -.
Având în vedere că, emana miros de alcool, conducătorului auto i s-a cerut în prezența martorului, să efectueze testul de respirație, acesta refuzând sub pretextul că, nu a fost oprit în timp ce conducea ci, când împingea autoturismul pe stradă, opunându-se să semneze și procesul verbal încheiat cu această ocazie.
la Spitalul Municipiului M, inculpatul a refuzat să se supună recoltării probelor biologice.
Situația de fapt reținută rezultă din coroborarea declarațiilor parțiale ale inculpatului cu declarațiile martorilor - dată în faza de urmărire penală, G, cu procesul verbal de constatare a evenimentului rutier și schița traseului parcurs cu autoturismul -, condus de inculpat.
În mod corect, au fost înlăturate declarațiile date de inculpat în fața primei instanțe și cele ale martorului, câtă vreme, acestea nu au reușit să dovedească netemeinicia probelor din care rezultă vinovăția inculpatului.
Fapta astfel descrisă, întrunește elementele constitutiv ale infracțiunii prevăzută de art.87 alin.5 din OUG-
Reținând îndeplinite cerințele art.345 alin.2 Cod procedură penală, în sensul că fapta există, constituie infracțiune și a fost săvârșită de inculpat, în mod corect s-a pronunțat condamnarea acestuia, nefiind justificată în cauză, achitarea inculpatului astfel cum a cerut, prin motivul de recurs invocat.
În ceea ce privește individualizarea pedepsei, se constată interpretarea și aplicarea justă a prevederilor art.72 Cod penal.
Pedeapsa aplicată inculpatului de 1 an închisoare, majorată la 2 ani prin aplicarea dispozițiilor art.83 Cod penal - fiind revocată suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicată prin sentința penală 160/P din data de 23.04.2009 a Judecătoriei Mangalia, pronunțată în dosarul penal -, este aptă în totalitate să satisfacă scopurile și finalitățile definite prin disp.art.52 Cod penal, respectiv, să constituie o măsură reală de constrângere și reeducare a inculpatului cât și să prevină săvârșirea de noi infracțiuni.
Pentru aceste considerente, curtea constată că, sentința penală nr.160/P din data de 23.04.2009 a Judecătoriei Mangalia, pronunțată în dosarul nr- și a deciziei penale nr.351 din data de 24.06.2009, pronunțată de Tribunalul Constanța, sunt legale și temeinice.
Ca urmare, în urma unor cazuri de nulitate a acestor hotărâri, curtea în baza art.38515alin.1 pct.1 lit."b" Cod procedură penală, va respinge ca nefondat recursul formulat de inculpat.
Va dispune decontarea onorariului avocat oficiu, în cuantum de 200 lei din fondurile Ministerului Justiției, în favoarea avocat.
În baza art.192 alin.2 Cod procedură penală, va obliga recurentul inculpat la plata cheltuielilor judiciare către stat în cuantum de 300 lei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În baza art.38515alin.1 pct.1 lit."b" Cod procedură penală,
Respinge ca nefondat recursul penal declarat de inculpatul - domiciliat în Comuna 23 August, sat, județul C, împotriva deciziei penale nr.315 din data de 24 iunie 2009, pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul penal nr- și a sentinței penale nr.160/P din data de 23 aprilie 2009, pronunțată de Judecătoria Mangalia în dosarul penal nr-.
Dispune decontarea onorariului avocat oficiu, în cuantum de 200 lei din fondurile Ministerului Justiției, în favoarea avocat.
În baza art.192 alin.2 Cod procedură penală,
Obligă recurentul inculpat la plata cheltuielilor judiciare către stat în cuantum de 300 lei.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 29 septembrie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
GREFIER,
Jud.fond -
Jud.apel -;
Red.dec.Jud./02.11.2009
Tehnored.Gref./ 2 ex.
Data: 02.11.2009
Președinte:Maria UzunăJudecători:Maria Uzună, Eleni Cristina Marcu, Viorica
