Infractiuni rutiere OG 195 2002 Cod rutier sanctiuni. Decizia 583/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A II -A PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR-
(463/2009)
DECIZIA PENALĂ NR. 583/
Ședința publică de la 16 aprilie 2009
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Elena Ursulescu
JUDECĂTOR 2: Dumitru Miranceaă
JUDECĂTOR 3: Iuliana Ciolcă
GREFIER - - -
* * * * *
MINISTERUL PUBLIC - Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureștia fost reprezentat de procuror.
Pe rol soluționarea cauzei penale având ca obiect recursul declarat de inculpatul,împotriva deciziei penale nr.16A/06.02.2009 pronunțată de Tribunalul Ialomița în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică au lipsit recurentul-inculpat pentru care răspunde apărător din oficiu, în baza împuternicirii avocațiale nr.-/19.03.2009, intimatul-inculpat și intimat-parte vătămată.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Nemaifiind cereri prealabile de formulat și probe de administrat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pentru dezbaterea recursului.
Apărătorul din oficiul al recurentului-inculpat, având cuvântul, solicită, în temeiul art. 385 ind.15 pct.2 lit.b Cpp, admiterea recursului declarat de inculpat, casarea deciziei penale recurate și achitarea inculpatului în temeiul art. 11 pct.2 lit.a Cpp rap. la art. 10 lit.c Cpp, având in vedere că din declarația recurentului-inculpat reiese că acesta nu este vinovat de săvârșirea faptei reținute in sarcina sa, că nu a pătruns nici un moment în curtea părții vătămate și nu a avut asupra sa nici un topor, incidentul petrecându-se in stradă pe fondul unei mai vechi relații de dușmănie. Mai arată în aceeași declarație, că martori audiați sunt rude cu partea vătămată.
In subsidiar, in temeiul art. 385 ind.9 pct.14 Cpp, solicită să se aprecieze asupra redozării pedepsei aplicate inculpatului, având in vedere atitudinea cooperantă a acestuia și să se constate că partea vătămată nu s-a constituit parte civilă.
Reprezentantul parchetului pune concluzii de respingere a recursului, ca nefondat, considerând că in cauză s-a dovedit vinovăția inculpatului sub aspectul săvârșirii celor două infracțiuni. Apreciază că instanța a făcut o corectă individualizare a pedepsei aplicând pedepse sub minimul special prin valorificarea circumstanțelor atenuante.
CURTEA,
Asupra recursului penal de față, în baza materialului și lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentința penală nr.272/19.12.2008 Judecătoria Fetești, în baza art. 193 alin. 1 Cod penal raportat la art. 74 lit. a-art.76 lit. e Cod penal, a condamnat pe inculpatul, (fiul lui și, născut la data de 06.07.1971 în F, județul I, domiciliat în F,-, județul I, posesor al CI. seria - nr. -, eliberată de Poliția F, CNP -, cetățenie română, stagiul militar îndeplinit, fără antecedente penale) la pedeapsa de l(una) lună închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de amenințare.
În baza art. 86 alin. 1 din OUG. Nr. 195/2002 raportat la art.74 lit. a - art. 76 lit. d Cod penal a condamnat pe același inculpat la pedeapsa de 5 ( cinci) luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul fără permis de conducere.
În baza art.87 alin. 1 din nr.OUG 195/2002 raportat la art. 74 lit. a -. art.76 lit. d Cod penal a condamnat pe același inculpat la pedeapsa de 6( șase) luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul având în sânge o îmbibație alcoolică peste limita legală.
În baza art.33 lit. a - art.34 alin. 1 lit. b Cod penal a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea, aceea de 6(șase) luni închisoare.
În baza art.71 Cod penal și art.3 Protocolul 1 CEDO a interzis inculpatului exercițiul drepturilor prevăzute de art.64 lit. a cu excepția dreptului de a participa la alegerile legislative și lit. b din Cod penal pe durata executării pedepsei.
În baza art.81 - art.82 Cod penal a dispus pentru inculpatul suspendarea condiționată a executării pedepsei pe durata unui termen de încercare de 2(doi) ani și 6 ( șase) luni.
În baza art.71 alin. 5 Cod penal a suspendat executarea pedepsei accesorii pe durata suspendării executării pedepsei principale față de inculpatul.
S-au pus în vedere inculpatului prevederile art.359 Cod procedură penală.
În baza art.334 Cod procedură penală s-a dispus schimbarea încadrării juridice în ceea ce îl privește pe inculpatul din art. 193 alin. 1 Cod penal cu aplicarea art.37 lit. b Cod penal în art. 193 alin. 1 Cod penal
În baza art. 193 alin. 1 Cod penal raportat la art.74 lit. c - art.76 lit. e din Cod penal a condamnat pe inculpatul (fiul lui și, născut la data 17.03.1966 în F, județul I, domiciliat în F,-, județul I, posesor al CI. seria - nr. - eliberată de Poliția F, CNP -, cetățenie română, stagiul militar îndeplinit, recidivist) la pedeapsa de l(una) lună închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de amenințare.
În baza art. 192 alin. 2 Cod penal cu aplicarea art.37 lit. b Cod penal raportat la art.74 lit. b și c - art.76 lit. c din Cod penal a condamnat pe același inculpat la pedeapsa de l(un) an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de violare de domiciliu.
în baza art.33 lit. a - art.34 alin. 1 lit. b Cod penal a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea, aceea de 1 (un) an închisoare.
în baza art.71 Cod penal a interzis inculpatului exercițiul drepturilor prevăzute de art.64 lit. a și b din Cod penal pe întreaga durată a executării pedepsei.
S-a luat act că partea vătămată nu are pretenții civile de la inculpați
În baza art.191 alin.2 și art. 349 Cod procedură penală a obligat pe inculpați la plata sumei de 600 lei, câte 300 lei fiecare, cheltuieli judiciare către stat.
In argumentarea soluției pronunțate instanța de prim grad a reținut cele ce urmează:
Inculpații și locuiesc în municipiul F, județul I, sunt frați și nu au ocupație. în seara de 20.02.2007, în jurul orelor 1840, partea vătămată se deplasa către locuința sa, însă când a ajuns pe strada - din municipiul F, județul I a fost oprită de inculpați.
Urmare unor discuții contradictorii, inculpații, aflați sub influența băuturilor alcoolice, au început să adrese părții vătămate amenințări cu lipsirea de libertate și cu violul. La un moment dat, inculpatul a mers la domiciliul surorii sale, a luat un topor și a revenit în stradă unde a amenințat-o pe partea vătămată cu el. Doi vecini au intervenit în apărarea părții vătămate pentru a fi lăsată în, iar soția lui a luat-o acasă.
Inculpatul a luat toporul de la celălalt inculpat și a pătruns fără drept în curtea părții vătămate unde a amenințat că îi va incendia acestuia casa și îi va viola soția. Cu toate că partea vătămată i-a solicitat inculpatului să plece din curtea locuinței sale, acesta a refuzat, părăsind-o doar atunci când 1-a scos afară. în stradă, inculpații au continuat să profeseze amenințări cu acte de violență părții vătămate, inclusiv după sosirea organelor de poliție și a jandarmilor.
În seara de 02.12.2007, inculpatul a consumat băuturi alcoolice, după care a condus pe drumurile publice din municipiul F, autoturismul cu numărul de înmatriculare -, mașină procurată de inculpat fără întocmirea documentelor necesare.
În jurul orelor 2315, inculpatul a ajuns la un bar de pe strada - cel M din municipiul F de unde i-a luat în mașină și pe martorii și până la intersecția străzii cel cu strada - - din municipiul F, unde a fost oprit de un echipaj de poliție. Cu această ocazie s-a constatat că inculpatul conducea autoturismul fără a poseda permis de conducere și sub influența băuturilor alcoolice. A fost testat cu alcooltestul, rezultând o alcoolemie de 0,77 mg/l alcool pur în sânge. La Spitalul Municipal F inculpatului i s-au recoltat probe biologice de sânge în vederea stabilirii alcoolemiei, rezultând ulterior o alcoolemie cuprinsă între l,55șU,40gr%
În drept, fapta inculpaților și, care în data 20.02.2007 au adresat amenințări cu săvârșirea de fapte penale la adresa părții vătămate, care au fost de natură să alarmeze, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prevăzută de art.193 alin.l Cod penal. Fapta inculpatului care în data de 20.02.2007, pe timp de noapte și înarmat cu un topor, a pătruns fără drept în curtea locuinței părții vătămate și a refuzat să o părăsească la cererea expresă a părții vătămate, constituie infracțiunea de violare de domiciliu prevăzută de art. 192 alin.2 Cod penal cu aplicarea art. 37 lit. b din Cod penal. Faptele inculpatului care în noaptea de 02/03.12.2007 a condus pe drumurile publice din municipiul F autoturismul cu numărul de înmatriculare - fără a poseda permis de conducere auto și având o alcoolemie mai M de 0,80 g/l alcool pur în sânge, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul fără permis de conducere prevăzută dec art. 86 alin.l din OUG nr. 195/2002 și conducere pe drumurile publice a unui autovehicul având în sânge o alcoolemie peste limita legală prevăzută de art. 87 alin. 1 din OUG nr. 195/2002.
În considerente se fac referiri la analiza probelor administrate și la criteriile avute în vedere la individualizarea pedepselor inculpaților.
Referitor la inculpatul, instanța a avut în vedere și starea de recidivă, singura modalitate de executare a pedepsei fiind în regim de detenție.
Pentru inculpatul, instanța a considerat că scopul pedepsei poate fi atins și fără executarea acesteia astfel că a dispus suspendarea executării pedepsei închisorii pe durata unui termen de încercare potrivit art.81-82 Cod penal.
Cât privește acțiunea civilă, instanța a luat act că partea vătămată nu a avut pretenții de la inculpați.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel inculpatul invocând motive scrise de apel, după cum urmează:
- încălcarea publicității ședinței de judecată, în sensul că ședința de
judecată din data de 19.12.2008, în partea introductivă a sentinței penale nr.272,
conduce la îndoieli cu privire la respectarea principiului publicității (art. 197 al.2
Cod procedură penală) sentința penală apelată fiind lovită de nulitate absolută;
- neadministrarea corectă a probelor de către prima instanță, în sensul că Codul d e procedură penală impune instanței obligația de a proceda din nou la ascultarea părților și a martorilor în faza cercetării judecătorești.
- aprecierea greșită a probelor administrate, stabilirea greșită a situației de
fapt a cauzei și aplicarea greșită a legii penale în sensul că s-a dat o soluție de
condamnare deși se impunea o soluție de achitare, faptele reținute în sarcina
inculpatului nefiind săvârșite de acesta;
Sunt dezvoltate aceste motive de apel.
Tribunalul verificând sentința apelată, având în vedere criticile formulate, examinând cauza sub toate aspectele de fapt și de drept, potrivit art.371 alin.2 și 378 Cod procedură penală, a constatat cele ce urmează:
Judecătoria a făcut o analiză justă și completă a probelor administrate pe parcursul urmăririi penale și la cercetarea judecătorească, reținând în mod corect situația de fapt și vinovăția inculpaților.
Este adevărat că inculpatul a negat comiterea faptelor, arătând nu numai la judecătorie, ci și în fața tribunalului că nu a pătruns în curtea părților vătămate și nu a avut asupra sa vreun topor.
Faptele în materialitatea lor rezultă însă din toate probele administrate, inclusiv din declarațiile martorilor și ale părții vătămate audiați la urmărirea penală și la cercetarea judecătorească.
Judecătoria a administrat în mod corect probele, cu respectarea dispozițiilor art.321 și următoarele, art.287 și următoarele, le-a apreciat în urma examinării potrivit art.63 și următoarele Cod procedură penală.
Astfel, a luat declarații inculpaților și martorilor ( a se vedea filele 21, 22, 36, 37, 72, 73, 90, 91, 100), precum și părții vătămate (fila 35 dosar), exercitându-și rolul activ în vederea aflării adevărului.
Instanța nu s-a limitat, așa cum se susține în apel, la a-i întreba dacă își mențin declarațiile din faza de urmărire penală, ci a administrat în mod nemijlocit probele.
Susținerile părții vătămate s-au coroborat cu declarațiile martorilor, din care rezultă că inculpatul a luat toporul de la celălalt inculpat, a pătruns fără drept în curtea părții vătămate și a amenințat-o că va incendia casa și-i va viola soția.
A rezultat că inculpatul este vinovat de comiterea faptelor ce constituie infracțiuni, așa cum a fost condamnat de către judecătorie, astfel că nu poate fi achitat.
Cât privește individualizarea judiciară a pedepsei inculpatului, s-a reținut că instanța s-a orientat în mod just la pedeapsa rezultantă de 1 an închisoare prin reținerea stării de recidivă postexecutorie pentru infracțiunea de violare de domiciliu și a circumstanțelor atenuante pentru ambele infracțiuni.
Instanța a redus astfel pedeapsa sub minimul prevăzut de textul de lege incriminator, deși inculpatul nu a recunoscut în totalitate comiterea faptelor.
Având în vedere starea de recidivă a inculpatului, singura modalitate de executare a pedepsei este în regim de închisoare, așa cum corect a reținut prima instanță.
Inculpatul a susținut că sentința este lovită de nulitate absolută, prev. de art.197 alin.2 Cod procedură penală, întrucât ședința de judecată nu a fost publică.
Tribunalul a reținut, însă, că ședința de judecată a fost publică, așa cum a rezultat din lucrările dosarului, mențiunea din frontispiciu "ședința nepublică" fiind o simplă eroare materială.
Tribunalul Ialomițaa reținut că sentința atacată este legală și temeinică iar prin decizia penală nr. 16 A/6.02.2009 pronunțată în dosarul penal nr- a respins, ca nefondat, apelul declarat de inculpat și l-a obligat la cheltuieli judiciare statului.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs în termen, inculpatul însă, legal citat, nu s-a prezentat în fața instanței pentru a-l susține și nici nu l-a motivat în vreun fel.
Examinând hotărârea atacată, din oficiu, prin prisma dispozițiilor art. 3859alin. 3 Cod procedură penală, Curtea constată că recursul de față nu este fondat și va fi respins.
Natura juridică a recursului ca fiind o cale de atac devolutivă în drept face ca hotărârea atacată să fie cenzurată numai prin prisma dispozițiilor art. 3859alin. 3 Cod procedură penală.
În cauză nu este incident nici unul din cazurile de casare ce poate fi luat în discuție din oficiu în limitele motivelor de casare prevăzute de art. 3859Cod procedură penală iar legalitatea și temeinicia hotărârii au fost analizate în apel.
Prin urmare, calea de atac promovată de inculpat va fi respinsă în temeiul dispozițiilor art. 38515pct. 1 lit. b Cod procedură penală;
Văzând și dispozițiile art. 192 alin. 2 Cod procedură penală;
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul împotriva deciziei penale nr. 16 A/6.02.2009 pronunțată în dosarul penal nr-.
Obligă inculpatul la 300 lei cheltuieli de judecată statului, din care 200 lei onorariu avocat oficiu se avansează din fondul Ministerului Justiției și Libertăților.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 16.04.2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
-
GREFIER,
-
Red.
Dact.
2 ex.-27.05.2009
Tribunalul Ialomița
Jud. apel:;
Președinte:Elena UrsulescuJudecători:Elena Ursulescu, Dumitru Miranceaă, Iuliana Ciolcă
