Infractiuni rutiere OG 195 2002 Cod rutier sanctiuni. Decizia 757/2009. Curtea de Apel Galati
Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA PENALĂ
DECIZIA PENALĂ NR. 757/
Ședința publică din data de 25 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Mariana Cristache judecător
JUDECĂTOR 2: Daniela Liliana Constantinescu
JUDECĂTOR 3: Liviu
Grefier -
Ministerul Publica fost reprezentat de procuror - din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Galați
.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-
La ordine fiind soluționarea recursului declarat de inculpatul, domiciliat în comuna, județul G, împotriva deciziei penale nr. 291 din 17 iunie 2009 Tribunalului Galați.
La apelul nominal a răspuns recurentul inculpat, în stare de libertate, asistat de av., apărător ales în baza împuternicirii avocațiale nr. 106 din 16.11.2009.
Procedura completă.
S-a făcut referatul cauzei, în sensul că recurentul inculpat a depus la dosar motivele de recurs formulate în scris.
Nemaifiind cereri de formulat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.
Apărătorul recurentului inculpat susține că acesta a declarat recurs întrucât consideră hotărârile pronunțate în cauză la fond și în apel ca fiind nelegale și netemeinice. În recurs, inculpatul susține, așa cum a susținut în mod constant până acum, că nu se face vinovat de săvârșirea infracțiunii reținute în sarcina.
Inițial, prin motivele scrise, a solicitat admiterea recursului și achitarea inculpatului întrucât fapta nu a fost săvârșită de acesta, cerere pe care o formulează și astăzi, în subsidiar.
Formulează cererea de achitare în subsidiar pentru că, după ce a studiat cu mai multă atenție dosarul, înțelege să solicite admiterea recursului în baza art. 38515pct. 2 lit. c alin. 2 Cod procedură penală, să se dispună casarea celor două hotărâri și trimiterea cauzei la instanța de fond, întrucât a constatat că nu s-au administrat nici măcar probele care au fost avute în vedere în dosarul Parchetului, pe de o parte, iar pe de altă parte, inculpatul nu a beneficiat de o apărare corespunzătoare.
Astfel, la instanța de fond au fost audiați doar martorii și, iar declarațiile acestora, date pe parcursul urmăririi penale și în fața instanței, sunt contradictorii. Consideră că, în mod normal, trebuiau audiați în mod nemijlocit de către instanță toți martorii care au fost audiați la urmărirea penală, situație în care s-ar fi putut evita acele contradicții.
Mai mult decât atât, cu excepția primei declarații pe care a dat-o pe data de 2.11.2007, inculpatul a susținut în mod constant că nu a condus autoturismul.
Învederează că declarația martorului, audiat în faza de urmărire penală, nu a fost luată în considerare și că nu s-a dispus citarea tuturor martorilor audiați în această fază procesuală. Dacă se dispunea audierea tuturor martorilor, atunci se putea trage concluzia dacă inculpatul este vinovat, dacă el este cel care a condus autoturismul în stare de ebrietate sau altcineva.
Consideră că dacă s-ar fi lămurit contradicțiile din declarațiile martorilor și s-ar fi putut vedea dacă inculpatul este vinovat sau nu de săvârșirea faptei reținute în sarcina sa.
Arată că la fond apărătorul inculpatului a solicitat în apărare audierea martorului, însă proba nu a fost admisă de către instanță și martorul nu a fost citat.
De asemenea, instanța de fond nu a ținut seama de cererea legal formulată de către procuror la termenul din 03.11.2008, prin care a solicitat audierea martorilor din acte. Din punctul său de vedere, martori din acte nu sunt numai cei doi martori menționați în rechizitoriu, ci toți cei care au fost audiați ca martori pe parcursul urmăririi penale. Dacă se audiau toți martorii se putea trage concluzia dacă inculpatul este vinovat sau nu, dacă el a condus autoturismul sau altcineva.
Consideră că martorul avea motive să spună că nu a condus el autoturismul, având în vedere că avea dosar penal pentru conducerea propriului autoturism sub influența băuturilor alcoolice.
În această situație, pentru a i se da inculpatului posibilitatea de a avea un proces echitabil și de a beneficia de o apărare corespunzătoare la instanța de fond, solicită admiterea recursului, casarea celor două hotărâri și trimiterea cauzei la Judecătoria Tecuci.
Reprezentantul Ministerului Public consideră că hotărârile pronunțate de instanța de fond și de instanța de apel sunt legale și temeinice.
Apreciază că în cauză s-a efectuat cercetarea judecătorească, pe parcursul căreia au fost audiați martorii indicați în rechizitoriu. Inculpatul nu a solicitat audierea altor martori cu ocazia judecării apelului, ci doar reținerea circumstanțelor atenuante prev. de art. 74 lit. a și b Cod penal.
Având în vedere probele administrate în cauză, consideră că vinovăția inculpatului a fost dovedită. Apărarea inculpatului a fost înlăturată avându-se în vedere în special declarația martorului, care a precizat că la începutul lunii 2007 se afla într-un bar din comuna, unde a venit și inculpatul, care se afla în stare de ebrietate. A mai arătat martorul că au plecat împreună, că inculpatul a condus autoturismul, că s-au plimbat și că au fost opriți de poliție.
Chiar dacă inculpatul a dat declarații contradictorii, consideră că vinovăția sa este dovedită și că nu se impune achitarea în baza art. 10 lit. c Cod procedură penală.
Solicită respingerea recursului ca nefondat și obligarea inculpatului la plata cheltuielilor judiciare către stat.
Domnul judecător - pune în discuție împrejurarea dacă s-a verificat calculul alcoolemiei. Având în vedere că procesul-verbal de depistare este datat 02.11.2007, ora 1930, că alcooltestul de la fila 6 dosar urmărire penală indică 1,17 mg/l în aerul expirat la ora 2159, că prima probă de sânge a fost recoltată la ora 2145, apreciază că este de neînțeles în ce împrejurări s-a luat întâi proba de sânge și apoi inculpatul a fost testat cu aparatul alcooltest. De asemenea, pune în discuție acest aspect și față de momentul depistării și ora prelevării primei probe de sânge.
Apărătorul recurentului inculpat consideră că și această contradicție trebuie lămurită tot la instanța de fond. Arată că inculpatul a fost luat cu mașina de poliție și dus la Spitalul " " din Această inadvertență care profită inculpatului trebuie lămurită la instanța de fond.
Reprezentantul Ministerului Public arată că inculpatul a refuzat să i se recolteze a doua probă de sânge, că a declarat că a consumat 750 ml de vin și, probabil, fiind în stare de ebrietate a fost condus direct la spital unde i s-au recoltat probe de sânge.
Recurentul inculpat, având ultimul cuvânt, susține că nu a fost la volan, că a fost luat cu forța de pe locul din dreapta șoferului și a fost aruncat în mașina poliției.
Cu privire la testele de alcoolemie, arată că prima dată a suflat în alcooltest, apoi a fost dus la spital.
CURTEA
Asupra recursului penal de față;
Examinând actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 16 din 12.01.2009 pronunțată de Judecătoria Tecuci în dosarul nr- a fost condamnat inculpatul la o pedeapsă de 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prev. și ped. de art. 87 alin. 1 din nr.OUG 195/2002.
I-a fost aplicată inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a,b și c Cod penal pe durata prev. de art. 71 Cod penal.
În baza art. 81 Cod penal și art. 71 alin. 5 Cod penal s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei principale și accesorii pe durata termenului de încercare de 3 ani.
Conf. art. 359 Cod procedură penală i s- atras atenția inculpatului asupra consecințelor nerespectării art. 83 Cod penal, privitor la revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei.
A fost obligat inculpatul să plătească statului suma de 120 lei reprezentând cheltuieli judiciare.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond reținut următoarele:
Inculpatul locuiește în com. jud. G, este posesor al permisului de conducere categoriile "B" și "BE" din anul 1999, iar în ziua de 02.11.2007 a împrumutat, de la martorul, autoturismul 1310 nr. - pentru a-și rezolva unele probleme personale. În aceeași zi, ora 1900, inculpatul circula cu autoturismul respectiv pe o stradă din comuna, prilej cu care un echipaj al Poliției Rutiere i-a făcut semn regulamentar de oprire. Inculpatul a virat spre dreapta, a oprit autoturismul în fața imobilului cu nr. 2351 și a trecut pe bancheta dreapta față, încercând să fugă de la autoturism, fiind imobilizat și condus la autoturismul echipajului de poliție.
În faza de urmărire penală inculpatul a recunoscut parțial săvârșirea faptei arătând că în cursul zilei de 02.11.2007 a mers împreună cu martorul la piața de legume, la volan a fost dânsul și apoi în jurul orelor 1300l-a lăsat pe la un cetățean din comună de unde l-a luat în jurul orelor 1600. Din acest moment s-au dus la domiciliul lui unde au consumat 2l vin și apoi au plecat din nou cu mașina condusă de inculpat la bunicii lui de unde l-au luat pe numitul. Toți trei au mers acasă la inculpat unde au mâncat și băut vin până în jurul orelor 1900și apoi au hotărât să meargă să bea o bere la un bar, iar la volan s-a urcat numitul. Pe traseu au fost opriți de organele de poliție, dar a oprit mașina în mijlocul drumului, a sărit peste inculpatul care stătea pe bancheta din dreapta față și a ieșit pe portiera dreapta față.
Martorul care era în mașină s-a ghemuit în spate pentru a nu fi văzut de organele de poliție.
Nici în faza de cercetării judecătorești inculpatul nu a recunoscut săvârșirea faptei, menționând că a condus mașina până în jurul orelor 1600când a parcat-o în fața casei sale. Până a parcat mașina susține inculpatul că a consumat 2 pahare de vin, iar după orele 1600la volan s-a urcat numitul.
Martorul a declarat că a împrumutat într-o zi mașina inculpatului, iar seara când s-a întors de la muncă a fost anunțat de un unchi al său că are mașina parcată în zona. Atunci și-a rugat unchiul să-i ia mașina din acel loc și să o la el în curte, după care a fost sunat de organele de poliție care l-au întrebat unde are mașina parcată și l-au invitat la sediu să dea o declarație.
Martorul a declarat că la începutul lunii 2007 se afla într-un bar din unde a venit și inculpatul aflat în stare de ebrietate și apoi au plecat împreună, inculpatul urcându-se la volanul autoturismului marca cu nr. -. S-au plimbat prin comună până au fost opriți de un echipaj al poliției moment în care inculpatul a trecut imediat pe bancheta din dreapta față, iar martorul de frică s-a ascuns între banchete pentru a nu fi văzut.
Din buletinul de analiză toxicologică alcoolemie nr. 4298/2007 rezultă că la momentul recoltării probelor biologice inculpatul avea în sânge o concentrație de 2,05 gr/l alcool pur.
Instanța de fond a apreciat ca vinovăția inculpatului a fost pe deplin dovedită cu procesul-verbal de constatare întocmit de organele de poliție, cu declarațiile martorilor.
Instanța de fond a apreciat că susținerile inculpatului că nu ar fi condus autoturismul nu pot fi primite pentru că nu se coroborează cu nicio probă din cauză, sunt contradictorii în sensul că în timp ce în faza de urmărire penală a susținut că și după orele 1600s-a urcat la volan și a condus până acasă la unde au consumat 2 de vin, apoi la bunicii lui, în faza cercetării judecătorești a susținut că mașina a parcat-o în fața casei sale în jurul orelor 1600.
Împotriva sentinței penale mai sus menționate, în termen legal, a declarat apel inculpatul. Acesta nu a indicat în scris motivele de apel și nici nu s-a prezentat în fața instanței pentru a-și susține, oral, apelul. Apărătorul desemnat din oficiu pentru inculpat solicitat admiterea apelului, desființarea în parte a sentinței penale apelate și, în rejudecare, reducerea pedepsei prin reținerea circumstanțelor atenuante prev. de art. 74 lit. a,b pen, având în vedere că infracțiunea comisă de inculpat a avut consecințe minime.
Prin decizia penală 291 din 17.06.2009 a Tribunalului Galațis -a admis apelul declarat de inculpatul împotriva sentinței penale nr. 16/12.01.2009 pronunțată de Judecătoria Tecuci în dosarul nr-.
S-a desființat în parte sentința penală apelată și în rejudecare:
S- modificat dispoziția referitoare la pedeapsa accesorie aplicată inculpatului, în sensul că această pedeapsă constă doar în interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a și lit. b pen.
S-au menținut celelalte dispoziții ale sentinței penale apelate.
Potrivit art. 189.pr.pen, s-a dispus ca onorariul apărătorului desemnat din oficiu în apel, în sumă de 200 lei, să fie virat către Baroul Galați din fondurile Ministerului Justiției.
Pentru a decide astfel s-au reținut următoarele:
Pe baza analizei tuturor probelor administrate în cauză, în cursul urmăririi penale și în faza cercetării judecătorești, instanța de fond stabilit în mod corect situația de fapt și vinovăția inculpatului, dând faptei reținute în sarcina acestuia încadrarea juridică corespunzătoare.
S-a arătat că în acest sens au fost avute în vedere procesul-verbal de constatare din 02.11.2007, buletinul de analiză toxicologică-alcoolemie și buletinul de examinare clinică, declarațiile martorilor și.
S-a mai precizat că în mod judicios și temeinic motivat, prima instanță a înlăturat apărarea inculpatului care a susținut că nu el a condus autoturismul. Tribunalul a reținut că declarațiile făcute de inculpat în cele două faze ale procesului sunt contradictorii și nu se coroborează cu nicio probă administrată în cauză.
S-a arătat că din coroborarea probelor mai sus indicate rezultă, fără echivoc, că la data de 02.11.2007 inculpatul a condus autoturismul cu număr de înmatriculare - pe drumurile publice (respectiv pe raza comunei ), având în sânge o îmbibație alcoolică de 2,05 gr%
S-a reținut că fapta reținută în sarcina inculpatului întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prev. de art. 87 al. 1 din OUG 195/2002.
S-a mai apreciat că instanța de fond a realizat și o judicioasă individualizare pedepsei aplicate inculpatului, cu respectarea criteriilor prev. de art. 72.pen, ținând cont de limitele de pedeapsă prevăzute de lege pentru infracțiunea săvârșită, de gradul de pericol social concret al faptei, de împrejurările în care a fost comisă, precum și de persoana și conduita procesuală a inculpatului.
Având în vedere condițiile în care fost săvârșită fapta, gradul ridicat de alcoolemie pe care l-a prezentat inculpatul precum și atitudinea nesinceră a acestuia, s-a considerat că nu se impune reducerea pedepsei, prin reținerea de circumstanțe atenuante.
S-a constatat că prima instanță manifestat clemență, aplicând inculpatului o pedeapsă în limita minimului special prevăzut de lege, având în vedere împrejurarea că acesta se afla la prima abatere de la legea penală.
S-a mai arătat că hotărârea apelată este însă netemeinică sub aspectul conținutului pedepsei accesorii aplicate inculpatului. Având în vedere natura și gravitatea infracțiunii reținute în sarcina inculpatului, împrejurările în care a fost comisă fapta și persoana inculpatului, s-a considerat că nu se impunea interzicerea drepturilor prev. de art. 64 al. 1 lit. a teza I si lit. c pen.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs inculpatul criticând-o pe motive de nelegalitate și netemeinicie.
În principal, inculpatul a solicitat casarea hotărârilor pronunțate în cauză și trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de fond întrucât nu au fost audiați în mod nemijlocit toți martorii de la urmărirea penală, ci doar martorii menționați în rechizitoriu și. S-a arătat că în situația în care s-ar fi audiat toți martorii s-ar fi lămurit contradicțiile existente între declarațiile martorilor susmenționați audiați în faza cercetării judecătorești, în condițiile în care inculpatul nu a recunoscut săvârșirea infracțiunii.
În subsidiar, inculpatul a solicitat achitarea sa întrucât nu se face vinovat de comiterea infracțiunii reținute în sarcina sa.
Recursul formulat e nefondat.
Examinând hotărârea pronunțată prin prisma motivelor de recurs invocate, considerăm că hotărârile pronunțate de cele două instanțe sunt legale și temeinice.
Apreciem că în cauză s-a efectuat o cercetare judecătorească completă, pe parcursul căreia au fost audiați martorii indicați în rechizitoriu. Aspectele precizate în apărare, susținute de inculpat prin intermediul avocatului, nu au fost invocate decât în recurs; inculpatul nu a solicitat audierea altor martori cu ocazia judecării apelului, ci doar reținerea circumstanțelor atenuante prev. de art. 74 lit. a și b Cod penal. Totodată, învederăm că prin actul de sesizare organul de cercetare penală a propus doar audierea martorilor ale căror declarații sunt relevante în aflarea adevărului, iar inculpatul nu a solicitat audierea altor martori în afara celor din lucrări.
Față de toate acestea, considerăm că nu se impune casarea celor două hotărâri și trimiterea cauzei spre rejudecare la prima instanță.
Apreciem, totodată, că în mod corect s-a reținut vinovăția inculpatului și a fost înlăturată apărarea acestuia, care a susținut că nu el a condus autoturismul, declarațiile făcute de inculpat în cele două faze procesuale sunt contradictorii și nu se coroborează cu probele administrate în cauză.
Cele două instanțe au stabilit corect situația de fapt și vinovăția inculpatului, având în vedere procesul-verbal de constatare din 02.11.2007, buletinul de analiză toxicologică alcoolemie și buletinul de examinare clinică, precum și declarațiile martorilor și. Relevantă e declarația martorului care a precizat că la începutul lunii 2007 se afla într-un bar din comuna, unde a venit și inculpatul care se afla în stare de ebrietate, după care au plecat împreună, iar inculpatul a condus autoturismul, s-au plimbat și au fost opriți de organele de poliție.
Chiar dacă inculpatul a dat declarații contradictorii, apreciem că vinovăția sa e pe deplin dovedită cu probele administrate în cauză și nu se impune achitarea sa conform art. 10 lit. c Cod procedură penală.
Cu privire la aspectele invocate de instanță și puse în discuția părților (referitoare la faptul că, așa cum rezultă din dosar, întâi s-a luat proba de sânge și apoi inculpatul a fost testat cu aparatul alcooltest) apreciem că e vorba de o eroare materială întrucât este logic ca alcooltestul să fie realizat anterior efectuării probei biologice.
Față de toate acestea, apreciem că recursul formulat e nefondat, urmând a fi respins pe acest considerent.
Văzând și disp. art. 192 alin. 2 Cod procedură penală;
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
RESPINGE, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul (fiul lui și, născut la data de 16.09.1980 în mun. T, jud. G, CNP -, domiciliat în comuna, județul G) împotriva deciziei penale nr. 291 din 17.06.2009 a Tribunalului Galați (sentința penală nr. 16/12.01.2009 a Judecătoriei Tecuci ).
Obligă pe inculpat la plata sumei de 100 lei cheltuieli judiciare către stat în recurs.
DEFINITIVĂ.
Pronunțată în ședință publică azi, 25 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- - - - - -
Grefier,
Red. -/14.12.2009
Tehnored. /2 ex.
Fond:
Apel:,
Președinte:Mariana CristacheJudecători:Mariana Cristache, Daniela Liliana Constantinescu, Liviu