Infractiuni rutiere OG 195 2002 Cod rutier sanctiuni. Decizia 584/2009. Curtea de Apel Galati

DOSAR NR-

ROMANIA

CURTEA DE APEL GALAȚI

SECȚIA PENALĂ

DECIZIA PENALA NR.584/

ȘEDINȚA PUBLICĂ din 5 OCTOMBRIE 2009

PREȘEDINTE: Constantin Cârcotă Președintele Secției penale

JUDECĂTORI: Constantin Cârcotă, Marcian Marius Istrate Mița

-

GREFIER - I - grefier șef secție penală

MINISTERUL PUBLICa fost reprezentat de

PROCUROR -

din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Galați

-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-

La ordine fiind judecarea recursului declarat de PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL GALAȚI, împotriva Deciziei penale nr.130/A/17.03.2009 a Tribunalului Galați, pronunțată în dosarul nr- (Sentința penală nr.1147/24.06.2008 pronunțată de Judecătoria Galați în dosarul nr-), privind pe inculpatul, domiciliat în G,-, -/2,.88, trimis în judecată pentru săvârșirea infrac.prev.și ped. de art.87 din OUG nr.195/2002.

La apelul nominal a răspuns pentru inculpatul-intimat lipsă, avocat, avocat ales în baza împuternicirii avocațiale nr.9/22.09.2009.

Procedura completă.

S-a făcut referatul cauzei, după care;

Apărătorul inculpatului depune la dosar acte în circumstanțiere, indicate cu opis și învederează instanței că inculpatul lucrează în străinătate și cunoaște de proces. Nu are cereri prealabile de formulat.

Procurorul nu are cereri de formulat.

Curtea constată recursul în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.

Procurorulsusține că s-a declarat recurs în cauză pentru netemeinicia hotărârilor pronunțate. Inculpatul a fost achitat apreciindu-se că fapta pentru care a fost trimis în judecată nu prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni. Așa cum rezultă din materialul probator administrat în cauză, inculpatul a circulat pe drumurile publice, pe o distanță mare, având o alcoolemie peste limita legală, de 0,90 gr % Inculpatul s-a sustras de la urmărirea penală, nu i s-a prezentat materialul de urmărire penală, nu s-a prezentat la judecată. Fiind conducător auto, cunoștea pericolul pentru siguranța publică și riscurile la care se expune.

Pentru aceste motive, având în vedere că inculpatul s-a sustras de la urmărirea penală și de la judecată, că nu a înțeles gravitatea faptei sale, că fapta comisă prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni, solicită admiterea recursului, casarea hotărârilor pronunțate și în rejudecare condamnarea inculpatului la o pedeapsă cu suspendarea executării pedepsei.

Apărătorul inculpatului, avocat, susține că, criticile aduse de Parchet hotărârilor pronunțate sunt nefondate. Hotărârile pronunțate sunt legale și temeinice, s-a apreciat corect gradul de pericol social față de circumstanțele reale și personale ale inculpatului. Inculpatul nu s-a sustras de la urmărirea penală și de la judecată, a fost prezent și a dat declarații atât la urmărirea penală cât și la instanța de fond, mai puțin la apel și recurs, pentru că lucrează în străinătate, contractul expirând la 5 octombrie 2010.

Pentru aceste motive, solicită respingerea recursului și menținerea hotărârilor pronunțate.

După închiderea dezbaterilor și deliberare,

CURTEA

Asupra recursului penal de față;

Din examinarea actelor și lucrărilor dosarului constată următoarele:

Prin sentința penală nr.1147/24.06.2008 pronunțată de Judecătoria Galați în dosarul nr.2594/-, în baza disp.art.11 pct.2 lit.a Cod procedură penală în referire la art. 10 lit.1Cod procedură penală, s-a dispus achitarea inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art.87 alin.1 din OUG nr.195/2002 și conform art.181Cod penal coroborat cu art.91 Cod penal i s-a aplicat inculpatului sancțiunea cu caracter administrativ a amenzii, în cuantum de 1.000 lei.

Conform art.192 alin.1 pct.1 lit.d Cod procedură penală a fost obligat inculpatul la plata sumei de 200 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut următoarele:

În prezenta cauză, prima instanța a fost sesizată prin rechizitoriul nr. 4763/P/2007 cu privire la săvârșirea faptei de "conducere pe drumurile publice având o îmbibație alcoolică peste limita legală", de către inculpatul.

Instanța de fond a reținut că situația de fapt reținută este cea descrisă în rechizitoriu, declarația inculpatului (fila 7), susținând în mod neechivoc conducerea mașinii de către acesta la data de 4 august 2007, orele 4 dimineața, după ce "a consumat o mare cantitate de vin în seara anterioară".

Prima instanță a reținut că în drept, fapta constituie infracțiunea prev. de art. 87 alin. 1 din OUG nr. 195/2002. Buletinul toxicologic arată o alcoolemie de 0,90 %

Instanța de fond a arătat că în cauză s-a administrat și proba cu înscrisuri în circumstanțiere, care coroborată cu conduita procesuală a inculpatului și cu caracterizările depuse în apărare, conturează o soluție de achitare a acestuia, întemeiată pe disp. art. 11 pct. 2 lit. a rap. la art. 10 alin. 1 lit.1Cod procedură penală.

Având în vedere gradul de pericol relativ scăzut, conduita bună anterioară și posterioară, circumstanțele care pot atenua răspunderea (inculpatul consumând alcool în seara anterioară și apreciind că până dimineața, orele 4 ar putea fi capabil să conducă pentru a merge la pescuit), prima instanță a apreciat că pot fi incidente în speță disp. art. 181Cod penal și potrivit art. 181 alin. 3 rap. la art. 90-91 Cod penal a înlocuit răspunderea penală că răspunderea administrativă, stabilind sancțiunea administrativă a amenzii în sumă de 1000 lei.

Împotriva acestei sentințe penale, a declarat apel Parchetul de pe lângă Judecătoria Galați, apreciind-o ca netemeinică, pentru următoarele motive:

Condițiile în care fapta prevăzută de legea penală nu prezintă pericolul social al unei infracțiuni sunt prevăzute de art.181Cod penal. Se arată astfel că fapta care nu prezintă pericolul social al unei infracțiuni este o faptă lipsită în mod vădit de importanță. Această vădită lipsă de importanță rezultă din caracterul minim al atingerii pe care fapta a adus-o valorii sociale împotriva căreia a fost îndreptată, precum și din conținutul ei concret. Orice infracțiune tulbură nu numai ordinea juridică dar și mediul social ocrotit în valorile sale de către legea penală. Această tulburare, chiar minimă, creează o stare de pericol care trebuie sancționată. Din moment ce legiuitorul a înțeles să sancționeze fapta de "conducere pe drumurile publice a unui autovehicul având în sânge o îmbibație alcoolică peste limita legală", în mod logic a avut în vedere că fapta respectivă prezintă pericol pentru societate. Reținerea de către instanță a circumstanțelor referitoare la persoana inculpatului și la valoarea relativ mică a alcoolemiei, nu este de natură să conducă la calificarea unei infracțiuni ca fiind în mod vădit lipsită de importanță. Acestor elemente, instanța le putea da aprecierea de circumstanțe atenuante, cu consecința coborârii pedepsei sub minimul special prevăzut de lege.

Este adevărat că gradul de pericol social concret propriu fiecărei infracțiuni este apreciat de către instanța de judecată având la îndemână elemente concrete specifice faptei comise. Dar pericolul social concret nu poate fi conceput în afara pericolului social abstract, evaluat de legiuitor în momentul încriminării unei fapte. De aceea, gradul de pericol social concret trebuie să se reflecte într-o sancțiune penală care trebuie aplicată unui făptuitor. S-a apreciat că legiuitorul a apreciat că fapta nu prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni atunci când valoarea alcoolemiei este de sub 0,80 gr.%0. S-a arătat că legiuitorul a încriminat ca infracțiune conducerea pe drumurile publice a unui autoturism de către o persoană având o alcoolemie doar peste 0,80 gr.%0. Conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul de către persoane având o alcoolemie de sub 0,80 gr.%0a fost încriminată de către legiuitor ca fiind contravenție și sancționată ca atare, potrivit art.102 alin.3 lit.a din OUG nr.195/2002. Astfel, s-a arătat că legiuitorul a avut în vedere că nu prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni conducerea pe drumurile publice a autovehiculelor având în sânge o alcoolemie de sub 0,80 gr.%0din moment ce nu a încriminat-o ca infracțiune ci ca și contravenție.a contrario, conducând au autoturism cu o alcoolemie de peste 0,80 gr.%0, în mod firesc legiuitorul a apreciat că o astfel de faptă prezintă pericol social.

S-a arătat că, dacă săvârșirea faptei dă naștere raportului juridic penal și dacă fapta, prin pericolul său social abstract, este aceea care determină limitele abstracte ale răspunderii penale, apare firesc ca tot faptă, prin pericolul său social, de această dată concret, să constituie drept criteriu în stabilirea unei pedepse pentru infracțiunea săvârșită.

Prin decizia penală nr.130/A/17.03.2009 a Tribunalului Galațis -a respins ca nefondat apelul declarat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Galați, cheltuielile judiciare rămânând în sarcina statului.

Pentru a hotărî astfel instanța de apel a reținut următoarele:

Întreaga argumentație din motivele de apel conduce la concluzia că pentru infracțiunea prev. de art.87 alin.1 din OUG nr.195/2002 nu pot fi aplicate disp.art.181Cod penal, concluzie eronată și în afara dispozițiilor legale.

O primă trăsătură esențială a infracțiunii ce se degajă din definiția dată în art.17 Cod penal, este aceea de a fi o faptă care prezintă pericol social - trăsătură ce relevă aspectul material și social al infracțiunii.

Pericolul social ca trăsătură a infracțiunii este cunoscut sub două forme: generic sau abstract și concret - forme ce nu pot fi confundate și între care nu se poate pune semnul egalității.

Pericolul social generic sau abstract este apreciat de legiuitor în momentul înscrierii faptei periculoase în legea penală ca infracțiune.

Pericolul social concret este pericolul pe care îl prezintă o faptă concretă săvârșită de o persoană și este apreciat de instanța judecătorească cu prilejul judecării faptei.

Aprecierea gradului concret de pericol social al unei fapte este o operațiune importantă care poate duce la concluzia, pe de o parte, că fapta săvârșită nu are gradul concret de pericol social al unei infracțiuni și drept urmare fapta nu este o infracțiune, iar pe de altă parte, gradul de pericol social este un criteriu legal de individualizare a pedepsei ( art.72 Cod penal).

În raport de considerentele enunțate, rezultă că instanța de judecată este cea care stabilește dacă în concret, fapta săvârșită de o persoană prezintă pericolul social al unei infracțiuni, pericolul social generic neconducând de plano - la stabilirea faptei ca infracțiune.

În acest sens, potrivit art.181alin.1 Cod penal, nu constituie infracțiune fapta prevăzută de legea penală, dacă prin atingerea minimă adusă uneia din valorile apărate de lege și prin conținutul ei concret, fiind lipsită în mod vădit de importanță, nu prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni.

Conform disp.art.181alin.2 Cod penal, la stabilirea în concret a gradului de pericol social se ține seama de modul și mijloacele de săvârșire a faptei, de scopul urmărit, de împrejurările în care fapta a fost comisă, de urmarea produsă sau care s-ar fi putut produce, precum și de persoana și conduita făptuitorului.

În raport de aceste criterii, s-a constatat că instanța de fond a apreciat în mod judicios, că în cauză sunt îndeplinite condițiile impuse de disp.art.181Cod penal.

Aceste hotărâri au fost atacate cu recurs de Parchetul de pe lângă Tribunalul Galați, criticându-le pentru netemeinicie sub aspectul achitării, motivele de recurs fiind expuse pe larg în partea introductivă a prezentei hotărâri și în motivele scrise de recurs.

S-a susținut, în esență, că în cauză nu sunt întrunite cerințele prevăzute de art. 181Cod penal deoarece fapta comisă de inculpatul prezintă pericolul social al unei infracțiuni, impunându-se condamnarea acestuia.

Recursul nu este fondat.

Verificând hotărârea atacată în raport de criticile invocate, cât și din oficiu în limitele prevăzute de art. 3859alin. 3 Cod procedură penală, Curtea constată că atât prima instanță cât cea de apel au reținut o situație de fapt corectă bazată pe probele adminJ. în cauză și au dat faptei încadrarea juridică corespunzătoare.

Din analiza probatoriului administrat Curtea constată că fapta de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul având în sânge o îmbibație alcoolică peste limita legală prevăzută de art. 87 alin.1 din OUG nr.195/2002 reținută în sarcina inculpatului există, fiind săvârșită cu vinovăție.

Astfel, cu materialul probator administrat în cauză ( procesul verbal de constatare, declarația martorului, rezultatul alcooltest, buletinul de analiză toxicologică-alcoolemie nr.3023/4.08.2007, coroborat cu recunoașterea inculpatului atât în cursul urmăririi penale și a cercetării judecătorești ) s-a făcut dovada că în seara de 3.08.2007 inculpatul a consumat băuturi alcoolice ( vin ) până în jurul orelor 2400, s-a odihnit câteva ore, după care, în jurul orei 400plecat la pescuit, fiind depistat de lucrătorii de poliție circulând cu autoturismul personal pe str. - din Mun. G având în sânge o îmbibație alcoolică de 0,90 gr.%0.

Cu buletinul de examinare clinică s-a demonstrat că la momentul examinării inculpatul avea un comportament normal judecata coerentă, ordonat, orientat în timp și spațiu, atenția concentrată, vorbirea clară.

Potrivit dispozițiilor art.17 Cod penal, infracțiunea este fapta care prezintă pericol social, săvârșită cu vinovăție și prevăzută de legea penală, fiind singurul temei al răspunderii penale când se constată existența simultană a celor trei trăsături esențiale.

Potrivit dispozițiilor art. 181alin. 2 Cod penal la stabilirea în concret a gradului de pericol social se ține seama de modul și mijloacele de săvârșire a faptei, de scopul urmărit de făptuitor, de împrejurările în care fapta a fost comisă, de urmarea produsă sau care s-ar fi putut produce, de persoana și conduita făptuitorului.

Aceste criterii prevăzute de lege se folosesc împreună pentru a stabili necesitatea ori inutilitatea pedepsei, în raport de stabilirea gradului de pericol social concret al faptei.

Curtea observă că în mod corect instanțele au reținut că în cauză sunt incidente dispozițiile art. 11 pct. 2 lit. a Cod procedură penală raportat la art. 10 alin. 1 lit.1Cod procedură penală și art. 181Cod penal, apreciind că fapta reținută nu reliefează un pericol social concret suficient pentru aoc aracteriza ca infracțiune și că deci faptei îi lipsește una dintre trăsăturile esențiale și anume pericolul social, pe de o parte raportat la împrejurările comiterii faptei, astfel cum au fost reținute mai sus, care au pus în evidență că securitatea traficului rutier și pietonal nu a fost pusă în pericol.

Pe de altă parte, datele care caracterizează persoana inculpatului (astfel cum au fost relevate de ambele instanțe, fără să mai fie necesară reiterarea lor) sunt tot atâtea elemente care au condus la formarea convingerii instanțelor că prin fapta lui inculpatul a adus o atingere minimă valorilor ocrotite de legea penală, faptă care prin conținutul său este lipsită în mod vădit de importanță.

Curtea constată așadar că în mod corect instanțele au apreciat că în cauză se impunea aplicarea dispozițiilor art. 181Cod penal și ale art. 91 lit. c Cod penal, sancțiunea administrativă aplicată inculpatului fiind suficientă pentru realizarea scopului preventiv și punitiv.

Pentru aceste considerente constatând că recursul de față nu este fondat, Curtea îl va respinge ca atare, conform dispozițiilor art. 38515pct. 1 lit. b Cod procedură penală.

Văzând și dispozițiile art. 192 alin. 3 Cod procedură penală.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL GALAȚI, împotriva Deciziei penale nr.130/A/17.03.2009 a Tribunalului Galați, pronunțată în dosarul nr- (Sentința penală nr.1147/24.06.2008 pronunțată de Judecătoria Galați în dosarul nr-), privind pe inculpatul, fiul lui și, născut la 25.12.1962 în Bârlad, jud.V, domiciliat în G,-, -/2,.88.

Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică, azi 5 octombrie 2009.

Președinte, Judecător, JUDECĂTOR 2: Marcian Marius Istrate Mița

Grefier,

I

Red. - 21.10.2009

Tehnored. - 22.10.2009

2 ex

Fond:

Apel: -

Președinte:Constantin Cârcotă
Judecători:Constantin Cârcotă, Marcian Marius Istrate Mița

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Infractiuni rutiere OG 195 2002 Cod rutier sanctiuni. Decizia 584/2009. Curtea de Apel Galati