Infractiuni rutiere OG 195 2002 Cod rutier sanctiuni. Decizia 723/2008. Curtea de Apel Brasov
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BRAȘOV
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
DECIZIE Nr. 723/ Dosar nr-
Ședința publică de la 03 Octombrie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Nicoleta Hădărean
JUDECĂTOR 2: Elena Barbu
JUDECĂTOR 3: Manuela Barbu
GREFIER - - -
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public
- procuror -
în cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL BRAȘOV
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de Parchetul de pe lână Tribunalul Covasna împotriva deciziei penale nr.53/A din 17 iunie 2008, pronunțată de Tribunalul Covasna în dosarul penal nr-.
Dezbaterile în cauza de față au loc în conformitate cu dispozițiile art.304 Cod Procedură penală, în sensul că toate afirmațiile, întrebările și susținerile celor prezenți, inclusiv ale președintelui completului de judecată sunt înregistrate cu mijloace tehnice audio-video.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă intimatul inculpat, asistat de apărător din oficiu, avocat.
Procedura îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care:
Întrebate fiind, părțile arată că nu mai au alte cereri de formulat.
Nemaifiind alte cereri de formulat instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbaterea recursurilor potrivit dispozițiilor art. 38513Cod procedură penală.
Reprezentantul Ministerului Public arată că recursul parchetului este întemeiat pe dispozițiile art. 3859pct. 14 Cod procedură penală și se referă la individualizarea judiciară a pedepsei, care în opinia Parchetului de pe lână Tribunalul Covasna, nu corespunde criteriilor prevăzute de art. 72 Cod penal.
Arată că s- apreciat greșit reținerea circumstanțelor atenuante, cu consecința reduceri sub minimul a pedepsei principale, pentru aceste susțineri invocă condițiile concrete săvârșirii faptei, distanța și intervalul orar în care inculpatul a condus acel autoturism.
De asemenea cu privire la valoarea alcoolemiei, prima probă recoltată este de 1, 15 gr. / 00 alcoolemie, iar a doua este de 10/00 alcoolemie, este evident că la momentul săvârșirii infracțiuni alcoolemia era mai mare de cât 1,150/00.
Pe de o parte, arată că în cauză s-a produs un eveniment rutier, iar referitor la referatul de evaluare, concluziile acestuia au fost luate ca o circumstanță favorabilă.
A se avea în vedere că acele perspective de reintegrare sunt condiționate și pot fi menținute doar în anumite situații.
Pentru aceste considerente solicită admiterea recursului, înlăturarea circumstanțelor atenuante și majorarea pedepsei și menținerea modalității de executare.
În subsidiar, în cazul în care se vor menține circumstanțele atenuante urmează a se constata că acestea nu sunt indicate, aspect ce contravine dispozițiilor art. 79 Cod penal.
Avocatul, apărător al intimatul inculpat solicită respingerea, ca nefondat,a recursului declarat de parchet pentru următoare motive:
Prin sentința penală nr. 310/2007 a Judecătoriei Sf. G, inculpatul a fost condamnat la 6 luni închisoare cu suspendare condiționată pentru infracțiunea de conducerea unui autoturism în stare de ebrietate cu o alcoolemie de 1,150/00, hotărâre menținută și de instanța de apel.
Apreciază că la individualizarea pedepsei s-au avut în vedere atât circumstanțele reale ale săvârșirii faptei de către inculpat, faptă care a reprezentat un incident izolat în viața inculpatului cât și circumstanțele personale care reies atât din concluziile acelui referat de evaluare cât și din alte probe aflate la dosar.
Arată că inculpatul este o persoană tânără de 26 ani, cum o poziție bună în societate, este angajat la o societate, iar la data săvârșirii infracțiuni era și student.
Astfel că ambele instanțe de judecată au considerat că pedeapsa de 6 luni este suficientă și eficientă pentru ași atinge scopurile pedepsei.
Față de afirmația reprezentantul parchetului în sensul că nu sunt subliniate circumstanțele atenuante, arată atât instanța de fond cât și instanța de apel au subliniat clar aceste circumstanțe, respectiv conduita bună a acestui inculpat atât înainte cât și după săvârșirea infracțiuni, atitudinea sinceră, recunoașterea faptei.
Pentru aceste considerente apreciază că instanțele judecătorești au individualizat corect pedeapsa, suficientă pentru educarea inculpatului, astfel că solicită respingerea, ca nefondat, a recursului.
Intimatul inculpat, având ultimul cuvânt, arată că regretă fapta săvârșită.
Curtea
Deliberând asupra recursului penal de față:
Constată că prin sentința penală nr. 310/17.12.2007 pronunțată de Judecătoria Sf. G în dosarul penal nr- a fost condamnat inculpatul în baza art 87 alin 1 din OUG 195/2002 cu aplicarea art. 74, 76 alin 1 lit d Cod penal la pedeapsa de 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de conducere a unui autovehicul pe drumurile publice, având în sânge o îmbibație alcoolică ce depășește limita legală.
În baza art. 81-82 Cod penal s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicată, stabilindu-se un termen de încercare de de 2 ani și 6 luni.
În baza art. 71 alin 1 și 2 au fost interzise inculpatului drepturile prev. de art. 64 alin 1 lit. a teza a II-a și b Cod penal de la data rămânerii definitive a hotărârii de condamnare și până la terminarea executării pedepsei.
În baza art. 71 alin 5 Cod penal s-a dispus suspendarea pedepselor accesorii prev. de art. 64 alin 1 lit. a teza a II-a și b Cod penal pe durata termenului de încercare stabilit,
I s-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 83 Cod penal privind revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei, în cazul săvârșirii de noi infracțiuni în termenul de încercare.
A fost obligat inculpatul să plătească statului suma de 400 lei cu titlu de cheltuieli judiciare.
Pentru a pronunța această hotărâre prima instanță a reținut în esență că în noaptea de 17/18.08.2007 inculpatul a consumat băuturi alcoolice în mai multe baruri din mun. Sf. G, respectiv bere și vin până în jurul orei 3,00. Acesta s-a odihnit apoi până în jurul orelor 6.15 după care a plecat cu autoturismul înmatriculat sub nr. CV - 26- pe care l-a condus spre Mun. B unde lucrează.
La ieșirea din localitatea, în jurul orei 7,00, în timp ce se deplasa pe DN 12, a pierdut controlul volanului și a intrat într-un șanț pe partea a sensului de mers. În urma impactului produs inculpatul nu a suferit vătămări corporale, alte persoane nefiind implicate în evenimentul rutier.
Testat fiind cu aparatul de măsurat alcoolemia, rezultat că inculpatul a avut o alcoolemie la momentul testării de 0,50 mg/l alcool pur în aerul expirat iar din testarea probelor biologice recoltate de la inculpat în aceeași împrejurare cu ocazia conducerii sale la spitalul Județean Sf. G - C s-a stabilit că inculpatul avea la ora 7.30 o alcoolemie de 1,15g%0 respectiv de 1,00%0 la ora 8,30, rezultate pe care nu le-a contestat.
Împotriva acestei sentințe a formulat apel Parchetul de pe lângă Judecătoria Sf. G criticând- pentru netemeinicie și solicitând desființarea ei iar cu ocazia rejudecării pronunțarea unei hotărâri legale și temeinice.
În dezvoltarea motivelor de apel s-a arătat că hotărârea apelată este netemeinică sub aspectul individualizării judiciare a pedepsei întrucât în mod greșit au fost reținute în favoarea inculpatului circumstanțe atenuante judiciare; astfel s-a arătat că infracțiunea reținută în sarcina inculpatului este o infracțiune de pericol, pericolul acestei fapte constând în prezența în trafic a unei persoane având în sânge o îmbibație alcoolică peste limita legală, neinteresând din această perspectivă consecințele produse; ori în raport de alcoolemia constatată, de împrejurarea că în aceeași împrejurare și tocmai datorită alcoolemiei inculpatul a pierdut controlul volanului și a fost implicat într-un accident rutier, conduita sinceră și de regret manifestată de inculpat, lipsa antecedentelor penale ale acestuia și perspectivele sale ridicate de reintegrare în societate nu justifică reținerea în favoarea inculpatului a circumstanțelor atenuante judiciare cu consecința reducerii pedepsei sub limita minimă prevăzută de lege.
Prin decizia penală nr. 53/A/17.06.2008 pronunțată de Tribunalul Covasna în dosarul cu același număr s-a respins în baza art. 379 pct. 1 lit. b Cod procedură penală ca nefondat apelul declarat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Sf. împotriva sentinței nr. 310/2007 a Judecătoriei Sf. G, care a fost menținută.
Pentru a pronunța această hotărâre instanța de apel a reținut că apelul promovat în cauză este nefondat pentru următoarele considerente:
Fapta comisă de către inculpat, împrejurările concrete în care aceasta a fost săvârșită, precum și vinovăția inculpatului, au fost corect reținute de către prima instanță, găsindu-și corespondent în probele administrate în cauză atât în faza de urmărire penală cât și în faza de judecată.
Din analiza materialului probator administrat în cauză, rezultă că inculpatul la data de 18.08.2008, în jurul orelor 07,00 a condus pe DN 12, autoturismul marca " " cu nr. de înmatriculare -, având în sânge o îmbibație alcoolică de 1,15 gr %o, situație în care a fost implicat într-un eveniment rutier soldat numai cu pagube materiale, faptă ce întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care are în sânge o îmbibație alcoolică ce depășește limita legală, prevăzută de art. 87 alin.1 din OUG nr.195/2002 republicată.
Sub aspectul individualizării judiciare a pedepsei s-a constatat că prima instanță a aplicat corect criteriile generale de individualizare prev. de art. 72 Cod penal, stabilind pedeapsă sub limita minimă specială prevăzută de lege, având în vedere gradul de pericol social concret a faptei comise, persoana inculpatului și împrejurările care atenuează răspunderea penală.
În raport de criteriile de apreciere a gradului de pericol social concret al faptei prev de art. 18 alin.2 Cod penal, critica parchetului cu privire la pericolul social ridicat al faptei, care nu justifică aplicarea de circumstanțe atenuante, nu poate fi reținută.
Astfel, ținând seama de starea psiho - fizică a inculpatului redată în buletinul de examinare clinică ( 11 ) din care rezultă că inculpatul avea vorbire clară, comportare ordonată, orientare în spațiu și în timp, judecată coerentă și atenție dispersată, de gradul de alcoolemie stabilit de 1,15 gr.%o, precum și de persoana și conduita inculpatului care nu avea experiență prea mare la volan, obținând permisul de conducere în urmă cu un an de zile, a pierdut controlul volanului în timp ce se uita înspre telefonul său mobil care se afla pe bancheta din dreapta sa în timp ce suna, este o persoană integrată social având familie, loc de muncă, este student în anul II în cadrul Universității Transilvania, se constată că pericolul concret al faptei este relativ redus.
Raportat la pericolul social concret al faptei s-a constatat de către instanța de apel că, instanța de fond corect a reținut ca circumstanțe atenuante, conduita bună a inculpatului anterioară și ulterioară comiterii faptei, iar ca efect al reținerii acestora a aplicat o pedeapsă sub minimul special prevăzut de lege.
Împotriva acestei decizii a promovat recurs Parchetul de pe lângă Tribunalul Covasna, criticând-o pentru netemeinicie și solicitând casarea acesteia și desființarea totodată a sentinței penale pronunțate de Judecătoria Sf. sub aspectul individualizării judiciare a pedepsei și rejudecând cauza să se dispună condamnarea inculpatului la o pedeapsă just individualizată.
În drept au fost invocate dispozițiile art. 385/9 alin 1 pct. 14 Cod procedură penală.
În motivarea recursului promovat, parchetul a arătat în esență că în mod nejustificat au fost reținute în favoarea inculpatului circumstanțe atenuante judiciare, cu consecința aplicării unei pedepse sub limita minimă prevăzută de lege pentru infracțiunea comisă, întrucât împrejurările reținute de instanță, respectiv lipsa antecedentelor penale, conduita sinceră a inculpatului în cursul desfășurării procesului penal, perspectivele bune de reintegrare ale acestuia puteau fi avute în vedere la la individualizarea pedepsei numai în sensul orientării acesteia spre minimul special prevăzut de lege pentru infracțiunea săvârșită; de altfel instanța nu s-a conformat obligației prev. de art. 79 Cod penal, respectiv nu a indicat în mod expres împrejurările care au fost reținute ca circumstanțe atenuante și nici nu a motivat reținerea lor.
Analizând decizia atacată și recursul promovat în cauză prin prisma cazului de casare indicat de parchet și pe baza tuturor actelor și lucrărilor dosarului, curtea apreciază că recursul declarat în cauză este fondat și urmează a fi admis pentru următoarele considerente:
Atât prima instanță cât și cea de apel au stabilit o stare de fapt corectă, în acord cu materialul probator administrat în cauză constând în esență în aceea că la data de 18.08.2007, în jurul orei 7,00 inculpatul, după ce a consumat alcool, a condus autoturismul marca cu nr. de înmatriculare CV-26- pe DN 12 având în sânge o îmbibație alcoolică de 1,15 gr%0, fiind implicat într-un accident rutier soldat cu pagube materiale; de asemenea s-a dat o încadrare juridică corespunzătoare faptei comise de inculpat reținându-se în mod judicios că în cauză sunt întrunite condițiile pentru tragerea la răspundere penală a inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 87 alin 1 din OUG nr. 195/2002 republicată.
Cu toate acestea, în procesul individualizării judiciare a pedepsei aplicate inculpatului pentru infracțiunea comisă, instanța de apel ca de altfel și cea de fond nu a avut în vedere toate criteriile generale de individualizare judiciară prev. de art. 72 Cod penal, reținând în mod eronat și nemotivat în favoarea inculpatului circumstanțe atenuante judiciare care au condus mai apoi la aplicare unei pedepse într-un cuantum sub limita minimă prevăzută de lege pentru infracțiunea comisă.
Analizând pe de o parte circumstanțele reale în care infracțiunea a fost comisă, este de reținut în primul rând că aceasta face parte din categoria infracțiunilor de pericol, iar inculpatul în calitate de posesor de permis de conducere cunoștea atât interdicția de a se urca la volan sub influența băuturilor alcoolice cât și consecințele în plan juridic a încălcării acestei norme de drept penal. Împrejurarea că inculpatul a fost implicat într-un eveniment rutier care a produsdoardaune materiale nu poate fi reținut ca o circumstanță reală favorabilă acestuia întrucât pe de o parte pentru consumarea infracțiunii este suficientă doar conducerea unui autovehicul având în sânge o îmbibație alcoolică peste limita legală deci nu se cere producerea unui eveniment rutier, iar pe altă parte acest rezultat respectiv evenimentul rutier soldat doar cu daune nu reprezintă o consecință a manifestării de voință a inculpatului sau o situație pe care acesta să o fi putut controla, ci este pur și simplu o întâmplare că, pierzând controlul volanului a intrat în șanț și nu pe contrasens (caz în care s-ar fi putut izbi de un alt autovehicul) sau că pe marginea șanțului nu se afla un pieton. Este de asemenea de reținut sub aspectul circumstanțelor reale că nu este o întâmplare că inculpatul a consumat băuturi alcoolice, ci așa cum rezultă din referat de evaluare întocmit în cauză, obișnuiește ca la sfârșit de săptămână să consume băuturi alcoolice, iar în ceea ce privește cantitatea este ușor de imaginat cât a consumat în condițiile în care a colindat mai multe baruri, a încetat consumul de alcool la ora 3 iar la ora 7,30 avea o alcoolemie în descreștere de 1,15g%o
În ceea ce privește circumstanțele personale ale inculpatului, este adevărat că acesta provine dintr-o familie legal constituită, este încadrat în muncă și urmează cursurile unei facultăți; de asemenea nu posedă antecedente penale și a avut o atitudine sinceră pe parcursul procesului penal, recunoscând comiterea faptei; însă în ceea ce privește atitudinea sa ulterioară comiterii faptei, este greu de imaginat o altă poziție procesuală în raport de materialul probator de la dosar și mai ales de buletinul de analiză toxicologică; inculpatul nu s-a urcat la volan în împrejurări speciale, care ar putea justifica oarecum o asemenea conduită ci pur și simplu, conform propriilor declarații, surprinse în referatul de evaluare, nici nu a luat în calcul posibilitatea de a se deplasa la locul de muncă cu un alt mijloc de transport și nici împrejurarea că posedă permis de conducere de doar un an și că lipsa experienței în conducerea autovehiculului coroborată cu diminuarea capacității de concentrare, ar putea conduce la producerea unor întâmplări nefericite.
Prima instanță nu a motivat deloc reținerea în favoarea inculpatului a circumstanțelor atenuante judiciare, neindicând nici măcar textul de lege reținut, iar instanța de apel, încercând să suplinească deficiențele hotărârii primei instanțe as-a mărginit să arate că în mod corect au fost reținute de către prima instanță circumstanțele atenuante judiciare care constau în conduita bună a inculpatului anterioară comiterii faptei și ulterioară comiterii acesteia.
Așa cum am arătat deja atitudinea inculpatului ulterioară comiterii faptei nu iese cu nimic în evidență ci este o consecință inevitabilă a situației în care se găsea și a materialului probator existent la dosar care dovedește vinovăția sa, iar în ceea ce privește conduita anterioară comiterii faptei, nu se poate reține, doar prin prisma lipsei antecedentelor penale și a existenței unui loc de muncă o atitudine și o comportare cu totul deosebită care să justifice reținerea în favoarea sa a circumstanțelor atenuante judiciare și aplicarea unei pedepse sub limita minimă prevăzută de lege.
În raport de cele exprimate instanța de recurs apreciază că toate împrejurările cărora primele două instanțe le-au dat valențele unor circumstanțe atenuante judiciare reprezintă în fapt circumstanțe personale ale inculpatului care coroborate cu cele reale, și cu restul criteriilor de individualizare judiciară menționate în cuprinsul art. 72 Cod penal conduc la concluzia unui grad de pericol social mediu al faptei comise de inculpat cu consecința aplicării unei pedepse orientată spre limita minimă prevăzută de lege pentru infracțiunea comisă.
Față de aceste considerente, în baza art. 385/15 pct. 2 lit. d Cod procedură penală se va admite recursul promovat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Covasna împotriva deciziei penale nr. 53/A/2008 pronunțată de Tribunalul Covasna în dosarul - care va fi casată, desființând totodată și sentința penală nr. 310/2007 pronunțată de Judecătoria Sf. G, sub aspectul individualizării judiciare a pedepsei aplicate inculpatului și a cuantumului termenului de încercare stabilit.
Rejudecând cauza în aceste limite se vor înlătura dispozițiile art. 74,76 Cod penal și se va majora pedeapsa aplicată inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 87 alin 1 din OUG 195/2002 de la 6 luni la 1 an închisoare.
Întrucât din circumstanțele personale ale inculpatului, desprinse în special din cuprinsul referatului de evaluare întocmit în cauză rezultă că scopul educativ al pedepsei poate fi atins și fără privare de libertate, instanța de recurs va menține modalitatea de executare a pedepsei aplicată de către prima instanță și menținută de instanța de apel și va majora termenul de încercare conform art. 82 Cod penal de la 2 ani și 6 luni la 3 ani.
Se vor menține restul dispozițiilor hotărârii atacate.
În baza art. 189, 192 alin 3 Cod procedură penală cheltuielile judiciare avansate de stat vor rămâne în sarcina acestuia.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
În baza art. 385/15 pct. 2 lit. d Cod procedură penală:
Admite recursul formulat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Covasna împotriva deciziei penale nr. 53/A/17.06.2008 pronunțată de Tribunalul Covasna în dosarul penal nr. - pe care o casează, desființând totodată și sentința penală nr. 310/17.12.2007 pronunțată de Judecătoria Sf. G în dosarul penal nr- sub aspectul individualizării judiciare a pedepsei aplicate inculpatului și a cuantumului termenului de încercare.
Rejudecând în aceste limite: înlătură dispozițiile art. 74, 76 Cod penal și majorează pedeapsa aplicată inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 87 alin 1 din OUG 195/2002 de la 6 luni închisoare la un an închisoare.
Menține modalitatea de executare stabilită și majorează termenul de încercare de la 2 ani și 6 luni la 3 ani.
Menține restul dispozițiilor hotărârii atacate.
În baza art. 189 Cod procedură penală se suportă din fondurile Ministerului d e Justiție și se plătește Baroului B suma de 100 reprezentând onorariu avocațial.
În baza art. 192 alin 3 Cod procedură penală cheltuielile judiciare avansate de stat în recurs rămân în sarcina acestuia.
Definitivă
Pronunțată în ședință publică, 3.10.2008
Președinte Judecător Judecător
- - - - - -
Grefier
- -
red. /23.10.2008
dact./27.10.2008
3 exemplare
jud apel/ /
jud fond/
Președinte:Nicoleta HădăreanJudecători:Nicoleta Hădărean, Elena Barbu, Manuela Barbu
