Infractiuni rutiere OG 195 2002 Cod rutier sanctiuni. Decizia 677/2009. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
Operator date 3918
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR- DECIZIA PENALĂ NR. 677/
Ședința publică din 10 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Teodora Gheorghe Sorescu G--
JUDECĂTOR 2: Marius Gabriel Săndulescu
Judecător: - -
Grefier:
Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Pitești reprezentat prin
- procuror
S-a luat în examinare, recursul declarat de, în prezent deținut în Penitenciarul Colibași, împotriva deciziei penale numărul 113 din data de 24 iulie 2009, pronunțată de Tribunalul Argeș - secția penală, în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică, a răspuns recurentul - inculpat - -, în stare de detenție, asistat de avocat în baza împuternicirii avocațiale de substituire depusă la dosar pentru domnul avocat, lipsind intimatul - parte vătămată Coajă -.
S-a procedat la înregistrarea ședinței de judecată cu mijloace tehnice, potrivit art.304 alin.1 cod procedură penală.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Potrivit art.172 alin.7 Cod procedură penală, s-a încuviințat apărătorului recurentului - inculpat să ia legătura cu acesta.
Avocat, pentru recurentul - inculpat și reprezentantul parchetului, având pe rând cuvântul, arată că nu mai au cereri prealabile de formulat, nici excepții de invocat înaintea acordării cuvântului.
Nemaifiind cereri prealabile de formulat, curtea apreciază recursul în stare de judecată și acordă cuvântul asupra acestuia.
Avocat, pentru recurentul - inculpat, solicită admiterea recursului, casarea deciziei apelate și restituirea dosarului instanței de apel pentru rejudecare.
În acest sens, arată că, cu privire la tardivitatea introducerii apelului apreciază că în mod greșit Tribunalul Argeșa considerat că apelul este introdus tardiv. Atâta timp cât inculpatul era reținut în alt stat, apreciază că era în imposibilitate obiectivă de a formula apel, iar pe de altă parte, consideră că perioada în care inculpatul a fost în arestat de autoritățile austriece ar trebui dedusă din perioada ce urmează a fi executată în țară.
De asemenea, arată că inculpatul a fost extrădat către autoritățile române la data de 13.02.2009, iar la data de 19.02.2009 a formulat apelul. Ca atare, solicită a se constata că apelul a fost declarat în termen.
Reprezentantul parchetului, având cuvântul, pune concluzii de respingere a apelului declarat de inculpat ca inadmisibil, menținerea hotărârii pronunțate de instanța de apel ca fiind legală și temeinică, apreciind că în mod corect s-a constatat că apelul este tardiv.
Solicită a se avea în vedere că inculpatul în statul austriac a beneficiat de interpret, având posibilitate de a declara apel în termenul prevăzut de lege în momentul în care acesta a fost audiat. Solicită a se avea în vedere că pe rolul Judecătoriei Topoloveni se află înregistrat dosarul - care îl privește pe inculpatul - -, având ca obiect rejudecarea
Recurentul - inculpat - -, având ultimul cuvânt potrivit dispozițiilor art.385/15 alin.ultim cod procedură penală, arată că este de acord cu concluziile apărătorului său.
CURTEA:
Asupra recursului penal de față:
Prin sentința penală nr. 67/19.06. 2008, pronunțată de Judecătoria Topoloveni, în dosarul nr- în baza disp.art.334 Cod proc. penală s-a schimbat încadrarea juridică a faptelor săvârșite de inculpatul, fiul lui si, născut la data de 28.09.1979 în orașul Găești, județul D, domiciliat în comuna, sat de, județul D, cu CNP--, din infracțiunea prev.de art.86 alin.1 din OUG 195/2002cu aplic.art.37 lit.a Cod penal în infracțiunea prev.de art.86 alin.1 din OUG 195/2002 republicată și modificată cu aplicarea art.37 lit.a Cod penal în condițiile art.13 Cod penal; din infracțiunea prev. și ped. de art.87 alin.1 din OUG 195/2002 cu aplic.art.37 lit.a Cod penal în infracțiunea prev.de art.87 alin.1 din OUG 195/2002 republicată și modificată cu aplicarea art.37 lit.a Cod penal în condițiile art.13 Cod penal; din infracțiunea prev.și ped.de art.89 alin 1 din OUG 195/2002 cu aplicarea art.37 lit.a Cod penal în infracțiunea prev. și ped.de art.89 alin.1 din OUG 195/2002 republicată și modificată cu aplicarea disp.art.37 lit.a Cod penal în condițiile art.13 Cod penal.
A condamnat pe inculpatul - la pedeapsa închisorii de 3 ani și 6 luni pentru săvârșirea infracțiunii prev.de art.208 alin.1 si 4 Cod penal, art.209 alin.1 lit.e Cod penal cu aplicarea disp.art.37 lit.a Cod penal.
A condamnat pe inculpatul - la pedeapsa închisorii de 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prev. și ped.de art.86 alin.1 din OUG 195/2002 republicată și modificată cu aplicarea art.37 lit.a Cod penal în condițiile art.13 Cod penal.
A condamnat pe inculpatul - la pedeapsa închisorii de 2 ani pentru săvârșirea infracțiunii prev. și ped.de art.87 alin.1 din OUG 195/2002 republicată și modificată cu aplicarea art.37 lit.a Cod penal în condițiile art.13 Cod penal.
A condamnat pe inculpatul - la pedeapsa închisorii de 2 ani si 6 luni pentru săvârșirea infracțiunii prev. și ped.de art.89 alin.1 din OUG 196/2002 republicată și modificată cu aplicarea art.37 lit.a Cod penal în condițiile art.13 Cod penal.
In temeiul disp.art.33 lit.a Cod penal si art.34 lit.b Cod penal a contopit pedepsele aplicate și a dispus ca inculpatul - să execute pedeapsa cea mai grea de 3 ani si 6 luni închisoare.
In baza disp.art.61 alin.1Cod penal a revocat liberarea condiționată privind pedeapsa de 5 ani închisoare aplicată prin Sentința penală nr.362/11.10.2002 a Tribunalului Dâmbovița și a contopit restul de pedeapsă rămas neexecutat de 692 de zile cu pedeapsa rezultantă de 3 ani și 6 luni aplicată prin prezenta sentință, inculpatul executând pedeapsa cea mai grea de 3 ani și 6 luni închisoare în condițiile art.57, 71 Cod penal.
In temeiul disp.art.71 Cod penal a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art.64 lit.a, b Cod penal pe durata executării pedepsei principale.
In baza disp.art.357 Cod proc. penală coroborat cu art.88 Cod penal a dedus din pedeapsa aplicată durata reținerii și arestării preventive începând cu data de 15.10.2006 și până la data de 18.10.2006.
S-a luat act că partea vătămată nu s-a constituit parte civilă în procesul penal.
In temeiul disp.art.191 Cod proc.penală a obligat inculpatul la plata sumei de 800 lei cheltuieli judiciare.
Pentru a dispune astfel, s-a reținut de prima instanță că, în noaptea de 14/15.10.2006, inculpatul - a sustras un autoturism marca 1310 având numărul de înmatriculare B-12-, aflat în posesia părții vătămate Coajă, din incinta stației nr.7 din comuna.
S-a mai reținut și faptul că după sustragerea bunului, inculpatul - a condus autoturismul marca 1310, fără a deține permis de conducere, având o alcoolemie de circa 1,25 gr./1000 ml. sânge, peste limita stabilită de legea penală precum și faptul că, în timp ce era urmărit de organele de poliție, a fost implicat într-un accident de circulație, produs ca urmare săvârșirii mai multor infracțiuni, părăsind locul accidentului fără încuviințarea legală.
Deși legal citat, inculpatul - nu s-a prezentat la instanță în vederea audierii.
La stabilirea și individualizarea pedepselor aplicate inculpatului pentru săvârșirea fiecărei infracțiuni, au fost avute în vedere criteriile prevăzute de art.72 din Codul penal.
În acest context, instanța a apreciat că resocializarea inculpatului se poate realiza prin aplicarea pedepsei cu închisoarea pentru fiecare infracțiune săvârșită.
Împotriva sentinței a declarat apel peste termen inculpatul ( ) - prin care a arătat că instanța de fond a pronunțat o hotărâre nelegală din moment ce nu a fost citat legal la judecarea cauzei. A mai arătat inculpatul că sunt îndeplinite cond.prev. de art. 365.pr.pen. întrucât a lipsit atât de la judecată cât și de la pronunțarea hotărârii,iar prezenta cale de atac a fost depusă în mai puțin de 10 zile de când a fost predat autorităților române.
Prin decizia penală nr.113 din 24 iulie 2009, Tribunalul Argeșa respins apelul peste termen al apelantului inculpat - ( actualmente - ), obligând apelantul la 120 lei cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a pronunța această decizie tribunalul a reținut că inculpatul a fost arestat provizoriu la data de 15.01.2009 de către autoritățile judiciare austriece în vederea predării către România,după cum o arestă și adresa nr.-//AS/16.01.2009 emisă de Biroul Național Interpol din cadrul însoțită de Hotărârea Tribunalului pentru Cauze Penale Viena ( filele 175-204).
Inculpat a fost extrădat către autoritățile române la data de 13.02.2009 și a fost introdus în arest în baza mandatului de executare al pedepsei nr. 117/22.07.2008 emis de Judecătoria Topoloveni, după cum rezultă din adresa nr. M 86/08/18.02.2009 emisă de
La data de 19.02.2009 inculpatul ( ) - introduce apelul peste termen împotriva sentinței penale nr. 67/19.06.2008 pronunțată de Judecătoria Topoloveni.
Conform art. 365.pr.pen. partea care a lipsit atât la judecată cât și la pronunțare poate declara apel și peste termen, dar nu mai târziu de 10 zile de la data, după caz, a începerii executării pedepsei sau a începerii executărilor dispozițiilor privind despăgubirile civile.
Tribunalul a constatat că inculpatul a lipsit la toate termenele de judecată dar și la pronunțarea hotărârii instanței de fond. În ceea ce privește a doua condiție s-a considerat că termenul de 10 zile se calculează de la data de 15.01.2009, atunci când inculpatul a fost arestat de autoritățile austriece și nu de la data predării sale către România, pentru că pedeapsa la care a fost condamnat a început să fie executată din momentul în care acesta a fost arestat în Austria Făcând un calcul simplu se poate observa că inculpatul a introdus prezentul apel peste termenul de 10 zile prevăzut de lege.
Nu poate fi reținută apărarea inculpatului care a invocat faptul că din moment ce se afla într-un alt stat atunci când a fost reținut era în imposibilitate obiectivă de a formula și depune o cerere de apel, întrucât exercitarea dreptului de a ataca hotărârea instanței de fond nu-i putea fi îngrădit de autoritățile austriece.
Împotriva acestei decizii, a declarat recurs inculpatul, acesta solicitând casarea deciziei apelate și trimiterea cauzei, spre rejudecare, instanței de apel.
În acest sens, cu privire la tardivitatea introducerii apelului, apreciază că în mod greșit Tribunalul Argeșa considerat că apelul este introdus tardiv. Arestarea inculpatului în Austria echivalează cu o imposibilitate obiectivă de a formula apel. Pe de altă parte, consideră că perioada în care inculpatul a fost în arestat de autoritățile austriece ar trebui dedusă din perioada ce urmează a fi executată în țară.
De asemenea, arată că inculpatul a fost extrădat către autoritățile române la data de 13.02.2009, iar la data de 19.02.2009 a formulat apelul. Ca atare, solicită a se constata că apelul a fost declarat în termen.
Examinând hotărârea recurată, atât prin prisma motivelor de recurs invocate, cât și din oficiu, astfel cum impun dispozițiile art.385/6 Cod procedură penală, se constată caracterul inadmisibil al recursului pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare:
În analizarea inadmisibilității căii de atac declarate de recurent, curtea, în opinie majoritară, reține ca situație premisă caracterul definitiv al sentinței penale pronunțată de Judecătoria Pitești și respingerea, ca tardiv a apelului declarat de recurent.
Așa cum s-a arătat în preambul prin cea din urmă hotărâre, apelul recurentului a fost respins, constatându-se tardivitatea.
În legătură cu parcurgerea ciclurilor procesuale, în opinie majoritară, curtea notează următoarele:
Judecarea cauzei s-a făcut, în primă instanță, în lipsa inculpatului, cu respectarea dispozițiilor art.291 și 177 Cod procedură penală.
După trecerea termenului legal de apel, hotărârea primei instanțe a rămas definitivă conform art.416 pct.2 lit. Cod procedură penală, emițându-se mandatul de executare a pedepsei.
Ulterior, inculpatul a fost arestat preventiv la data de 15.01.2009 de către autoritățile judiciare austriece în vederea predării către România, fiind extrădat la data de 13.02.2009.
Începând de la data de 15.01.2009, în termen de 10 zile, inculpatul avea posibilitatea să declare apel peste termen, ceea ce nu a făcut, declarându-l tardiv.
Inculpatul a luat cunoștință, prin faptul arestării sale la 15.01.2009 de existența hotărârii de condamnare, pe care nu a atacat-o pe calea apelului peste termen, deși putea, conform legii, să o facă, printr-o declarație ce ar fi putut fi expediată din Austria, de la locul de deținere sau înaintată autorităților judiciare austriece.
În raport de această situație, curtea - cu majoritate, observă că inadmisibilitatea rezidă din caracterul definitiv al sentinței penale care nu a fost atacată cu apel peste termen, în interiorul intervalului prevăzut de art.365 Cod procedură penală și din respingerea ca tardiv a apelului declarat de inculpat printr-o decizie definitivă.
Așadar, în baza argumentației ce precede, fiind exercitată o cale de atac neprevăzută de lege în conformitate cu dispozițiile art.385/15 pct.1 lit.b Cod procedură penală, cu majoritate, va fi respins ca inadmisibil recursul inculpatului - - ( actualmente - - ), împotriva deciziei penale nr. 113 din data de 24 iulie 2009, pronunțată de Tribunalul Argeș, în dosarul nr-.
În baza art.192 alin.2 Cod procedură penală, inculpatul va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE - CU MAJORITATE
Respinge, ca inadmisibil recursul inculpatului - ( actualmente - - ), fiul lui _ și, născut la data de 28.09.1979, în mun.Găești, jud.D, în prezent aflat în Penitenciarul Colibași, împotriva deciziei penale nr. 113 din data de 24 iulie 2009, pronunțată de Tribunalul Argeș, în dosarul nr-.
Obligă pe recurent la 100 lei cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 10 2009, la Curtea de Apel Pitești - secția penală și pentru cauze cu minori și de familie.
Judecător, Judecător,
-
Grefier,
Red.:
Tehnored.:
2 ex./27.11.2009.
Jud.fond:
Jud.apel:
.
OPINIE SEPARATĂ
În dezacord cu concluzia la care a ajuns completul majoritar, consider că apelul peste termen declarat de inculpat, potrivit art. 365 din Codul d e procedură penală, trebuia analizat sub aspectul temeiniciei sale, iar nu privit ca tardiv, așa cum a procedat tribunalul.
Aceasta, întrucât data declarării lui, 19.02.2009, este înlăuntrul termenului prevăzut de art. 365 alineatul 1 din Codul d e procedură penală, text de lege invocat de inculpat ca temei al căii de atac promovate.
Așa cum s-a reținut de către instanța de apel și, de altminteri, de către completul majoritar în recurs, inculpatul a lipsit la toate termenele de judecată, hotărârea de condamnare fiind pronunțatăin absentia,iar pentru punerea ei în executare a fost necesară emiterea unui mandat de urmărire internațională și, respectiv a unui mandat european de arestare.
Prin această modalitate, inculpatul a fost depistat pe teritoriul Austriei și a fost arestat provizoriu în vederea predării către autoritățile române, la data de 15.01.2009.
Predarea a fost efectuată la data de 13.02.2009, prin preluarea sa și depunerea în Penitenciarul Colibași, în vederea executării pedepsei ce i-a fost aplicată de către Judecătoria Topoloveni.
Aceasta este, consider eu, data de la care curge termenul de 10 zile prevăzut de art. 365, la care am făcut anterior referire întrucât, pentru a i se putea da curs declarației de apel, ea trebuia depusă, conform art. 367 alin. 2, la administrația locului de deținere, ce avea datoria de aoî nainta instanței competente.
În Austria, la data de 15.01.2009, s-au desfășurat doar procedurile premergătoare executării mandatului european de arestare, aducându-i-se la cunoștință persoanei solicitate că împotriva sa a fost pronunțată o hotărâre judecătorească de condamnare definitivă fără, însă, a i se indica alte detalii, precum modalitatea rămânerii definitive, dacă există posibilitatea ca ea să fie atacată și în ce mod.
Nici după încarcerarea provizorie, în Austria, inculpatului nu i-au fost comunicate astfel de date, căci toate aspectele legate de condamnarea pronunțată urmau a fi clarificate în țară așa cum, de altfel, s-a și procedat.
Chiar dacă recurentul - inculpat ar fi cunoscut că are la îndemână apelul peste termen, el trebuia să beneficieze, în mod efectiv, și de posibilitatea de a-l formula, căci este greu de presupus că, adresându-se administrației locului de deținere din Austria, în limba română, cu o astfel de cerere, acestea i-ar fi dat curs, în sensul de a stabili care este, potrivit legii române, instanța competentă aos oluționa.
Nu exista, așadar,în mod realposibilitatea ca inculpatul să beneficieze de consilierea unui avocat care să fie la curent cu procedura penală română, pentru a cunoaștecemijloace procesuale are la îndemână condamnatul șicuise poate adresa pentru remedierea situației stabilite prin sentința penală pe care el o consideră netemeinică, decât la data predării sale autorităților române, și anume13.02.2009.
Este adevărat că cel în cauză are la îndemână și o altă cale pentru a obține rejudecarea, și anume aceea prevăzută de art. 522/1 din Codul d e procedură penală (de care a și uzat), dar consider că era potrivit ca el să poată beneficia cu prioritate de căile ordinare de atac ce sunt prevăzute de lege, înainte de a apela la una extraordinară, ca aceea a rejudecării în lipsă în caz de extrădare.
De aceea, recursul trebuia admis, cu consecința casării hotărârii recurate și trimiterii cauzei la Tribunalul Argeș, în vederea rejudecării apelului peste temen, potrivit art. 385/15 pct. 2 lit. c) Cod de procedură penală.
Președinte,
G -
Grefier,
Red.:
Tehnored.:
2 ex.
Opinie separată
pentru admiterea recursului, casarea deciziei recurate și trimiterea cauzei la Tribunalul Argeș pentru rejudecarea apelului peste termen.
Gh.
Președinte:Teodora Gheorghe SorescuJudecători:Teodora Gheorghe Sorescu, Marius Gabriel Săndulescu
