Infractiuni rutiere OG 195 2002 Cod rutier sanctiuni. Decizia 75/2010. Curtea de Apel Constanta
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECTIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE PENALE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
Dosar nr-
DECIZIA PENALĂ NR.75/
Ședința publică de la 4 februarie 2010
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Dan Iulian Năstase
JUDECĂTOR 2: Marius Damian Mitea
Judecător - - -
Grefier -
Cu participarea Ministerului Public prin procuror -
S-a luat în examinare recursul penal declarat de inculpatul - cu domiciliul în T,- și T,-,.11,.A,.2, împotriva deciziei penale nr.101 din data de 10 noiembrie 2009, pronunțată de Tribunalul Tulcea, în dosarul penal nr- și a sentinței penale nr.1463 din data de 23 decembrie 2008, pronunțată de Judecătoria Tulcea, în dosarul penal nr-, inculpatul fiind trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de nr.OUG195/2002.
În conformitate cu dispozițiile art.297 Cod procedură penală, la apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă recurentul inculpat, personal și asistat de avocat ales, în baza împuternicirii avocațiale nr.7/2010, emisă de Baroul Tulcea - Cabinet individual de avocat.
Procedura este legal îndeplinită, părțile fiind citate cu respectarea dispozițiilor art.176-181 Cod procedură penală.
Având cuvântul, avocat -, solicită a se constata încetată delegație emisă din oficiu pentru recurentul inculpat și să se dispună acordarea onorariului parțial.
După, ce i-au fost aduse la cunoștință dispozițiile art.70 alin.(2) Cod procedură penală, recurentul inculpat, arată că nu dorește să dea declarație în fața instanței de recurs, aspect consemnat în procesul-verbal atașat la dosarul cauzei.
În conformitate cu dispozițiile art.301 Cod procedură penală, părțile prezente arată că nu mai au cereri de formulat.
Curtea, nu are de ridicat excepții din oficiu conform art.302 Cod procedură penală, constată îndeplinite cerințele art.38511Cod procedură penală și acordă cuvântul părților pentru dezbateri în ordinea prevăzută de art.38513Cod procedură penală.
Având cuvântul, avocat pentru recurentul inculpat, critică hotărârile atacate pentru nelegalitate și netemeinicie și solicită admiterea recursului, casarea hotărârilor atacate și pe fond să se dispună achitarea inculpatului în temeiul dispozițiilor art.11 pct.(2) lit.a) raportat la art.10 lit.d) Cod procedură penală, urmând a se reține principiul in dubio pro reo.
În situația în care se va reține și săvârșirea infracțiunii prevăzută de art.87 alin.(1) din nr.OUG195/2002 solicită a se avea în vedere că la ora la care a fost săvârșită fapta traficul era extrem de redus, iar distanța a fost foarte scurtă numai 100, astfel încât apreciază că fapta nu prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni și consideră că s-ar impune admiterea recursului, casarea hotărârilor atacate și pe fond achitarea inculpatului în temeiul dispozițiilor art.10 lit.1Cod procedură penală raportat la art.181Cod penal și art.91 Cod penal, respectiv aplicarea unei sancțiuni cu caracter administrativ. Depune la dosar cu titlu de practică judiciară, decizia penală nr.564/P din data de 4 decembrie 2008 pronunțată de Curtea de Apel Constanța, în dosarul nr-.
Într-un al doilea subsidiar, urmează a se reține și circumstanțele atenuante prevăzute de art.74 și art.76 lit.d) Cod penal și să se dispună admiterea recursului, casarea hotărârilor atacate, iar pe fond redozarea pedepsei în sensul orientării spre minimul general prevăzut de lege. Chiar dacă este vorba despre un concurs de circumstanțe inculpatul fiind recidivist în temeiul dispozițiilor art.37 lit.b) Cod penal, potrivit legii nu există obligația ca instanța să coboare pedeapsa sub limita prevăzută de lege, însă instanța poate face acest lucru.
Reprezentantul Parchetului, având cuvântul, formulează concluzii de respingere ca nefondat a recursului declarat de inculpatul și de menținere a hotărârilor pronunțate de Tribunalul Tulcea și Judecătoria Tulcea ca temeinice și legale. Învederează instanței că în sarcina inculpatului s-a reținut săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art.86 și art.87 alin.(1) din nr.OUG195/2002. Martorii audiați în cauză au arătat că au fost împreună cu inculpatul și au consumat băuturi alcoolice. Infracțiunile s-au consumat în luna mai 2007 și nu 2006, iar atitudinea procesuală a inculpatului nu atrage aplicarea de circumstanțe atenuante. Inculpatul este și recidivist ca urmare a săvârșirii de infracțiunii de același gen. Pedeapsa de 1 an închisoare aplicată la instanța de fond nu se impune a fi redusă, iar achitarea nu se justifică, faptele săvârșite de acesta prezentând pericolul concret al unei infracțiuni, inculpatul consumând băuturi alcoolice în două rânduri.
În concluzie, solicită respingerea recursului declarat de inculpatul și menținerea hotărârilor atacate ca temeinice și legale, cererile formulate de acesta nefiind bazate pe probatorii.
Având cuvântul, în replică, avocat pentru recurentul inculpat solicită a se avea în vedere că la dosar există înscrisuri din care rezultă că inculpatul terminase cursurile de șofer, astfel încât, apreciază că acesta avea aptitudini să conducă un autoturism.
Având ultimul cuvânt, recurentul inculpat susține că regretă fapta.
- CURTEA -
Asupra recursului penal de față:
Constată că prin sentința penală nr. 1463/23.12.2009 Judecătoria Tulceaa hotărât:
"În baza art. 86 alin.1 din OUG 195/2002 raportat la art.37 lit.b Cod condamnă p. pe inculpatul la 1 an închisoare.
În baza art.71 C pen. interzice inculpatului drepturile prev. de art.64 alin.1 lit.a, teza a II a, lit. b Cod. Pen.
În baza art.87 alin.1 din OUG 195/2002 raportat la art.37, lit. b Cp en. condamnă pe același inculpat la 1 an închisoare.
În baza art.71 C pen. interzice inculpatului drepturile prev.de art.64 alin.1 lit.a, teza a II a, lit. b Cod. Pen.
În baza art.33 lit. a Cod pen. și art.34 lit. b Cod pen, inculpatul execută pedeapsa cea mai grea de 1 an închisoare.
În baza art.71 C pen. interzice inculpatului drepturile prev. de art.64 alin.1 lit.a, teza a II a, lit. b Cod. Pen."
Pentru a se pronunța astfel, instanța de fond a reținut următoarele:
În noaptea de 27 spre 28 mai 2006 orele 02,10 organele poliției rutiere aflându-se în exercitarea atribuțiilor de serviciu pe strada - din Municipiul T, au oprit pentru control autoturismul cu nr.- condus de către inculpatul și pentru că acesta emana vapori de alcool a fost testat cu aparatul etilotest rezultând o concentrație de 0,78 mg/l alcool pur în aerul respirat, fiind condus la Serviciul de Ambulanță T pentru a i se recolta probe de sânge în vederea determinării alcoolemiei. S-a stabilit că la prima probă (orele 02,40) inculpatul avea o alcoolemie de 1,20 gr.0/00 iar la a doua probă (orele 03,40) prezenta o alcoolemie de 1,35 gr.0/00 așa cum rezultă din buletinul de analiză nr.352-352/C din 01.06.2006 al SML Din adresa eliberată de Serviciul poliției Rutiere T (fila 11 din dosarul de urmărire penală) a rezultat că inculpatul nu poseda permis de conducere pentru nici o categorie de autovehicule. În cursul urmăririi penale inculpatul a recunoscut că în seara zilei de 28 mai 2006 condus autoturismul de la locuința sa până la un bar de pe strada - unde a consumat băuturi alcoolice cu mai mulți prieteni după care s-a deplasat cu mașina condusă tot de către el la barul "Club 23" situat la intersecția străzii cu - unde a continuat să consume băuturi alcoolice până în jurul orelor 02 când a plecat spre domiciliul său fiind oprit pe drum de către organele poliției rutiere.
Prin decizia penală nr. 101/10.11.2009, Tribunalul Tulceaa hotărât:
"Respinge ca nefondat apelul declarat de inculpatul domiciliat în orașul T,- și respectiv-,. 11,. A. 2, împotriva sentinței penale nr. 1463 din 23 decembrie 2008 Judecătoriei Tulcea.
Menține ca temeinică și legală hotărârea atacată."
Pentru a se pronunța astfel, instanța de apel a reținut că soluția de condamnare este concordantă cu probele administrate pe parcursul procesului penal iar susținerile inculpatului trebuie privite ca prerogative ale dreptului de apărare.
Aceasta întrucât, din reexaminarea probelor administrate, s-a putut constata că în noaptea de 28 spre 29 mai orele 1,30-2,00 organele poliției rutiere au oprit pentru control autoturismul condus de către inculpat, fapt ce rezultă atât din procesul-verbal de constatare cât și din declarațiile inculpatului și ale martorilor și audiați în cursul urmăririi penale, declarația martorului - care a relatat despre un incident petrecut la orele 24 noaptea - nefiind concludentă în cauză.
Prin urmare, instanța de fond a reținut în mod corect situația de fapt realizând o corectă apreciere a probelor administrate în cauză, din care rezultă atât existența faptelor pentru care a fost trimis în judecată cât și săvârșirea acestora cu intenție în forma cerută de lege.
De asemenea instanța de fond a realizat o corectă încadrare juridică a faptelor deduse judecății și o justă individualizare a pedepselor.
Împotriva acestor hotărâri a declarat recurs inculpatul.
În dezvoltarea motivelor de recurs s-a solicitat admiterea recursului, casarea hotărârilor atacate și pe fond să se dispună achitarea inculpatului în temeiul dispozițiilor art.11 pct.(2) lit.a) raportat la art.10 lit.d) Cod procedură penală, urmând a se reține principiul in dubio pro reo.
S-a mai solicitat ca, în situația în care se va reține și săvârșirea infracțiunii prevăzută de art.87 alin.(1) din nr.OUG195/2002, să se aibă în vedere că la ora la care a fost săvârșită fapta traficul era extrem de redus, iar distanța a fost foarte scurtă numai 100, astfel încât apreciază că fapta nu prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni și consideră că s-ar impune admiterea recursului, casarea hotărârilor atacate și pe fond achitarea inculpatului în temeiul dispozițiilor art.10 lit.1Cod procedură penală raportat la art.181Cod penal și art.91 Cod penal, respectiv aplicarea unei sancțiuni cu caracter administrativ.
Într-un al doilea subsidiar, urmează a se reține și circumstanțele atenuante prevăzute de art.74 și art.76 lit.d) Cod penal și să se dispună admiterea recursului, casarea hotărârilor atacate, iar pe fond redozarea pedepsei în sensul orientării spre minimul general prevăzut de lege; chiar dacă este vorba despre un concurs de circumstanțe inculpatul fiind recidivist în temeiul dispozițiilor art.37 lit.b) Cod penal, potrivit legii nu există obligația ca instanța să coboare pedeapsa sub limita prevăzută de lege, însă instanța poate face acest lucru.
Inculpatul a precizat la termenul din data de 04.02.2010 că nu dorește să dea declarație în fața instanței de recurs.
În recurs, apărătorul inculpatului a depus la dosar, cu titlu de practică judiciară, decizia penală nr.564/P din data de 4 decembrie 2008 pronunțată de Curtea de Apel Constanța, în dosarul nr-.
Examinând hotărârile recurate în raport de motivele de recurs și de actele și lucrările dosarului, Curtea constată că recursul formulat de către inculpat nu este fondat, pentru următoarele:
Prima instanță și instanța de apel au reținut corect starea de fapt și au făcut o analiză temeinică a probelor administrate în cauză, reținând vinovăția inculpatului sub forma intenției directe prev. de art. 19 pct 1 lit. a pen. având în vedere coroborarea următoarelor mijloace de probă: procesul verbal încheiat de către organele de poliție la data de 28.05.2006 de identificare în trafic a inculpatului ( din care reiese că acesta mirosea puternic a băuturi alcoolice, a fost testat cu aparatul și a reieșit că avea o valoare de 0,78 mg/l alcool pur în aerul expirat, după care inculpatul a declarat verbal că nu permis de conducere - 7 ), rezultatul testării din data de 28.05.2006 ora 02:14, respectiv 0,78 mg/ ( 9 ), buletinul de analiză toxicologică-alcoolemie nr. 352-353/C/01.06.2006 privindu-l pe inculpatul din care reiese că prima probă, recoltată la data de 28.05.2006 ora 02:40, prezintă o alcoolemie de 1,20 0/00, iar a doua probă, recoltată la data de 28.05.2006 ora 03:40, prezintă o alcoolemie de 1,35 0/00 ( 10 ), buletinul de examinare clinică a inculpatului, din care reiese că acesta prezenta manifestări neurologice ușor alterate ( 14 ), adresa nr. -/04.07.2006 a Serviciului Public comunitar regim permise de conducere și înmatriculare a vehiculelor T din care reiese că inculpatul nu figurează în evidențe cu permis de conducere pentru nici o categorie de vehicole ( 11 ) și cu declarațiile date de către inculpat, prin care a recunoscut că în seara de 27/28.05.2006 a consumat bere în barul "" iar în jurul orei 02:00 s-a suit la volanul autoturismului si a condus cca 50 metri până când a fost oprit de către o patrulă de poliție ( 25-26 ).
Încadrarea juridică dată faptelor comise de inculpat este legală, instanța de fond și cea de apel efectuând o aplicare corespunzătoare a normelor în materie.
Faptul că inculpatul a absolvit la data de 01.10.2005 cursurile unei școli auto nu are relevanță în cauză, în sensul reținerii unui pericol social redus al faptelor, atâta timp cât de atunci până în prezent inculpatul nu a absolvit examenul organizat de către Ministerul Administrației și Internelor pentru obținerea permisului de conducere auto categoria
De asemenea, Curtea apreciază că nu se poate reține că fapta inculpatului de a conduce un autoturism fără a avea permis de conducere și având în sânge o alcoolemie de 1,2 gr. 0/00 nu prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni, faptul că inculpatul a condus aprox. 100 metri datorându-se faptului că inculpatul a fost oprit în trafic de către un echipaj de poliție; la reținerea pericolului social, potrivit art. 18/1 alin. 2.pen. Curtea are în vedere și persoana inculpatului, persoană cu antecedente penale, fiind anterior condamnat de 2 ori.
Fiind întrunite toate condițiile cerute de dispozițiile art. 345 alin. 2 Cpp, în mod corect aceasta a dispus condamnarea inculpatului pentru faptele pentru care a fost trimis în judecată.
În cadrul operațiunii de individualizare judiciară a pedepselor ce urmau a fi aplicate, atât instanța de fond cât și instanța de apel au avut în vedere criteriile generale prev. de art. 72 Cp. și a stabilit pentru inculpat pedepse corespunzătoare gradului de pericol social concret al infracțiunilor și persoanei inculpatului.
Curtea constată că motivul de recurs al inculpatului, în sensul reținerii circumstanțelor atenuante prev. de art. 74.pen. nu este temeinic având în vedere atât faptul că nu se poate reține că anterior săvârșirii acestor fapte inculpatul a avut o conduită bună ( inculpatul suferind anterior alte 2 condamnări) precum și faptul că atitudinea sinceră a inculpatului nu a avut o contribuție hotărâtoare la reținerea stării de fapt, atâta timp cât inculpatul a fost identificat în trafic de către organele de poliție iar rezultatul alcoolemiei și faptul că nu posedă permis de conducere a reieșit din cercetările efectuate de către organele de poliție.
Modalitatea de executare a fost stabilită corespunzător de prima instanță, scopul pedepsei prev. de art. 52 Cp. putând fi atins numai prin executarea efectivă a pedepsei rezultante, având în vedere perseverența infracțională a inculpatului și faptul că prezentele fapte au fost săvârșite în stare de recidivă postexecutorie, fapt care relevă o periculozitate socială crescută a inculpatului.
Față de ansamblul considerentelor expuse, în baza art. 38515pct.(1) lit.b) Cod procedură penală, Curtea va respinge ca nefondat recursul declarat de către inculpatul împotriva deciziei penale nr.101 din data de 10 noiembrie 2009, pronunțată de Tribunalul Tulcea, în dosarul penal nr- și a sentinței penale nr. 1463 din data de 23 decembrie 2008, pronunțată de Judecătoria Tulcea, în dosarul penal nr-,
Conform art.192 alin.(2) Cod procedură penală, Curtea va obliga pe recurentul inculpat la plata sumei de 250 lei cheltuieli judiciare către stat.
Conform art. 189 cod procedură penală, onorariul parțial de 50 lei pentru avocat, se va plăti din fondurile
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În baza art. 38515pct.(1) lit.b) Cod procedură penală, respinge ca nefondat recursul declarat de către inculpatul - cu domiciliul în T,- și T,-,.11,.A,.2, împotriva deciziei penale nr.101 din data de 10 noiembrie 2009, pronunțată de Tribunalul Tulcea, în dosarul penal nr- și a sentinței penale nr.1463 din data de 23 decembrie 2008, pronunțată de Judecătoria Tulcea, în dosarul penal nr-.
Conform art.192 alin.(2) Cod procedură penală, obligă pe recurentul inculpat la plata sumei de 250 lei cheltuieli judiciare către stat.
Conform art. 189 cod procedură penală, onorariul parțial de 50 lei pentru avocat, se va plăti din fondurile
Conform art. 309 alin. ultim Cod procedură penală, minuta s-a întocmit în 2 ex.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 04 februarie 2010.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - - - - -
Grefier,
Jud. fond:
Jud.apel:,
Tehnored.dec.jud.: -
2 ex./18.02.2010
Președinte:Dan Iulian NăstaseJudecători:Dan Iulian Năstase, Marius Damian Mitea
