Infractiuni rutiere OG 195 2002 Cod rutier sanctiuni. Decizia 715/2009. Curtea de Apel Galati
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA PENALĂ
DECIZIA PENALĂ NR.715/
Ședința publică din data de 06 2009
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Liviu Herghelegiu JUDECĂTOR
JUDECĂTOR 2: Maria Tacea
JUDECĂTOR 3: Petruș Dumitru
Grefier - - -
Ministerul Publica fost reprezentat de PROCUROR -
din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL GALAȚI
-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-
Pe rol fiind soluționării recursului penal formulat de recurentul-inculpat, trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 87 alin.1 din OUG 195/2002, împotriva Deciziei penale nr.196/19 iunie 2009, pronunțată de Tribunalul Vrancea în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns recurentul-inculpat, personal și asistat de avocat, apărător ales în baza împuternicirii avocațiale nr. 150/12.10.2009 emise de Baroul Galați - Cabinet individual de avocat " ".
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei arătându-se că, la data de 28.10.2009, Tribunalul Vranceaa comunicat că decizia penală nr.196/19.06.2009 pronunțată de această instanță în dosarul nr-, a fost comunicată apelantului-inculpat la data de 23 iunie 2009, conform borderoului anexat. Totodată, s-a precizat că nu s-a primit dovada de îndeplinire a procedurii de comunicare până la data de 01iulie 2009, dată la care apelantul-inculpat a declarat recurs, condiții în care nu s-a mai făcut o nouă comunicare și a fost înaintat dosarul la Curtea de APEL GALAȚI pentru soluționarea recursului, după care;
Curtea, față de aceste precizări, apreciază că recursul este declarat în termen.
Recurentul-inculpat, prin apărător ales, depune la dosar înscrisuri, cu opis, și concluzii scrise, pe care le prezintă și reprezentantului Ministerului Public.
Nu are alte cereri de formulat.
Întrebat fiind, recurentul-inculpat precizează că nu dorește să dea alte declarații în prezenta cauză.
Reprezentantul Ministerului Public nu are alte cereri de formulat.
Curtea, nemaifiind alte cereri de formulat, constată recursul în stare de judecată și, potrivit art.38513Cod procedură penală, acordă cuvântul în dezbaterea acestuia, urmând a pune în discuție posibilitatea dispunerii unui calculul retroactiv al alcoolemiei.
Avocat arată că in sarcina inculpatului s-a reținut infracțiunea de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul având îmbibația alcoolică de 1,40 g/l alcool pur în sânge. S-a reținut că la data de 21.05.2008, după ce. până la orele 18,, a consumat un litru de vin și alimente (friptură din carne de porc), în jurul orei 19, a condus un autoturism prin satul Adjudul - pe o distanță de circa 200 și a intrat cu el într-un gard.
Deoarece proba de sânge în baza căreia s-a stabilit alcoolemia a fost recoltată abia la ora 2205, aspect dovedit cu procesul verbal de la fila 31 dosar de urmărire penală, așadar după trei ore de la eveniment, inculpatul a solicitat încă în faza de urmărire penală efectuarea unei expertize medico-legale toxicologice pentru calcularea retroactivă a alcoolemiei, având ca principal obiectiv stabilirea îmbibației alcoolice din sânge în momentul săvârșirii faptei.
Inițial, cererea a fost admisă și s-a făcut o adresă la. I, instituție care, neexistând oad oua probă de sânge, a solicitat organului de urmărire penală date suplimentare în legătură cu acest fapt.
În concret, prin adresa nr. 13808/23.06.2008, aflată la fila 37 dosar de urmărire penală, Iac omunicat că în conformitate cu prevederile art. 8 alin.l din Ordinul Ministrului Sănătății nr. 37/10.04.2006, în cazul refuzului de prelevare a celei de a doua probe de sânge, de regulă nu se efectuează calculul retroactiv al alcoolemiei dar că acest calcul se poate efectua pe o singură probă în cazuri excepționale și anume dacă medicul sau polițistul nu a informat persoana în cauză asupra consecințelor refuzului prelevării celei de a doua probe biologice. Acest lucru s-a întâmplat în cazul inculpatului. După recoltarea primei probe i s-a comunicat pur și simplu că dacă dorește să i se recolteze oad oua probă trebuie să mai aștepte o oră. Precizează că inculpatului nu i s-a explicat însă semnificația și importanța celei de a doua probe de sânge. Fiind târziu și văzând că nici organele de poliție nu insistau pe această problemă, inculpatul a considerat că este suficientă o singură probă.
Susține că la dosar nu există nici o dovadă că polițiștii sau medicul sau altcineva din personalul medical i-ar fi explicat importanța celei de a doua probe de sânge. Precizează că faptele se petreceau în data de 21.05.2008, zi în care creștinii ortodocși sărbătoresc, . și," și fiecare român are câte un asemenea patron în familie sau în cercul de prieteni.
În aceste împrejurări, apreciază că instanța de fond a reținut, netemeinic. că inculpatul nu a solicitat recoltarea celei de a doua probe și că a refuzat acest lucru. Astfel, instanța de fond a ignorat precizarea lași potrivit căreia refuzul trebuie să intervină în condițiile în care persoanelor în cauză li s-a adus la cunoștință, de către medic sau polițist consecințele refuzului. Or, în cazul inculpatului nu s-a întâmplat așa-ceva și asupra acestui aspect nu s-a pronunțat nici Judecătoria Adjud și nici Tribunalul Vrancea.
Așadar, inculpatul a solicitat o probă esențială, respectiv expertiza medico-legală de calculare retroactivă a alcoolemiei care putea atrage înlăturarea caracterului penal al faptei și i s-a respins fără a se ține seama de precizările lași.
Cercetările întreprinse în domeniile medicinii legale și toxicologiei au
relevat faptul că alcoolul consumat pe stomacul plin se absoarbe în 2 ore și
realizează doar 50% din valoarea maximă teoretică. De asemenea, alimentele
proteice (carnea, de exemplu) întârzie absorbția.
În acest sens a depus textul unui studiu publicat în revista "Dreptul" nr.12/1997. Unele dintre concluziile acestuia vin în sprijinul necesității imperative de a se efectua o expertiză medico-legală în cauză, deoarece, în data de 21.05.2008 inculpatul a ingerat alcool pe stomacul plin, alimentele consumate erau din categoria proteice, iar recoltarea probei de sânge s-a făcut la mai mult de 3 ore de la eveniment. Există un mare procent de probabilitate ca la momentul săvârșirii faptei îmbibația alcoolică să fi fost sub limita prevăzută de lege și astfel fapta inculpatului să constituie contravenție și nu infracțiune.
Solicită admiterea recursului declarat împotriva deciziei nr. 196/19.06.2009 a Tribunalului Vrancea, casarea acesteia și a sentinței penale nr. 131/04.05.2009 a Judecătoriei Adjud și trimiterea dosarului spre rejudecare la instanța de fond.
Consideră că, respingând această probă, neanalizând necesitatea efectuării unei expertize medico-legale, din perspectiva precizărilor IML I, există cazul de casare prev. de art. 3859alin. 1 pct. 10 Cod procedură penală.
Avocat precizează că, prin ordonanța nr. 614/P/2008 din 27.07.2008 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Adjuds -a dispus scoaterea inculpatului de sub urmărirea penală, pentru fapta comisă la data de 21.05.2008. în temeiul dispozițiilor art. 11 pct. 1 lit. b Cod procedură penală în referire la art. 10 alin. 1 lit.1Cod procedură penală și aplicarea unei sancțiuni cu caracter administrativ din cele prevăzute la art. 91 lit c Cod penal, respectiv amenda în valoare de 1.000 lei pe care a achitat-o, așa cum rezultă din chitanța nr. 1289/12.08.2008 pe care a depus-o la dosar. S-au avut în vedere: categoria drumului, distanța parcursă și avută în intenție a se parcurge, persoana învinuitului.
Prin ordonanța nr. - din 18.12.2008 a Parchetului de pe lângă Tribunalul Vranceas -a infirmat această soluție și s-a dispus redeschiderea urmăririi penale. S-au invocat motive multiple, cum ar fi: nu s-au lămurit toate aspectele și împrejurările esențiale ale situației de fapt. ora producerii accidentului, cine a anunțat organele de poliție, de ce testarea cu alcoolscopul a avut loc așa de târziu etc.
După redeschiderea urmăririi penale și finalizarea ei rezultatele au fost aceleași, inclusiv circumstanțele reale și personale. Cu toate acestea, s-a dispus trimiterea inculpatului în judecată.
Având în vedere împrejurările săvârșirii acestei fapte care rezultă din probele aflate la dosar, precum si circumstanțele personale pe care le dovedește inculpatul și prin înscrisurile depuse la dosar, solicită să se constate că fapta inculpatului, prin conținutul ei concret, este lipsită în mod vădit de importanță și nu prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni.
Pentru aceste considerente, în subsidiar, solicită să se dispună achitarea inculpatului, în temeiul dispozițiilor art. 11 pct. 2 lit. a Cod procedură penală în referire la art. 10 alin. 1 lit1Cod procedură penală și art. 181Cod penal.
Reprezentantul Ministerului Public consideră că in mod corect instanța de fond a respins ca nefiind utilă cauzei proba cu expertiză medico-legală solicitată de către inculpat privind calculul retroactiv al alcoolemiei, având in vedere toate probele administrate in cauză, și in special declarațiile martorilor prezenți la fața locului, care au sesizat că inculpatul avea un comportament specific unei persoane aflate sub influența băuturilor alcoolice.
Având in vedere și rezultatul etilotestului, care a arătat 0.78 mg/l concentrație de alcool in sânge in aerul respirat, s-a respins ca neutilă această probă.
In ce privește gradul de pericol social al infracțiunii săvârșite, consideră că instanțele au apreciat in mod corect că fapta prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni, i-au aplicat inculpatului o pedeapsă redusă sub minimul special și se impune acest lucru având in vedere împrejurările in care a fost săvârșită infracțiunea, inculpatul, chiar dacă a condus pe o distanță de 200 metri, s-a deplasat la o oră de trafic intens, a cauzat un accident, lovind cu autovehiculul gardul împrejmuitor al unei locuințe iar atitudinea sa ulterioară a fost necorespunzătoare, necooperând cu organele de poliție.
De asemenea, in cursul urmăririi penale, inculpatul nu a contestat rezultatele testelor de laborator.
Pentru aceste considerente solicită să fie respins recursul ca fiind nefondat.
Curtea pune in discuția părților faptul că Judecătoria Adjuda aplicat ca pedeapsă accesorie interzicerea drepturilor prev. de art.64 lit.a - c Cod penal.
Reprezentantul Ministerului Public solicită înlăturarea interzicerea dreptului prev. de art.64 lit.c Cod penal.
Avocat formulează aceleași concluzii.
Recurentul-inculpat, personal, având ultimul cuvânt, potrivit disp.art.38513alin.3 Cod procedură penală, solicită admiterea recursului formulat. Arată că a refuzat recoltarea celei de-a doua probă pentru că nu i s-a spus importanța acesteia și știa că a consumat băuturi alcoolice.
Declarând închise dezbaterile, Curtea rămâne in pronunțare.
Ulterior deliberării
CURTEA
Asupra recursului penal de față;
Examinând actele și lucrările dosarului constată următoarele:
Prin sentința penală nr.131/4.05.2009 pronunțată de Judecătoria Adjud în dosarul nr- a fost condamnat inculpatul pentru săvârșirea infracțiunii prev.de art.87 al.1 din OUG nr.195/2002 la 4 luni închisoare cu aplicarea art.81,82 cod penal.
Pentru a hotărî astfel s-a reținut că în după amiaza zilei de 21.05.2008 in jurul orelor 16,30-17,00 inculpatul s-a deplasat cu autovehiculul marca Mercedes cu nr.- la unchiul sau martorul, cu domiciliul in municipiul A, carterul Adjudu -, unde a mâncat si a consumat băuturi alcoolice,respectiv un litru de vin intr-o perioada de aproximativ doua ore. In jurul orelor 18,30-19, inculpatul s-a urcat la volanul autovehiculului, conducându-l pe drumurile publice,a parcurs o distanta de 200 si a pierdut controlul volanului, lovind cu autovehiculul gardul împrejmuitor al locuinței numitului. La locul accidentului au sosit martorii, si, care au sesizat ca inculpatul avea un comportament specific unei persoane aflate sub influenta băuturilor alcoolice.
Că inculpatul a solicitat martorului să declare că acesta a condus autovehiculul in momentul premergător producerii accidentului, insa martorul a refuzat.
Că inculpatul a fost testat cu etilotestul la orele 21:12 (rezultat 0,78 mg/l ) și condus la Spitalul municipal A unde i s-au recoltat o proba de sânge la ora 22,05, inculpatul refuzând prelevarea celei de-a doua probe de sânge, și a fost examinat clinic pentru determinarea gradului de intoxicație etilică. Concluzia specialiștilor a fost că inculpatul este sub influența alcoolului, iar analiza probei de sânge de către SML Focșani a stabilit o concentrație de alcool în sânge de 1,40 %, mai mare decât cea prevăzută de art. 87 al.1 din OUG 195/2002 de 0,8 %.
Împotriva acestei sentințe a formulat apel inculpatul, care a arătat că nu i s-a recoltat și a doua probă pentru stabilirea alcoolemiei și că a achitat și contravaloarea amenzii în sumă de 1.000 lei.
Tribunalul Vranceaa apreciat că apelul este nefondat.
Examinând sentința din oficiu precum și prin prisma criticilor formulate de către apelant s-a constatat că prima instanță a reținut corect situația de fapt și încadrarea juridică a faptei.
Astfel din probele administrate în cauză și anume: procesul verbal de depistare și planșele fotografice, procesul verbal de prelevare, semnat de inculpat cu mențiunea,refuz a doua probă de sânge", buletinul de examinare clinică, buletin de analiză toxicologică -alcoolemie 226 (fila 34 dosar ) care menționează o alcoolemie de 1,40 gr% coroborate cu declarațiile martorilor audiați la urmărirea penală și la instanță și ale inculpatului este dovedit cp la 21.05.2008 în jurul orelor 1630-1700inculpatul a condus pe drumurile publice un autovehicul având în sânge o îmbibație alcoolică ce depășește limita legală.
În ceea ce privește recalcularea alcoolemiei aceasta a fost apreciată ca nejustificată având în vedere refuzul consemnat pe procesul verbal de prelevare de la fila 31 dosar urmărire penală precum și imposibilitatea calculării retroactive a alcoolemiei.
În ceea ce privește individualizarea pedepsei aplicate inculpatului, instanța de fond a ținut seama de criteriile generale de individualizare a pedepsei prev. la art.72 Cod penal.
Față de aceste considerente, prin decizia penală nr.196/19.06.2009, Tribunalul Vranceaa respins ca nefondat apelul declarat de inculpatul.
Împotriva acestor hotărâri a declarat recurs în termen legal inculpatul, care le apreciază ca fiind nelegale și netemeinice din următoarele considerente:
a) datorită faptului că medicul sau polițistul nu l-a informat asupra consecințelor refuzului prelevării celei de a doua probe biologice, acesta a fost în imposibilitate de a-și face o apărare pertinentă pentru a dovedi că fapta nu este infracțiune ci contravenție, prin calculul retroactiv al alcoolemiei;
b) aplicarea disp.art.181Cod penal, în sensul de a se constata că fapta sa este în mod vădit lipsită de pericol social.
Analizând cauza prin prisma motivelor de recurs invocate, dar și din oficiu în limitele prevăzute de lege, Curtea reține următoarele:
În mod judicios instanțele, pe baza analizei probelor administrate în cauză au constatat săvârșirea faptei cu vinovăție de către inculpat și a dat acesteia încadrarea juridică corespunzătoare prevederilor legale.
Din probele administrate în cauză, respectiv: procesul verbal încheiat de organele de poliție: filele 9 - 11 dosar urmărire penală, din care rezultă că în prezența medicului dr. Bîrgu și a martorilor asistenți inculpatul, după ce i s-a recoltat la ora 22 o primă probă biologică, a refuzat recoltarea celei de a doua probe, situație confirmată și de procesul verbal de prelevare, fila 31 dosar urmărire penală, din care rezultă că refuză "a doua probă de sânge".
De altfel, chiar inculpatul în declarația dată in faza de urmărire penală (fila 24) precizează că nu a mai dat cea de-a doua probă de sânge deoarece i s-a părut inutilă, recunoscând că era băut.
În aceste condiții în care inculpatul a refuzat recoltarea celei de-a doua probe biologice, nu se poate reține că organul de poliție sau medicul nu au dat dovadă de diligență sau ar avea vreo culpă în determinarea conduitei inculpatului, care a refuzat recoltarea celei de-a doua probe biologice.
Deci, nerecoltarea celei de-a doua probe biologice este expresia propriei manifestări de voință a inculpatului și nu a culpei organelor abilitate în administrarea acestei probe.
Referitor la cel de-al doilea motiv de recurs, în condițiile în care inculpatul, din propriile sale declarații a precizat că a consumat aproximativ un litru de vin, după care s-a urcat la volanul autoturismului, unde după ce a parcurs o distanță scurtă de 200 metri, a pierdut controlul volanului, lovind gardul locuinței numitului, fiind depistat ulterior cu o alcoolemie de 1,40%, prezintă în concret un pericol social.
De altfel, chiar infracțiunea reținută în sarcina inculpatului este o infracțiune constatată de legiuitor ca fiind o infracțiune de pericol și, pe cale de consecință, nu s-ar putea reține peste voința legiuitorului că în concret conducerea unui autoturism pe drumurile publice cu o îmbibație alcoolică peste limitele legale ar fi o infracțiune care nu ar prezenta pericol social.
Pericolul social concret al faptei reținute în sarcina inculpatului rezultă din diminuarea abilităților sale de a conduce autoturismul, după ce a consumat băuturi alcoolice, deoarece, după ce a parcurs doar 200 metri, a pierdut controlul volanului intrând cu autoturismul într-un gard. Dacă nu ar fi fost această întâmplare și inculpatul și-ar fi continuat deplasarea, consecințele faptei sale puteau fi mult mai grave, acesta putând provoca un accident ce se putea solda cu vătămări corporale sau chiar cu victime.
În consecință, se vor respinge ca nefondate motivele de recurs invocate de inculpatul, hotărârile fiind legale iar pedeapsa aplicată și modalitatea de executare fiind date cu respectarea criteriilor prev. de art.72 Cod penal.
Totuși, examinând cauza din oficiu, Curtea constată că în mod greșit instanța de fond a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie prev. de art.64 lit.a - Cod penal, îngrădind astfel inculpatului anumite drepturi cum ar fi: dreptul de a alege și dreptul de a ocupa o funcție sau de a exercita o profesie deoarece fapta reținută în sarcina inculpatului nu are nicio legătură pentru a justifica aplicarea acestor pedepse accesorii.
În consecință, se va admite pe acest motiv recursul declarat de inculpatul și, în rejudecare, se va aplica pedeapsa accesorie a interzicerii dreptului prev. de art.64 lit.a teza II și b Cod penal.
Se vor menține celelalte dispoziții ale hotărârilor recurate, deoarece sunt legale și temeinice.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de inculpatul (CNP:-, fiul lui și, născut la data de 03.12.1968 în A, județul V, cu domiciliul în A,-, județul V) împotriva deciziei penale 196/19.06.2009 pronunțată de Tribunalul Vrancea în dosarul nr- (sentința penală nr. 131/04.05.2009 pronunțată de Judecătoria Adjud în dosarul nr-).
Casează în parte decizia penală nr.196/2009 a Tribunalului Vrancea și sentința penală nr.131/2009 a Judecătoriei Adjud și în rejudecare:
Conform art.71 alin.2 Cod procedură penală aplică inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art.64 lit.a teza II și b Cod penal și suspendă executarea pedepsei accesorii pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei.
Menține celelalte dispoziții ale hotărârilor recurate.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 06 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- - - - - -
Grefier,
- -
Red. /10.11.2009
Tehnored. -/2 ex./26.11.2009
Fond: /Apel:,
Președinte:Liviu HerghelegiuJudecători:Liviu Herghelegiu, Maria Tacea, Petruș Dumitru
