Infractiuni rutiere OG 195 2002 Cod rutier sanctiuni. Decizia 602/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
DOSAR NR-
561/2009
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA I -A PENALĂ
DECIZIA PENALĂ NR.602
Ședința publică din data de 28 aprilie 2009
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Antoaneta Nedelcu JUDECĂTOR 2: Mihai Oprescu
JUDECĂTOR 3: Stan Mustață
GREFIER - - -
Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București este reprezentat prin procuror
Pe rol judecarea recursului declarat inculpatul împotriva Deciziei penale nr.32/A/27.02.2009, pronunțată de Tribunalul Ialomița, Secția Penală, în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns recurentul-inculpat, personal, și asistat de apărător ales, cu împuternicire avocațială depusă la dosar
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care a învederat că recurentul-inculpat a depus la dosar motivele de recurs și un set de acte în circumstanțiere (adresa nr.564/10.04.2009 a SC SRL S I, copie de pe contractul de vânzare cumpărare și de întreținere imobiliară între inculpat și mama sa, copii xerox de pe ordinele de deplasare prin diferite localități din țară, copie xerox de la Banca CEC Sucursala S, chitanța CEC BANK S din care rezultă achitarea ultimei rate lunare, acte medicale din care rezultă că mama sa suferă de o depresie nervoasă și practică judiciară), după care:
Nemaifiind cereri prealabile, Curtea acordă cuvântul în dezbaterea recursurilor:
Apărătorul ales al recurentului-inculpat, având cuvântul, susține oral motivele de recurs detaliate în scris, aflate la filele 17-19 dosar, subliniind că atât instanța de fond, cât și instanța de apel nu au avut în vedere la pronunțarea soluțiilor prevederile art.72 privind Cod Penal gradul de pericol social al faptei săvârșite și persoana infractorului, astfel solicită ca instanța de recurs să aibă în vedere că inculpatul este o persoană încă tânără care a comis pentru prima oară o infracțiune, nu este dependent de alcool, are permis de conducere de 13 ani, nu a fost niciodată sancționat contravențional, iar la data producerii incidentului nu se afla în stare de ebrietate, ci doar sub influența băuturilor alcoolice, cele petrecute având un caracter singular. Mai solicită a se avea în vedere că inculpatul este singurul întreținător a mamei sale bolnave în vârstă de 72
de ani și care locuiește în Com., jud. De asemenea, solicită a se avea în vedere că inculpatul își asigură existența prin deplasarea zilnică cu autoturismul, deținând funcția de agent de vânzări în cadrul firmei SC SRL S, iar menținerea condamnării ar duce la desfacerea contractului de muncă, rămânând în imposibilitate de a-și achita creditul la bancă pentru achiziționarea apartamentului din Mai face referire la Sentința penală nr.94/08.05.2007 a Curții de Apel București - Secția a II-a Penală, definitivă prin decizia nr.4910/22.10.2007 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, a cărei copie xerox a depus-o la dosar ca practică judiciară.
În încheierea pledoariei, solicită admiterea recursului, casarea soluțiilor celor două instanțe inferioare și aplicarea unei sancțiuni cu caracter administrativ, conform dispozițiilor art.181Cod Penal și art.10 lit.1
C.P.P.Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, pune concluzii de respingere a recursului ca nefondat, considerând că fapta săvârșită de inculpat prezintă gradul de pericol social al unei infracțiunii, iar pedeapsa de 5 luni închisoare cu aplicarea de circumstanțe atenuante, stabilită de instanța de apel, este legală și temeinică în raport cu modul de săvârșire a faptei, în sensul că inculpatul, după ce a consumat băuturi alcoolice în cantitate mare, a nesocotit semnificația indicatorului rutier producând un accident din care a rezultat vătămarea mai multor persoane și avarierea unui autoturism.
Cu privire la împrejurarea că slujba inculpatului este strâns legată de deținerea unui permis de conducere, consideră că este o împrejurare care nu are legătură cu pericolul social al infracțiunii.
Recurentul-inculpat, având ultimul cuvânt, își asumă greșeala și solicită Curții să țină cont că dacă-și pierde permisul de conducere, i se va desface contractul de muncă și nu va mai avea posibilitatea să-și achite ratele la bancă și să-și îngrijească mama bolnavă. Precizează că face naveta de la S la M pentru a-i asigura mamei sale medicamentele și cele necesare traiului.
CURTEA
Asupra recursului penal de față:
Prin sentința penală nr.1810/07.11.2008 pronunțată de Judecătoria Sloboziaa fost condamnat inculpatul, la pedeapsa de 5 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art.87 alin.1 din OUG nr.195/2002.
În baza art.81-82 dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei pe durata unui termen de încercare de 2 ani și 5 luni și a făcut aplicarea dispozițiilor art.359 cod procedură penală.
A făcut aplicarea dispozițiilor art.71 alin.1, 64, lit.c și 71 alin.5 cod penal.
Pentru a pronunța această sentință instanța de fond a reținut că, în data de 23.05.2008, inculpatul a consumat băuturi alcoolice după care a condus autoturismul cu nr. de înmatriculare lL-02- prin municipiul S și la intersecția B-dului cu B-dul - - nu a respectat semnificația indicatorului STOP și a pătruns în intersecție lovind autoturismul Daewoo cu nr. de înmatriculare 1I-02- condus de numitul, care circula regulamentar din direcția C -
În urma accidentului a rezultat rănirea șoferului care circula regulamentar care a necesitat 5-6 zile de îngrijiri medicale și a numitului pasager în autoturismul Daewoo care necesitat 5-6 zile de îngrijiri medicale așa cum rezulta din rapoartele de expertiza medico-legale nr. 685 și 686 din 2705.2008.
Inculpatul a fost testat cu aparatul care a indicat o valoare de 0,67 I mg/I alcool pur în aerul expirat la ora 23,59. In urma recoltării probelor biologice a rezultat alcoolemie de 1,25 gr %0 la ora 00,15 și de 1,05 gr %0 la ora 01, 15 conform nr. 227/26.05.2008 emis de SML
În sentință se fac referi și la probatoriile administrate în cauză și la criteriile avute în vedere la individualzarea pedepsei.
Audiat fiind, inculpatul a recunoscut săvârșirea faptei.
Împotriva acestei sentințe au declarat apel în termen, motivat, Parchetul de pe lângă Judecătoria Slobozia și inculpatul, criticând-o pentru nelegaIitate și netemeinicie.
În motivare, parchetul critică sentința atacată pentru nelegalitate, deoarece, prin nereținerea în dispozitiv a dispozițiilor art. 74 și 76 cod penal, pedeapsa de 5 luni închisoare apare ca fiind aplicată în alte limite decât cele legale și aceasta în condițiile în care minimul special de pedeapsă prevăzută de lege este de 1 an închisoare.
Este dezvoltat acest motive de apel.
Oral, prin apărător, inculpatul critică sentința pentru netemeinicie apreciind că fapta pentru care a fost judecat și condamnat nu prezintă pericolul social al unei infracțiuni.
S-a solicitat achitarea și aplicarea unei sancțiuni cu caracter administrativ.
Prin decizia penală nr.32/A/27.02.2009 Tribunalul Ialomița - Secția Penală au fost admise apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Judecătoria Slobozia și inculpatul, pe care a desființat-o cu privire la neaplicarea dispozițiilor art. 74 - 76 Cod penal și aplicarea art. 64 lit. c Cod penal și, rejudecând, în fond:
S-a făcut aplicarea art. 74 - 76 lit. c Cod penal, menținând pedeapsa de 5 luni închisoare aplicată inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 87 alin. 1 din OUG nr. 195/2002.
S-a înlăturat aplicarea art. 64 lit. c Cod penal ca pedeapsă accesorie.
Au fost menținute celelalte dispoziții ale sentinței.
Cheltuielile cu onorariu avocat oficiu în sumă de 50 lei au fost avansate din fondurile Ministerului Justiției și Libertăților.
Pentru a decide astfel, Tribunalul a constatat că ambele apeluri sunt fondate pentru următoarele considerațiuni.
Prima instanță a stabilit o corectă situație de fapt cu încadrarea juridică corespunzătoare și a apreciat în mod judicios vinovăția inculpatului pe baza unei analize atente a tuturor probelor administrate în cauză.
Critica apelantului inculpat sub acest aspect nu a fost primită.
Astfel, așa după cum rezultă din probatoriul aflat la dosarul cauzei, în seara zilei de 23.05.2008, după ce a consumat băuturi alcoolice, inculpatul s-a urcat la volanul autoturismului proprietate personală și a circulat pe străzile municipiului În stare de ebrietate fiind (alcoolemia stabilită a variat între 1,25 gr %o - 1,05 gr%o) inculpatul a provocat un accident rutier soldat cu vătămarea a două persoane și distrugerea unui autoturism.
în aceste circumstanțe este evident că fapta inculpatului prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni, iar inculpatul trebuie să răspundă penal pentru săvârșirea ei.
Aspectele că este infractor primar, că a recunoscut infracțiunea și că este întreținător de familie s-au constituit în circumstanțe atenuante personale care au fost avute în vedere la individualizarea pedepsei, dar care nu pot înlătura caracterul penal al faptei săvârșite.
Infracțiunea de a conduce un autoturism pe drumurile publice, având in sânge o îmbibație alcoolică peste limita legală este o infracțiune de pericol și se sancționează indiferent dacă a fost urmată sau nu de alte consecințe (accidente vătămări corporale sau pierderi de vieți omenești etc.).
Faptul că ocupația actuală a inculpatului este strâns legată de posesia permisului de conducere nu este o circumstanță care să modifice considerațiile i de mai sus în sensul înlăturării pericolului social al faptei.
Sunt toate, iată, considerațiuni pentru care sentința atacată se privește ca
temeinică sub aspectul reținerii vinovăției și condamnării inculpatului.
În schimb sentința se privește ca nelegală sub aspectul cuantumului pedepsei.
Potrivit art.87, alin.1 din OUG 195/2002, fapta de a conduce un autoturism pe drumurile publice având o îmbibație alcoolică peste limita legală se pedepsește cu închisoarea de la 1 la 5 ani.
Condamnând pe inculpat la 5 luni închisoare, fără a se reține dispozițiile art. 74 și 76 cod penal, instanța de fond a pronunțat o sentință nelegală, pentru că a aplicat o pedeapsă in alte limite decât cele prevăzute de lege.
Nelegală apare sentința și sub aspectul aplicării în cauză a dispozițiilor art.64,lit.c cod penal.
Potrivit art.64, lit.c cod penal, printre drepturile ce se pot interzice condamnatului în cadrul pedepsei complementare a interzicerii unor drepturi, se află și "dreptul de a ocupa o funcție, sau de a exercita o profesie, ori de a desfășura o activitate de natura aceleia de care s-a folosit condamnatul pentru săvârșirea infracțiunii".
Din probele dosarului nu rezultă că inculpatul, șofer amator, agent de vânzări, s-ar fi folosit de vreo funcție, profesie sau activitate pentru a săvârși infracțiunea pentru care a fost judecat și condamnat, astfel că este greșită aplicarea in cauză a dispozițiilor art.64, lit.c cod penal.
Împotriva acestei decizii penale a declarat recurs inculpatul, pentru motivul de casare prev. de art. 3859pct. 14 Cod procedură penală, în sensul că în mod greșit a fost condamnat la o pedeapsă de 5 luni închisoare, deoarece există premisele ca îndreptarea să se realizeze și prin aplicarea unei sancțiuni cu caracter administrativ ținând cont de împrejurările în care fapta a fost comisă, de circumstanțele personale, de atitudinea sinceră, de conduita sa înainte de săvârșirea faptei și de comportament în cursul procesului penal.
În motivarea recursului, inculpatul învederează că în prezent îndeplinește funcția de agent de vânzări la firma SC SRL S și în fiecare zi a săptămânii se deplasează cu mașina firmei pe diferite rute din țară, în acest mod își asigură cele necesare traiului.
Mai arată inculpatul că menținerea pedepsei de 5 luni închisoare au avut drept consecință desfacerea contractului de muncă și l-a pus în imposibilitatea de a-și întreține mama de 72 ani și de a-și plăti ratele pentru apartamentul contractat în
Curtea examinează cauza pentru motivul de casare invocat de recurentul - inculpat și, din oficiu, în limitele celorlalte cazuri de casare prev. de art. 3859alin. 3 Cod procedură penală.
Recursul este fondat, însă nu pentru motivul de casare, prev. de art. 385pct. 14 Cod procedură penală, invocat de inculpat, ci pentru motivul de casare prev. de art. 3859pct. 18 Cod procedură penală, care a influențat asupra hotărârii în defavoarea inculpatului, prin aceea că s-a comis o gravă eroare de fapt, având drept consecință pronunțarea unei hotărâri greșite de condamnare.
Pe baza lucrărilor și materialului din dosarul cauzei și a înscrisurilor depuse în recurs, Curtea constată că s-au administrat toate probele necesare aflării adevărului în baza căror instanțele de fond și de apel au prezentat desfășurarea evenimentelor din data de 23.05.2008, când inculpatul a condus un autoturism pe drumurile publice cu o îmbibație alcoolică în sânge peste limita legală, prev. și ped. de art. 87 alin. 1 OUG nr. 195/2002.
Inculpatul a recunoscut și regretat fapta.
Inculpatul a avut o conduită bună înainte de comiterea faptei,
Curtea reține că fapta săvârșită de recurent este prevăzută de legea penală însă prin conținutul ei concret este lipsită în mod vădit de importanță și nu prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni, fiind un moment singular și culpabil în viața recurentului.
Eroarea gravă de fapt constă în aceea că, din probele aflate la dosarul cauzei, rezultă că fapta nu a produs urmări grave, inculpatul este cunoscut ca o persoană respectabilă și responsabilă, o îngrijește pe mama sa cu dragostea unui fiu iubitor, are contractat un apartament pentru care plătește ratele fără întârziere, deci își execută obligațiile juridice și morale cu bună credință și prin muncă.
Menținerea condamnării de 5 luni închisoare nu ar duce la îndreptarea acestuia ci la înlăturarea sa din societate, de la un nivel de trai decent, pe care și-l asigură prin muncă cinstită.
Din probele dosarului, Curtea reține că fapta săvârșită de inculpatul nu prezintă pericolul social al unei infracțiuni.
În consecință, Curtea va admite recursul declarat de inculpatul, în baza art. 38515pct. 2 lit. d Cod procedură penală, cu referire la art. 3859alin. 1 pct. 18 și alin. 3 Cod procedură penală, va casa sentința și decizia penală și în baza art. 11 pct. 2 lit. a Cod procedură penală rap. la art. 10 lit.1Cod procedură penală, cu referire la art. 181Cod penal, îl va achita pe inculpat pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 87 alin. 1 din OUG nr. 195/2002.
În baza art. 91 Cod penal, Curtea va aplica inculpatului o amendă administrativă de 500 lei.
Văzând și dispozițiile art. 192 alin. 2 Cod procedură penală.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de inculpatul împotriva deciziei penale nr. 32/A/27.02.2009, pronunțată de Tribunalul Ialomița - Secția Penală, în dosarul nr-.
Casează ambele hotărâri și rejudecând în fond:
În baza art. 11 pct. 2 lit. a Cod procedură penală rap. la art. 10 lit.1Cod procedură penală cu referire la prevederile art. 181Cod penal achită pe inculpat pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 87 alin. 1 din OUG nr. 195/2002.
În baza art. 91 Cod penal aplică o amendă administrativă de 500 lei.
Obligă pe inculpat la 200 RON cheltuieli judiciare statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 28.04.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
- - - - - -
GREFIER
- -
Red.
Dact. /23.06.2009
2 ex.
Red. - Tribunalul Ialomița - Secția Penală
Red. - Judecătoria Slobozia - Secția Penală
Președinte:Antoaneta NedelcuJudecători:Antoaneta Nedelcu, Mihai Oprescu, Stan Mustață
