Infractiuni rutiere OG 195 2002 Cod rutier sanctiuni. Decizia 669/2009. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
Ședința publică de la 27 Octombrie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Gabriela Scripcariu
JUDECĂTOR 2: Mihaela Chirilă
JUDECĂTOR 3: Aurel Dublea
Grefier - -
DECIZIA PENALĂ Nr. 669
Ministerul Public reprezentat de procuror
Pe rol judecarea recursului declarat de inculpatul împotriva deciziei penale nr. 167/30.03.2009 pronunțată de Tribunalul Iași în dosarul nr-, având ca obiect infracțiuni privind circulația pe drumurile publice (G nr. 195/2002).
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă av. pentru inculpatul .
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează cele mai sus arătate cu privire la prezența părților și a modului de îndeplinire a procedurii de citare, după care:
Av. depune la dosar un înscris în circumstanțiere, respectiv copie după actul constitutiv al societății comerciale al cărui administrator este inculpatul.
fiind, părțile arată că nu mai au alte cereri de formulat.
Nemaifiind alte cereri de formulat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul la dezbateri.
Av. solicită admiterea recursului declarat de inculpatul împotriva deciziei penale nr. 167/30.03.2009, prin care Tribunalul Iașia admis apelul declarat de parchet și, rejudecând cauza l-a condamnat pe inculpat la pedeapsa de un an închisoare, cu suspendare. Inculpatul solicită reaprecierea materialului probator administrat în cauză din care rezultă împrejurările în care acesta încălcat legea penală și menținerea sentinței pronunțate de Judecătoria Iași ca fiind legală și temeinică. Astfel, inculpatul a arătat rațiunea pentru care a hotărât să circule cu autoturismul, deși nu avea permis de conducere, respectiv faptul că unul dintre muncitorii angajați la firma sa a suferit un accident și că era necesară transportarea acestuia la spital.În aceste împrejurări a luat autoturismul fratelui său, care avea autorizația de circulație expirată și pentru că avea cunoștințe de conducere auto, întrucât urmase cursurile unei școli de șoferi, a luat hotărârea pripită, dar dominată de omenie de a transporta persoana accidentată. În mod corect instanța de fond a apreciat că pericolul social al faptei nu este la un nivel care să atragă condamnarea inculpatului, care este o persoană responsabilă, are familie, un copil minor, este administratorul unei mici societăți care asigură traiul familiei sale. Solicită a fi avute în vedere toate circumstanțele personale ale inculpatului și să i se acorde șansa de a demonstra că trecerea prin fața organelor de cercetare și de judecată și-a atins scopul educativ.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a recursului declarat de inculpatul, decizia pronunțată de Tribunalul Iași fiind legală și temeinică. Instanța de apel a ținut cont de criticile formulate de parchet, de ansamblul faptelor comise de inculpat - respectiv conducerea unui autoturism fără a avea permis de conducere, conducerea unui autoturism neînmatriculat și fals privind identitatea, fapte care demonstrează că inculpatul a dat dovada de mult sânge și nici măcar atunci când a fost oprit de organele de poliție acesta nu " a ridicat mâinile" ci și a dat altă identitate. Judecata trebuie să fie o bună măsură a faptelor, iar pedeapsa aplicată inculpatului este corect dozată.
Av. solicitând cuvântul în replică arată că inculpatul "a ridicat mâinile" însă a doua zi când s-a prezentat la organele de poliție și a recunoscut adevărul.
Declarând închise dezbaterile, instanța rămâne în pronunțare.
Ulterior deliberării.
INSTANȚA
Analizând actele și lucrările dosarului constată:
Prin sentința penală nr. 3105/2008 a Judecătoriei Iași în baza disp. art. 11 pct. 2 lit. a, art. 10 alin. 1 lit.1Cod procedură penală și art. 181Cod penal a fost achitat inculpatul, fiul lui și, născut la 14.10.1986 în Cernavodă, jud. C, fără antecedente penale, pentru săvârșirea infracțiunilor: "conducere pe drumurile publice a unui autovehicul neînmatriculat", prev. și ped. de art. 85 alin. 1 din OUG 195/2002, "conducere pe drumurile publice a unui autovehicul cu număr fals de înmatriculare", prev. și ped. de art. 85 alin. 2 din OUG 195/2002, "conducere pe drumurile publice a unui autoturism de către o persoană ce nu posedă permis de conducere", prev. și ped. de art. 86 alin. 1 din OUG195/2002, "fals privind identitatea", prev. și ped. de art. 293 Cod penal, "participație improprie la fals intelectual", prev. și ped. de art.31 Cod penal raportat la art. 289 Cod penal, cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal.
În baza disp. art. 91 Cod penal s-a aplicat inculpatului amendă administrativă în cuantum de 1000 lei.
În baza disp. art. 189 și art. 192 pct. 1 lit. d Cod procedură penală a fost obligat inculpatul să achite suma de 300 lei reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat,din care suma de 100 lei reprezentând onorariu apărător oficiu, avansată din fondurile speciale ale Ministerului Justiției.
Pentru a se pronunța astfel, prima instanță a reținut, în esență, următoarea situație de fapt:
La data de 23.11.2006, ora 16,00, un echipaj al I - ce efectua serviciul de supraveghere a traficului pe DE 583, în localitatea, a oprit pentru control autoturismul marca Daewoo Cielo cu numărul de înmatriculare IȘ--.
Solicitându-i-se documentele pentru control persoanei aflate la volanul autoturismului depistat aceasta a declarat verbal că se numește, fiul lui și, născut la 11.09.1981 în M, jud. C, domiciliat în sat, comuna, jud. Totodată, acesta a prezentat autorizația de circulație provizorie emisă pentru autoturismul Daewoo Cielo cu nr. IȘ-- valabilă în perioada: 03.07.2006 - 01.08.2006.
În urma cercetărilor efectuate s-a stabilit că persoana care a condus autoturismul Daewoo Cielo IȘ-- la data de 23.11.2006 se numește în realitate, cu datele de mai sus. De altfel, la data de 24.11.2006, acesta s-a prezentat în fața organelor de poliție și și-a declinat identitatea reală, recunoscând totodată că nu posedă permis de conducere a autovehiculelor, iar datele de identitate furnizate cu ocazia depistării sunt ale fratelui său, plecat în Italia și care este posesor de permis de conducere.
a depus la dosarul cauzei documente ce atestă absolvirea cursurilor unei școli de șoferi în anul 2006.
Autoturismul Daewoo Cielo condus de inculpat este proprietatea unui alt frate de-al său,.
Inculpatul și-a recunoscut faptele comise.
Această situație de fapt a fost generată de atitudinea civică adoptată de inculpat și anume transportarea unei persoane bolnave către spital. Adoptarea unei asemenea atitudini, de ajutorare a unei persoane aflate în nevoie, implică de fiecare dată un risc, mai ales atunci când nu ai permis de conducere. Inculpatul, atunci când a avut de ales, a hotărât că salvarea unei vieți este mult mai importantă decât depistarea în trafic sub influența legii penale.
Codul penal român în vigoare definește noțiunea de infracțiune, în art. 17, ca fiind "fapta care prezintă că este săvârșită cu vinovăție și prevăzută de legea penală".
definiției legale a infracțiunii, în chiar codul nostru penal, are semnificații deosebite atât pentru teoreticieni cât și pentru practicienii în domeniu. Astfel, ea ajută organele competente a aplica legea penală la caracteristici concrete ca fiind infracțiuni sau, dimpotrivă având o natură extrapenală. În același timp, reflectă unele principii ale dreptului penal, cum sunt: principiul răspunderii subiective și principiul legalității încriminării.
De asemenea, prin această definiție sunt puse în evidență de către legiuitorul nostru penal aspectele: material, social, moral-politic și juridic ale infracțiunii. Material, în sensul că reprezintă o manifestare exterioară a făptuitorului, pentru că reprezintă o activitate omenească; social deoarece privește, se îndreaptă împotriva realităților; politic deoarece reprezintă atitudinea morală și politică a făptuitorului față de valorile sociale; juridic deoarece este o încălcare a unei norme juridice penale.
Din definiția infracțiunii prevăzută în art. 17 alin. I Cod penal rezultă trei trăsături esențiale ale acesteia și anume:
- fapta care prezintă pericol social
- fapta săvârșită cu vinovăție
- fapta prevăzută de legea penală.
Codul penal român definește pericolul social în art. 18 ca fiind orice acțiune sau inacțiune prin care se aduce atingere uneia din valorile sociale enumerate în art. 1 Cod penal și pentru sancționarea căreia este necesară aplicarea unei pedepse. De aici rezultă că trăsătura esențială a infracțiunii de a fi o faptă ce prezintă pericol social se materializează prin următoarele aspecte:
- prin faptă se aduce atingere unor valori sociale importante, arătate generic în art. I Cod penal (statul român apără drepturile și libertățile acesteia, proprietatea, etc.);
- pentru sancționarea unei astfel de fapte este necesară aplicarea unei pedepse.
În doctrina penală, pericolul social ca trăsătură a infracțiunii este cunoscut sub două forme: pericol social generic; pericol social concret.
Pericolul social generic este apreciat de legiuitor în momentul înscrierii faptei periculoase în legea penală ca: omor, delapidare, viol etc.).
Pericolul social concret este pericolul ce-l reprezintă o faptă concretă săvârșită de o persoană.
Aprecierea pericolului social concret al unei fapte are loc în funcție de anumite criterii ce sunt prevăzute în art. 181alin. 2 Cod penal, cum ar fi, de exemplu, modul și mijloacele de săvârșire a faptei, scopul urmărit de fapta și conduita făptuitorului etc.
La aceasta se adaugă și cei doi factori ce realizează vinovăția - conștiința și voința.
- facultate psihică prin care inculpatul își dă seama, are reprezentarea inacțiunilor sale, precum și a rezultatului acestora, care este periculos.
Voința - element psihic, prin care inculpatul săvârșește acțiuni sau inacțiuni antrenând energia sa fizică asupra rezultatelor urmărite.
În această speță, conștiința inculpatului a fost dominată de dorința de a-și ajuta colegul, neavând reprezentarea rezultatului socialmente periculos al faptei sale.
Un magistrat ce are spre soluționare o cauză, trebuie să ia decizia în cauză bazându-se pe dispozițiile legale și conștiința sa. În sistemul de personalitate, caracterul reprezintă latura rațională și valorică, un ansamblu de atitudini - valori și se definește, în principal, prin valorile după care subiectul se călăuzește. - inculpatul a acordat importanță acestei laturi relaționale și valorice, apreciind că valoarea umană este prioritară.
Mai mult decât atât, inculpatul s-a prezentat a doua zi la organele de poliție (conform procesului-verbal existent în dosarul de urmărire penală), atitudine demnă de apreciat, față de atitudinea adoptat de ceilalți inculpați care doar în urma solicitării poliției se prezintă la organele de cercetare penală și nu din proprie inițiativă. Această atitudine demonstrează încă o dată caracterul inculpatului.
Împotriva sentinței a declarat apel, Parchetul de pe lângă Judecătoria Iași care a solicitat desființarea hotărârii primei instanțe ca neîntemeiată, sub aspectul greșitei aprecieri a gradului de pericol social al infracțiunilor reținute în sarcina inculpatului.
Astfel se reține că față de multitudinea și natura infracțiunilor reținute în sarcina inculpatului, trei la regimul circulației pe drumurile publice și două de fals, de scopul urmărit, îngreunarea aflării adevărului privind identitatea inculpatului și urmarea produsă, de creare a unei stări de insecuritate gravă pentru circulația rutieră desfășurată pe un drum public intens circulat.
Prin decizia penală nr. 167/30.03.2009 a Tribunalului Iașia fost admis apelul procurorului, desființată sentința primei instanțe și condamnat inculpatul la pedepsele:
- 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de "conducere și drumurile publice a unui autovehicul neînmatriculat", prev. de art. 85 alin.1 din nr.OUG 195/2002;
- 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de "conducere pe drumurile publice a unui autovehicul cu număr fals de înmatriculare", prev. de art. 85 alin. 2 din OUG nr. 195/2002;
- 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de "conducere pe drumurile publice a unui autovehicul, de către o persoană ce nu posedă permis de conducere", prev. de art. 86 alin. 1 din nr.OUG 195/2002;
- 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de "fals privind identitatea", art. 293 alin. 1 Cod penal;
- 8 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de "participație improprie la fals intelectual", prev. de art. 31 Cod penal cu referire la art. 289 alin. 1 Cod penal;
În baza art. 33 lit. a și 34 lit. b Cod penal s-au contopit pedepsele aplicate în pedeapsa cea mai grea de 1 an închisoare.
S-au interzis inculpatului exercițiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza a 2 și b Cod penal pe durata prev. de art. 71 Cod penal.
În baza art. 81 alin. 2 Cod penal s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei pe o durată de 3 ani, ce constituie termen de încercare conform art. 82 Cod penal.
S-a atras atenția inculpatului asupra disp. art. 83 Cod penal.
În baza art. 71 alin. 5 Cod penal s-a dispus suspendarea pedepsei accesorii.
Tribunalul a reținut că prima instanță a stabilit în mod corect situația de fapt, dar a procedat la o evaluare greșită a gradului de pericol social al faptelor, reținute în sarcina inculpatului, minimalizând importanța valorilor sociale ocrotite de legea penală și încălcate prin nesocotirea acesteia și dând o eficiență juridică mult prea mare circumstanțelor personale ale făptuitorului.
Infracțiunile prevăzute de art. 85 alin. 1, 2 și art. 86 din OUG nr. 195/2002, ce reglementează regimul circulației pe drumurile publice și cele de fals prevăzute de art. 293 și 31 Cod penal raportat la art. 289 Cod penal sunt prin natura lor infracțiuni de pericol, obiectul juridic al acestora vizând buna desfășurare a relațiilor sociale de care depinde siguranța circulației rutiere și la încrederea publică în declarațiile făcute oficial de natură a produce consecințe juridice, motiv pentru care nu se poate admite că asemenea fapte sunt lipsite de pericol social.
Din probele administrate în cauză, rezultă fără echivoc, că inculpatul a pus în circulație un autoturism neînmatriculat și cu numere provizorii expirate, circulând într-o zonă intens circulată, pe un drum european, fără a poseda permis de conducere și fiind oprit în trafic de lucrătorii de poliție și-a dedicat o identitate falsă ce a condus la întocmirea unui proces verbal de depistare cu date nereale.
În aceste condiții în care inculpatul a denaturat adevărul în scopul îngreunării identificării persoanei care a condus autoturismul și a tragerii la răspundere penală a acesteia, nu se poate aprecia că faptele reținute în sarcina sa sunt prin conținutul lor concret lipsite în mod vădit de importanță și au adus o atingere minimă valorilor sociale ocrotite de legea penală.
Dimpotrivă, elementele esențiale ce decurg din modalitatea concretă de săvârșire a faptelor, inculpatul nesocotind cu bună-știință regulile privind siguranța circulației rutiere pe un drum public, în care frecvența accidentelor rutiere este sporită, prin folosirea unui autoturism neînmatriculat și cu numere false de înmatriculare și prin declinarea unei identități false demonstrează gradul de pericol social al unei infracțiuni ce impune aplicarea unor sancțiuni penale, atât în scopul reeducării făptuitorului cât și al prevenirii comiterii de noi fapte penale.
Chiar dacă la stabilirea în concret a gradului de pericol social al faptelor se impune a fi evaluată și conduita făptuitorului anterioară și ulterioară comiterii faptelor, valorificarea circumstanțelor personale nu poate conduce la înlăturarea totală a celorlalte împrejurări reale reținute în cauză și care conturează în mod evident existența pericolului social necesar pentru realizarea trăsăturilor esențiale ale infracțiunii.
Astfel fiind, tribunalul a apreciat că inculpatul prin acțiunea ilicită desfășurată a adus atingere unor valori esențiale ocrotite de legea penală și pentru sancționarea căreia este necesară aplicarea unor pedepse cu închisoarea.
La individualizarea pedepselor, instanța a avut în vedere atât criteriile generale prevăzute de art. 72 Cod penal, cât și elementele ce particularizează prezenta cauză, respectiv lipsa antecedentelor penale și conduita sinceră adoptată de inculpat pe parcursul procesului penal, precum și împrejurarea că inculpatul este o persoană foarte tânără, care realizează venituri stabile și are un copil minor în întreținere.
În considerarea acestor circumstanțe personale, instanța a apreciat că reeducarea inculpatului se poate realiza și prin aplicarea unor pedepse cu închisoarea orientate spre minimul special prevăzut de lege și a căror executare poate fi suspendată condiționat, potrivit art. 81 Cod penal, pe durata termenului de încercare stabilit, conform art. 82 Cod penal.
În baza art. 83 Cod penal s-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor privind revocarea beneficiului suspendării condiționate în cazul comiterii de noi fapte penale.
Față de natura faptelor reținute în sarcina inculpatului, instanța a apreciat că în cauză se justifică doar aplicarea pedepselor accesorii prevăzute de art. 64 lit. a teza a II a și lit. b Cod penal, această măsură fiind - proporțională și legitimă în raport de persoana făptuitorului și de valoarea socială lezată și totodată în deplin acord cu jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului (cauza Hirst contra Marii Britanii).
În termen decizia instanței de apel a fost recurată de inculpat cu motivarea că față de probele administrate, de conduita lui generală și de comportarea procesuală corectă faptele nu realizează gradul de pericol social al unor infracțiuni așa cum a reținut prima instanță, că decizia tribunalului este netemeinică față de circumstanțele reale și personale existente în cauză.
Recursul formulat nu este fondat.
Instanța de apel a reținut o situație de fapt conformă cu probele administrate și a apreciat corect asupra gradului de pericol social concret al faptelor săvârșite de inculpat.
Circumstanțele reale și personale atenuante au fost reținute de instanța de apel și au justificat aplicarea unor pedepse orientate la minimul special prevăzut de lege precum și modalitatea de executare a pedepsei rezultante.
adevărului cu ocazia identificării persoanei și nesocotirea regulilor privind circulația rutieră pe drumurile publice, fapte consumate în aceleași împrejurări, au adus o atingere relațiilor sociale care realizează elementele constitutive ale infracțiunilor pentru care inculpatul a fost condamnat.
Pentru aceste motive, în baza art. 38515pct. 1 lit. "b" Cod procedură penală, recursul va fi respins ca nefondat.
Văzând și dispozițiile articolului 192 al. 2 Cod procedură penală
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul împotriva deciziei penale nr. 167 din 30.03.2009 a Tribunalului Iași, pe care o menține.
Obligă recurentul la plata sumei de 200 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 27 octombrie 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECPTOR
- - - - - -
Grefier
- -
Red.
Tehnored.
2 ex.
13.11.2009
Tribunalul Iași:
-
-
Președinte:Gabriela ScripcariuJudecători:Gabriela Scripcariu, Mihaela Chirilă, Aurel Dublea
