Infractiuni rutiere OG 195 2002 Cod rutier sanctiuni. Decizia 594/2009. Curtea de Apel Constanta

Jurisprudenţă şi speţe de drept penal (Jurindex)

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CONSTANȚA

SECTIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE PENALE CU MINORI ȘI DE FAMILIE

Dosar nr-

DECIZIA PENALĂ NR.594/

Ședința publică de la 15 octombrie 2009

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Dan Iulian Năstase

JUDECĂTOR 2: Daniel Dinu

JUDECĂTOR 3: Adriana

Grefier -

Cu participarea Ministerului Public prin procuror -

S-a luat în examinare recursul penal declarat de inculpatul - domiciliat în sat, comuna,-, județul C, împotriva deciziei penale nr.192 din data de 8 aprilie 2009, pronunțată de Tribunalul Constanța, în dosarul penal nr- și a sentinței penale nr.74 din data de 21 ianuarie 2009, pronunțată de Judecătoria Constanța, în dosarul penal nr-, inculpatul fiind trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de nr.OUG195/2002.

În conformitate cu dispozițiile art.297 Cod procedură penală, la apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă recurentul inculpat, personal și asistat de avocat ales, în baza împuternicirii avocațiale nr.95/2009, emisă de Baroul Constanța, emisă de Baroul Constanța - Cabinete asociate.

Procedura este legal îndeplinită, părțile fiind citate cu respectarea dispozițiilor art.176-181 Cod procedură penală.

Întrebat fiind, recurentul inculpat, arată că dorește să dea declarație în fața instanței de recurs, aceasta fiind consemnată în procesul-verbal atașat la dosarul cauzei.

În conformitate cu dispozițiile art.301 Cod procedură penală, părțile prezente arată că nu mai au cereri de formulat.

Curtea, nu are de ridicat excepții din oficiu conform art.302 Cod procedură penală, constată îndeplinite cerințele art.38511Cod procedură penală și acordă cuvântul părților pentru dezbateri în ordinea prevăzută de art.38513Cod procedură penală.

Având cuvântul, avocat pentru recurentul inculpat arată că motivele de recurs sunt cele prevăzute de art.3859pct.10 și.18 Cod procedură penală. Consideră că instanța de fond și instanța de apel, s-au preocupat în mod deosebit să stabilească mai mult apărările cu privire la persoanele care trebuiau să conducă autovehiculul și nu au examinat ce s-a discutat la instanța de fond și a constituit și motiv de apel. Inculpatul a arătat că nu este consumator de băuturi alcoolice, a mers cu alți membrii ai familiei, a rămas cu un prieten la barul din localitate, iar ceilalți doi care erau trezi au plecat cu aceeași mașină pentru că aveau o persoană bolnavă. I s-a spus că poate să bea pentru că la întoarcere va avea cine să conducă mașina. După ce și-au rezolvat problemele rudele acestuia s-au întors. Între cele două episoade sunt elemente obiective care fiind străine poziției inculpatului și chiar poziției rudelor sunt elemente obiective care determină împrejurarea să se constate existența unui caz fortuit, respectiv că a apărut un eveniment neprevăzut, un scandal și o amenințare serioasă și că acestea le-au determinat pe inculpat ca sub influența băuturilor alcoolice să se urce la volan. Precizează că aceste elemente se regăsesc la file 38 și 39 din dosarul de fond.

Solicitat să precizeze în ce poziție a găsit autoturismele organul de poliție chemat pentru acest incident, a depus la dosar înscrisuri din care rezultă că în partea dreaptă a trotuarului, lângă peretele discotecii era parcată mașina lui și pe același trotuar este un spațiu limitrof. Se arată că mașina a fost lovită în partea din spate ceea ce confirmă lovirea din spate, pe trotuar nu avea cum s-o lovească, iar din coliziune mașina lovită de inculpat a fost orientată către carosabil, a rămas cu roțile din dreapta pe trotuar, doar roțile din stânga fiind găsite pe carosabil. Precizează că schița nu a fost niciodată pusă în discuție, iar din ea rezultă că nu putea să aibă loc o deplasare decât pe drum public.

Din declarația lui, proprietarul mașinii lovite, rezultă că în fața discotecii a avut loc un scandal și atunci în momentul în care s-a produs incidentul inculpatul i-a spus că s-a urcat la volan întrucât a vrut să plece pentru că era scandal. Consideră că declarația acestuia nu poate fi pusă la îndoială, cu atât mai mult cu cât aceasta se coroborează cu constatările organelor de poliție. Tot acest martor a mai relatat și faptul că aceste scandaluri sunt frecvente în localitatea respectivă.

Solicită a se constata că în speță este conturat fără nici un fel de dubiu cazul fortuit, sunt împrejurări pe care nu avea altfel cum să le evite, iar poziția mașinilor nu lasă loc de dubii, asupra faptului că nu a condus pe drumul public.

În concluzie, solicită admiterea recursului, casarea hotărârilor atacate și pe fond să se dispună achitarea inculpatului în temeiul dispozițiilor art.10 lit.d) Cod procedură penală - există o cauză care înlătură caracterul penal al faptei, respectiv cazul fortuit.

Reprezentantul Parchetului, formulează concluzii de respingere ca nefondat a recursului declarat de inculpatul și de menținere a hotărârilor pronunțate la instanța de fond și instanța de apel, ca temeinice și legale. Arată că aceleași critici au fost aduse și la instanța de apel, care le-a verificat temeinic, cu referire la declarația inculpatului aflată la fila 14 din dosarul de urmărire penală care nu confirmă existența vreunui conflict care să-i fi produs temeri sau suspiciuni care să-l determine să părăsească localul respectiv cu analizarea depozițiilor martorilor oculari, care au fost și martori asistenți la întocmirea procesului-verbal de la locul producerii incidentului. este depoziția martorului, la fel și buletinele de analiză toxicologică.

Solicită a se aprecia în raport de persoana inculpatului și lipsa antecedentelor penale dacă se impune redozarea pedepsei.

Având ultimul cuvânt, recurentul inculpat arată că este de acord cu concluziile formulate de apărătorul său.

- CURTEA -

Asupra recursului penal de față:

Prin sentința penală nr. nr.74 din 21.01.2009, pronunțată de Judecătoria Constanțas -a dispus:". În baza art.87 al.1 din OUG nr.195/2002 condamnă inculpatul, fiul lui G și, ns.la 27.04.1974 în mun. C, cetățean român, studii 10 clase, necăsătorit, fără antecedente penale, domiciliat în sat, com. jud. C, la pedeapsa de1 (un) an închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul având în sânge o îmbibație alcoolică peste limita legală.

În baza art.81 pen. suspendă condiționat executarea pedepsei aplicate inculpatului pe o durată de 3 ani, reprezentând termen de încercare, stabilit în condițiile art.82c.pen.

În baza art.359 pr.pen.atrage atenția inculpatului asupra dispozițiilor art.83 pen.a căror nerespectare atrage revocarea suspendării executării pedepsei în cazul săvârșirii unei noi infracțiuni pe parcursul termenului de încercare.

În baza art.71 pen. interzice inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit.a)-teza a doua, b)pen. și în baza art.71 al.5 pen. constată suspendată executarea pedepsei accesorii pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei.

În baza art. 191 al. 1 pr.pen. obligă inculpatul la plata sumei de 500 lei, cheltuieli judiciare avansate de stat.".

Pentru a pronunța sentința penală menționată, prima instanță a reținut că prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Constanța nr.11147/P/2007 din data de 11.06.2008, s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și trimiterea în judecată a inculpatului, pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.87 al.1 din OUG nr.195/2002, reținându-se că la data de 23.09.2007, în jurul orei 0300, inculpatul a condus pe drumurile publice din localitatea Rîmnicu de, com, autoturismul cu nr. de înmatriculare -, având în sânge o îmbibație alcoolică de 1,25 gr. (prima probă, ora 0545) și 1,10 gr. (a doua probă, ora 0645).

Pe parcursul urmăririi penale au fost administrate următoarele mijloace de probă: procesul-verbal de constatare din data de 23.09.2007, rezultatul testării cu aparatul, buletinul de examinare clinică din data de 23.09.2007, procesul-verbal de prelevare a probelor biologice, buletinul de analiză toxicologică-alcoolemie nr.2891-2892/24.09.2007, declarațiile martorilor și, declarațiile inculpatului.

Pe parcursul cercetării judecătorești a fost audiat inculpatul și martorii,. Instanța a constatat imposibilitatea audierii martorului și a făcut aplicarea dispozițiilor art.327 alin.3 Cod procedură penală.

S-a depus la dosar adresa nr.-/18.12.2008 a Postului de Poliție, însoțită de schița accidentului.

Analizând probele administrate pe parcursul urmăririi penale și al cercetării judecătorești, instanța de fond a reținut, ca situație de fapt, că la data de 23.09.2007, în jurul orei 0300, după ce a consumat băuturi alcoolice, inculpatul s-a urcat la volanul autoturismul cu nr. de înmatriculare -, pe care l-a condus pe str. - din localitatea Rîmnicu de, dinspre localitatea Rîmnicu- de-, spre discoteca din centrul localității Rîmnicu de. Ajungând în dreptul parcării din fața discotecii, autoutilitara condusă de inculpat a lovit cu partea din față, partea din spate a autoturismului cu nr.de înmatriculare -, parcat lângă gardul de protecție din fața discotecii și care aparținea martorului.

Deplasându-se la fața locului, lucrătorii de poliție l-au testat pe inculpat cu aparatul, rezultând valoarea de 0,57 mg/l alcool pur în aerul expirat.

Inculpatul a fost condus la Spitalul Clinic Județean C, unde la orele 0545și respectiv 0645i-au fost recoltate două probe de sânge în vederea stabilirii alcoolemiei.

Conform buletinului de analiză toxicologică-alcoolemie nr.2891-2892/24.09.2007 inculpatul avea în sânge o îmbibație alcoolică de 1,25 gr. (prima probă) și 1,10 gr. (a doua probă).

Situația de fapt reținută de instanța de fond a rezultat din coroborarea următoarelor mijloace de probă: procesul-verbal de constatare din data de 23.09.2007, rezultatul testării cu aparatul, buletinul de examinare clinică din data de 23.09.2007, procesul-verbal de prelevare a probelor biologice, buletinul de analiză toxicologică-alcoolemie nr.2891-2892/24.09.2007, declarațiile martorilor și, adresa nr.-/18.12.2008 a Postului de Poliție, însoțită de schița accidentului, declarațiile inculpatului.

Împotriva sentinței penale menționate, în termen legal, a declarat apel inculpatul solicitând achitarea în baza art.11 pct.2 lit.a)rap.la art.10 lit.b)pr.pen. deoarece fapta nu este prevăzută de legea penală, susținând că nu a deplasat dubița pe drumul public, nu a condus pe drumul public ci doar pe trotuar și locul de parcare.

În exercitarea controlului judiciar, prin prisma motivelor de apel invocate cât și din oficiu potrivit art.371 al.2 pr.pen.și art.378 al.1 pr.pen. în considerarea efectului devolutiv al acestei căi de atac, reexaminând actele și lucrările dosarului, instanța de apel a constatat că apelul declarat de către inculpat este nefondat și l- respins ca atare.

Instanța de control judiciar a reținut că, din examinarea materialului probator de la dosar, se constată că este realizat conținutul constitutiv al infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care are în sânge o îmbibație alcoolică peste limita legală de 0,80 g/l alcool pur în sânge, infracțiune prevăzută de art.87 al.1 din nr.OUG195/2002.

Cu privire la aspectul invocat de către inculpat, prin apărător, că nu ar fi circulat pe drumurile publice, ci doar pe trotuar și locul de parcare și astfel fapta nu este prevăzută de legea penală, instanța de apel a evidențiat probele care infirmă această suținere, astfel:

-procesul-verbal de depistare a inculpatului întocmit de către lucrătorii de poliție din cadrul Postului de Poliție al comunei la data de 23.09.2007 orele 4,20(fila nr.4 ) în care se face referire la persoana inculpatului identificat în calitate de"conducător auto" stabilindu-se că are o concentrație de alcool de 0,57 mg/l în aerul expirat. Acest proces a fost semnat de către inculpat fără obiecțiuni (acesta recunoscând astfel calitatea de conducător auto), în prezența a doi martori asistenți;

- declarațiile martorului (fila nr.6 ) în care acesta face referire la împrejurarea că în data de 23.09.2007 în jurul orelor 3,00 având mașina parcată în fața discotecii din localitatea Râmnicu de, auto cu nr.-"condusă"deinculpatul a intrat în spatele autoturismului său și că inculpatul i-ar fi spus în acea seară că i-a lovit mașina,urcându-se la volan(fila nr.32 );

-declarațiile martorului (fila nr.8 și 9u.p. ) care a declarat că la data de 23.09.2007, în jurul orei 0300, în timp ce se afla în fața discotecii din localitatea Rîmnicu de, a observat "venind "pe strada -, dinspre localitatea Rîmnicu de,cu viteză, autoutilitara cu numărul de înmatriculare -, ce eracondusăde inculpatul, autoutilitară ce a lovit, în partea din spate, autoturismul cu numărul de înmatriculare -, ce era parcat lângă gardul de protecție din fața discotecii și care aparținea martorului. Martorul a mai precizat că după impact,inculpatul a "coborât" din autoutilitară și a observat că acesta se afla sub influența băuturilor alcoolice și a asistat la testarea inculpatului cu aparatul de către lucrătorii de poliție.

Declarațiile acestor doi martori se coroborează și cu adresa nr.-/18.12.2008 emisă de Postul de Poliție, însoțită de schița accidentului, din care rezultă că autoutilitara "condusă" de inculpat a lovit cu partea din față, partea din spate a autoturismului cu numărul de înmatriculare -, parcat lângă gardul de protecție din fața discotecii și care aparținea martorului.

-fiind audiat în faza de urmărire penală,(filele nr.14 și 15 ) inculpatul a arătat că în noaptea de 23.09.2007 a parcat autoturismul la aproximativ80 de metri de discotecăși, după ce a consumat băuturi alcoolice, simțindu-se obosit, a vrut să doarmă în autoturism, astfel că a intenționat să se "deplaseze" într-un loc mai luminat, și că a "tras"autovehiculul în fața discotecii. Inculpatul a mai precizat că, din cauza neatenției, a lovit în partea din spate autoturismul martorului.

-cu prilejul prezentării materialului de urmărire penală la data de 06.12.2007, în prezența procurorului, inculpatul a recunoscut căa"condus"un autoturismși a produs un accident de circulație și a fost testat cu aparatul, iar la Spitalul Clinic Județean Cis -au prelevat două probe de sânge, și nu contestată rezultatul alcoolemiei.

-declarația inculpatului din faza de cercetare judecătorească (fila nr.17)în care a susținut că fratele său a plecat și a lăsat cheile în mașină, iar el a ieșit din discotecă afară și a" urcat în autoturism,a volan,a pornit mașina" și a intrat în coliziune cu un alt autoturism. Când "a urcat la volanul mașinii" era obosit și se simțea amețit;

-declarația inculpatului din faza de apel(fila nr.11)în care a recunoscut fapta pentru care a fost trimis în judecată și a arătat că "a parcurs cu mașina "o distanță de cca 2- 3 metri, întrucât dorea să parcheze mașina, iar coliziunea s-a produs pe trotuar.

De altfel,în mod corect prima instanță a înlăturat declarațiile martorului, date în faza de judecată, apreciind că acestea nu corespund adevărului, fiind infirmate de celelalte mijloace de probă administrate în cauză.

Susținerile martorului în sensul că inculpatul ar fi efectuat doar o manevră de mers cu spatele au fost infirmate și de adresa nr.-/18.12.2008 a Postului de Poliție, însoțită de schița accidentului,(fila nr.38 ) din care rezultă că autoutilitara condusă de inculpat a lovit cu partea din față, partea din spate a autoturismului cu numărul de înmatriculare -, ce aparținea lui și care era parcat lângă gardul de protecție din fața discotecii.

Potrivit art.6 al.1 pct.14 din nr.OUG195/2002 prin "drum public" se înțelege orice cale de comunicație terestră, special amenajată pentru traficul pietonal sau rutier, deschisă circulației publice.

Deci potrivit textului de lege menționat, noțiunea de "drum public"este mai largă cuprinzând atât partea carosabilă destinată circulației vehiculelor cât și trotuarul deschis traficului pietonal.

Astfel, s-a reținut că, din probele menționate mai, reiese că inculpatul a urcat la volanul autoutilitarei cu nr.de înamatriculare - pe care l-a condus pe drumurile publice, întrucât a fost văzut de către martorul venind cu viteză pe strada - și a intrat în partea din spate a auto -, iar potrivit declarațiilor sale,inculpatul a recunoscut că a urcat la volanul mașinii, a pornit mașina și a parcat autoturismul la aproximativ 80 de metri de discotecă.

Chiar și în accepțiunea în care inculpatul a vrut să plece de la discotecă a urcat la volan, și coliziunea s-a produs pe trotuar, precum a afirmat inculpatul în faza de apel (fila nr.11) fapta se încadrează în conținutul constitutiv al infracțiunii prev,de art.87 al.1 din nr.OUG195/2002, întrucât trotuarul face parte din drumul public și a avut loc o deplasare, din moment ce s-a produs și impactul cu celălalt autovehicul.

Cert este că inculpatul a recunoscut constant că se afla în stare de ebrietate când s-a urcat la volan, și nu a contestat niciodată rezultatul alcoolemiei.

Pe fondul cauzei, nu s-au constată motive de reformare a hotărârii întrucât prima instanță a stabilit corect situația de fapt, încadrarea juridică corespunzătoare cât și vinovăția inculpatului sub forma intenției indirecte.

Împotriva acestei decizii a declarat recurs inculpatul, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.

Inculpatul, atât în motivele scrise de recurs cât și în concluziile orale dezvoltate prin apărător în fața instanței de recurs, a arătat că motivele de recurs se întemeiază pe dispozițiile art.3859pct.(10) și (18) Cod procedură penală, susținând că, în cauză, sunt elemente obiective care determină împrejurarea să se constate existența unui caz fortuit, respectiv că a apărut un eveniment neprevăzut, un scandal și o amenințare serioasă și că acestea le-au determinat pe inculpat ca sub influența băuturilor alcoolice să se urce la volan. Precizează că aceste elemente se regăsesc la file 38 și 39 din dosarul de fond.

Solicitat să precizeze în ce poziție a găsit autoturismele, organul de poliție chemat pentru acest incident, a depus la dosar înscrisuri din care rezultă că în partea dreaptă a trotuarului, lângă peretele discotecii era parcată mașina lui și pe același trotuar este un spațiu limitrof. Se arată că mașina a fost lovită în partea din spate ceea ce confirmă lovirea din spate, pe trotuar nu avea cum s-o lovească, iar din coliziune mașina lovită de inculpat a fost orientată către carosabil, a rămas cu roțile din dreapta pe trotuar, doar roțile din stânga fiind găsite pe carosabil. Precizează că schița nu a fost niciodată pusă în discuție, iar din ea rezultă că nu putea să aibă loc o deplasare decât pe drum public.

Din declarația lui, proprietarul mașinii lovite, rezultă că în fața discotecii a avut loc un scandal și atunci în momentul în care s-a produs incidentul inculpatul i-a spus că s-a urcat la volan întrucât a vrut să plece pentru că era scandal. Consideră că declarația acestuia nu poate fi pusă la îndoială, cu atât mai mult cu cât aceasta se coroborează cu constatările organelor de poliție. Tot acest martor a mai relatat și faptul că aceste scandaluri sunt frecvente în localitatea respectivă.

Solicită a se constata că în speță este conturat fără nici un fel de dubiu cazul fortuit, sunt împrejurări pe care nu avea altfel cum să le evite, iar poziția mașinilor nu lasă loc de dubii, asupra faptului că nu a condus pe drumul public.

Curtea, examinând decizia recurată, în raport de criticile formulate, de actele și lucrările dosarului, în limitele prevăzute de art.3856alin. 1 și 2.C.P.P. constată că recursul declarat este nefondat, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare.

Sub aspect formal, curtea observă că motivele de recurs invocate sunt acelea că instanța a omis să se pronunțe asupra unor probe administrate și că s-a comis o eroare gravă de fapt, având drept consecință pronunțarea unei hotărâri greșite de condamnare.

În privința primului motiv invocat, curtea constată că, în ceea ce privește situația de fapt, aceasta a fost corect reținută atât de instanța de apel cât și de instanța de fond, ca urmare a unei analize temeinice și a unei juste aprecieri a materialului probator, din probele administrate atât în faza de urmărire penală cât și în faza de judecată rezultând că, la data de 23.09.2007, în jurul orei 0300, după ce a consumat băuturi alcoolice, inculpatul s-a urcat la volanul autoturismul cu nr. de înmatriculare -, pe care l-a condus pe str. - din localitatea Rîmnicu de, dinspre localitatea Rîmnicu- de-, spre discoteca din centrul localității Rîmnicu de, iar în dreptul parcării din fața discotecii, autoutilitara condusă de inculpat a lovit autoturismului cu nr.de înmatriculare -, parcat lângă gardul de protecție din fața discotecii și care aparținea martorului.

Deplasându-se la fața locului, lucrătorii de poliție l-au testat pe inculpat cu aparatul, rezultând valoarea de 0,57 mg/l alcool pur în aerul expirat.

Inculpatul a fost condus la Spitalul Clinic Județean C, unde la orele 0545și respectiv 0645i-au fost recoltate două probe de sânge în vederea stabilirii alcoolemiei.

Conform buletinului de analiză toxicologică-alcoolemie nr.2891-2892/24.09.2007 inculpatul avea în sânge o îmbibație alcoolică de 1,25 gr. (prima probă) și 1,10 gr. (a doua probă).

Întreaga situație de fapt expusă și vinovăția inculpatului au fost dovedite din coroborarea următoarelor mijloace de probă: procesul-verbal de constatare din data de 23.09.2007, rezultatul testării cu aparatul, buletinul de examinare clinică din data de 23.09.2007, procesul-verbal de prelevare a probelor biologice, buletinul de analiză toxicologică-alcoolemie nr.2891-2892/24.09.2007, declarațiile martorilor și, adresa nr.-/18.12.2008 a Postului de Poliție, însoțită de schița accidentului, declarațiile inculpatului.

Așa cum s-a arătat mai, atât instanța de fond cât și instanța de apel au analizat fiecare probă administrată, inclusiv înscrisurile înaintate de organele de poliție (adresa nr.-/18.12.2008 a Postului de Poliție, însoțită de schița accidentului) aflate la file 38 și 39 din dosarul de fond, invocate de inculpat, și a înlăturat probele pe care le-au apreciat că nu corespund adevărului (declarațiile martorului și parțial cele ale inculpatului), fiind infirmate de celelalte probe certe, decisive administrate.

Ca atare, nu subzistă cazul de casare prevăzut de art.3859pct.(10) Cod procedură penală și invocat de inculpat, critica inculpatului sub acest aspect nefiind fondată.

Referitor la cel de-al doilea motiv de casare invocat, curtea notează că în raport de acest caz prevăzut de lege, eroarea de fapt există atunci când situația de fapt stabilită prin hotărârea atacată este contrară probelor dosarului, hotărârea fiind astfel supusă casării.

Or,în cauză, situația de fapte reținută de cele două instanțe este confirmată de probele administrate, probe ce au fost evidențiate și analizate complet de cele două instanțe și din care reiese că inculpatul a urcat la volanul autoutilitarei, cu numărul de înmatriculare -, pe care l-a condus pe drumurile publice. Acesta a fost văzut de către martorul ocular venind cu viteză pe strada - și a lovit în partea din spate auto -.

De altfel, inculpatul a recunoscut că a urcat la volanul autoturismului și l-a condus după ce a consumat băuturi alcoolice. Ceea ce susține inculpatul este că a comis fapta în prezența unei cauze care înlătură caracterul penal al faptei, respectiv cazul fortuit, și că a condus autoturismul doar pe trotuar și nu pe partea carosabilă.

În privința cazului fortuit, curtea constată că împrejurarea invocată de inculpat, respectiv izbucnirea unui scandal în zona discotecii care i-a creat temerea că ar putea să-i fie avariat autoturismul, chiar dacă ar fi reală, nu reprezintă o împrejurare fortuită în sensul prevăzut de art. 47 cod penal.

Potrivit acestui text de lege, cazul fortuit desemnează situația, starea, împrejurarea în care acțiunea sau inacțiunea unei persoane a produs un rezultat socialmente periculos pe care acea persoană nu l-a conceput și nici urmărit și care se datorează unei energii a cărei intervenție nu a putut fi prevăzută. Imposibilitatea de prevedere în cazul fortuit a intervenției forței străine este generală și obiectivă și între aceasta și rezultatul produs trebuie să existe legătură de cauzalitate.

În cauză, împrejurarea invocată, nu numai că nu este dovedită, dar ea nu constituie o împrejurare care nu putea fi prevăzută și nu este cea a cărei intervenție a determinat rezultatul socialmente periculos. Producerea unui scandal nu reprezintă o împrejurare imposibil de prevăzut, nu poate justifica săvârșirea de fapte penale în general, iar în cauză se constată că inculpatul a comis infracțiunea după intervenția pretinsei împrejurări și nu ca rezultat al acestei intervenții.

Prin urmare, este nefondată susținerea incidenței cazului fortuit față de considerentele expuse.

Referitor la susținerea inculpatului că nu a condus autoturismul pe partea carosabilă, curtea constată că, pe lângă celelalte probe administrate în cauză, respectiv declarația martorului ocular, adresa nr.-/18.12.2008 a Postului de Poliție și schița accidentului, există declarația inculpatului dată chiar in fața instanței de recurs, în care acesta arată că mașina era parcată la 5- 6 metri de discotecă, cu roțile de pe partea dreaptă pe trotuar iar cu roțile de pe partea pe carosabil, și, încercând să plece cu mașina, a lovit mașina parcată în fața mașinii sale.

În raport de toate aceste elemente probatorii și de argumentele prezentate, curtea conchide că criticile formulate de inculpat nu sunt fondate.

Față de aceste considerente, constatând netemeinicia cazulrilor de casare invocate și lipsa oricărui alt caz de casare din cele ce pot fi luate în considerare din oficiu, conform art. 3859alin.3 C.P.P. curtea, în baza art.38515alin.(1) pct.(1) lit.b) Cod procedură penală, va respinge recursul penal declarat de inculpat,ca nefondat, menținând astfel decizia recurată ca legală și temeinică.

În baza art.192 alin.(2) Cod procedură penală, va obliga recurentul la plata sumei de 400 lei reprezentând cheltuieli judiciare către stat.

În baza art.189 Cod procedură penală, va dispune plata sumei de 50 lei, reprezentând 25% din onorariul apărătorului din oficiu, în favoarea avocat, din fondurile Ministerului Justiției și Libertăților.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

În baza art. 38515alin.(1) pct.(1) lit.b) Cod procedură penală, respinge recursul penal declarat de inculpatul - domiciliat în sat, comuna,-, județul C, împotriva deciziei penale nr.192 din data de 8 aprilie 2009, pronunțată de Tribunalul Constanța, în dosarul penal nr- și a sentinței penale nr.74 din data de 21 ianuarie 2009, pronunțată de Judecătoria Constanța, în dosarul penal nr-, ca nefondat.

În baza art.192 alin.(2) Cod procedură penală, obligă recurentul la plata sumei de 400 lei reprezentând cheltuieli judiciare către stat.

În baza art.189 Cod procedură penală, dispune plata sumei de 50 lei, reprezentând 25% din onorariul apărătorului din oficiu, în favoarea avocat, din fondurile Ministerului Justiției și Libertăților.

Conform art. 309 alin.(3) Cod procedură penală, minuta s-a întocmit în două exemplare originale.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 15 octombrie 2009.

Președinte, Judecător, Judecător,

- - - - - -

Grefier,

Jud. fond:

Jud.apel: ganera,

Tehnored.dec.jud.: -

2 ex./27.10.2009

Președinte:Dan Iulian Năstase
Judecători:Dan Iulian Năstase, Daniel Dinu, Adriana

Vezi şi alte speţe de drept penal:

    Comentarii despre Infractiuni rutiere OG 195 2002 Cod rutier sanctiuni. Decizia 594/2009. Curtea de Apel Constanta