Infractiuni rutiere OG 195 2002 Cod rutier sanctiuni. Decizia 76/2010. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
Dosar nr-
DECIZIA NR. 76
Ședința publică de la 25 Ianuarie 2010
PREȘEDINTE: Ioana Nonea
JUDECĂTOR 2: Elena Zainescu
JUDECĂTOR 3: Elena Negulescu
GREFIER - - -
Ministerul Publica fost reprezentat de doamna procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL PLOIEȘTI
Pe rol fiind judecarea recursului declarat de inculpatul, fiul lui și, născut la data de 17 iunie 1976, domiciliat în comuna Puiești, sat de, județul B împotriva deciziei penale nr. 234 din 29 octombrie 2009 pronunțată de Tribunalul Buzău, prin care a fost respins, ca nefondat, apelul declarat de acesta împotriva sentinței penale nr.224 din 13 iulie 2009 Judecătoriei Râmnicu Sărat.
Prin sentința penală nr.224 din 13 iulie 2009 prima instanță a dispus condamnarea inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.87 alin.1 din nr.OUG195/2002 la pedeapsa de 1 an și 6 luni închisoare, cu suspendarea executării sub supraveghere, pe durata termenului de încercare de 3 ani și 6 luni, conform dispozițiilor art.861cod penal.
În baza art. 71 cod penal s-a aplicat pedeapsa accesorie prevăzută de art.64 litera.a) teza a II- și litera b) cod penal.
Totodată, s-a dispus ca pe durata termenului de încercare inculpatul să se supună următoarelor măsuri de supraveghere: a) să se prezinte în prima zi lucrătoare a fiecărui trimestru la Serviciul de Probațiune din cadrul Tribunalului Buzău; b) să anunțe în prealabil orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile precum și întoarcerea; a) să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă; d) să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existență.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns recurentul inculpat personal și asistat de apărător ales, domnul avocat, din Baroul Prahova, cu împuternicire avocațială emisă în baza contractului de asistență juridică nr.12/15.12.2009, depusă la fila 14 dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care arată că la dosar au fost depuse de inculpat motivele de recurs pe care înțelege să le susțină în cauză, după care:
Avocat, apărător ales al inculpatului și reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul pe rând, arată că nu au cereri de formulat în cauză.
Curtea, luând act de declarațiile părților, în sensul că nu sunt cereri de formulat sau probe de administrat, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul apărătorului ales pentru susținerea intereselor inculpatului.
Avocat, apărător ales al inculpatul, precizează că prin sentința penală nr.224 din 13 iulie 2009 pronunțată de Judecătoria Râmnicu Sărat, inculpatul a fost condamnat la pedeapsa de 1 an și 6 luni închisoare, cu suspendarea executării sub supraveghere, pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art.87 alin.1 din nr.OUG195/2002, reținându-se în sarcina sa că la data de 29.12.2008, în jurul orelor 4,00 dimineața, a condus autoturismul proprietate personală, având în sânge o îmbibație alcoolică peste limita legală.
Se prezintă pe scurt situația de fapt, astfel cum aceasta a fost expusă în declarația dată la dosar, în care inculpatul a recunoscut că a consumat bere și vin, plecând de la locuința bunicului său la orele 3,00 dimineața, apreciind că la această oră nu se află nici o persoană în trafic și astfel nu prezintă un pericol.
Precizează că a fost depistat și testat cu aparatul etilotest de organele de poliție după ce parcase deja autoturismul în spatele blocului unde locuia.
Așa cum s-a susținut încă din fața instanței de fond, această probă a etilotestului nu a fost administrată conform dispozițiilor legale, deoarece nu au fost respectate condițiile înscrise în art.14 din Ordinul Ministerului Sănătății nr.736/10.04.2006.
Astfel, se susține că proba biologică a fost prelevată pe data de 29.12.2008 la ora 4,00, depusă la laborator pe data de 5 ianuarie 2009 și supusă analizei la 6 ianuarie 2009, după opt zile de la data recoltării și totuși instanța de fond a apreciat că acest lucru nu are importanță, procedând la condamnarea inculpatului, deși s-a depășit termenul de trei zile recomandat pentru păstrarea probei biologice.
Nefiind prelucrat atâtea zile, produs biologic s-a alterat și prin urmare condamnarea inculpatului s-a realizat pe baza unui probatoriu nelegal, astfel că singura soluție justă în cauză este achitarea acestuia, în susținerea apărării fiind și cele opt ordonanțe de scoatere de sub urmărire penală depuse la dosar, în care a existat aceeași situație.
Pentru aceste motive, se solicită admiterea recursului, casarea hotărârilor și pe fond, achitarea inculpatului în temeiul dispozițiilor art.11 pct.2 litera a) raportat la art.10 litera d) cod procedură penală.
Se mai susține că în situația în care instanța de recurs va aprecia că situația învederată nu este suficient de clară oportun în cauză ar fi emiterea unei adrese către Minovici B pentru clarificarea aspectelor învederate.
În subsidiar, în situația în care totuși se va aprecia că din probatoriul dosarului rezultă vinovăția inculpatului, se solicită a se constata că pedeapsa aplicată acestuia este foarte mare, în raport de circumstanțele atenuante ce operează în favoarea sa, respectiv nu are antecedente penale și este șofer profesionist, iar pe durata termenului de încercare ar trebuie să nu realizeze nici un venit, în condițiile în care are de întreținut o soție și un copil minor.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, solicită a se constata că argumentul prezentat de recurent în apărare nu poate fi primit, având în vedere că legiuitorul nu a prevăzut nici o sancțiune în situația învederată, termenul indicat fiind doar unul de recomandare și în acest sens, solicită a se avea în vedere și dispozițiile art.23 din Ordinul Ministerului Sănătății nr.376/2006.
Așa cum se poate constata din actele dosarului, specialiștii din cadrul SML B au constatat că materialul biologic este analizei și s-a păstrat în condiții corespunzătoare, astfel că rezultatul alcoolemiei nu a fost denaturat.
Mai mult, având în vedere rezultatul etilotestului, verificările efectuate ulterior și declarația inculpatului care a recunoscut consumul de alcool, fără a contesta valoarea alcoolemiei, rezultă că acesta se face vinovat de săvârșirea infracțiunii pentru care a fost trimis în judecată și condamnat de instanța de fond.
Pentru aceste motive, se solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea hotărârilor pronunțate în cauză ca fiind legale și temeinice.
Având cuvântul în replică, apărătorul ales al inculpatului solicită a se avea în vedere că din nici un act aflat la dosar nu rezultă în ce condiții s-a păstrat proba biologică timp de 5-6 zile până a fost analizată.
Recurentul-inculpat, având cuvântul personal, precizează că pedeapsa ce a fost stabilită este mult prea mare având în vedere că deși a condus sub influența băuturilor alcoolice nu a creat nici un accident iar la momentul depistării de către organele de poliție și prelevării probelor biologice era staționat.
CURTEA,
Asupra recursului penal de față;
Examinând actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 224 din 13 iulie 2009 pronunțată de Judecătoria Râmnicu Sărats -a dispus condamnarea inculpatului (fiul lui și, născut la 17 iunie 1976 în comuna, județul B, cu același domiciliu satul de reședința în municipiul Râmnicu S, str. - - bloc 24,. 20, județul B, cetățean român, serviciul militar satisfăcut, conducător auto la SC SRL Râmnicu S, căsătorit, fără antecedente penale), pentru săvârșirea infracțiunii de conducere a unui autovehicul pe drumurile publice având în sânge îmbibație alcoolică de peste 0,80 gr/l alcool pur prevăzută și pedepsită de art. 87 al. 1 din OUG nr. 195/2002 republicată.
În baza art. 71 Cod penal s-a aplicat pedeapsa accesorie a interzicerii exercițiului drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza II și lit. b Cod penal.
Conform art. 861și art. 75 al. 5 Cod penal, s-a dispus suspendarea executării pedepselor, sub supraveghere pe o durată de 3 ani și 6 luni, urmând ca inculpatul să se supună măsurilor de supraveghere, respectiv: a) să se prezinte în prima zi lucrătoare a fiecărui trimestru la Serviciul de Probațiune din cadrul Tribunalului Buzău; b) să anunțe în prealabil orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile precum și întoarcerea; a) să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă; d) să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existență.
În fine, acesta a fost obligat și la plata sumei de 200 lei cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a hotărî astfel, pe baza probelor administrate prima instanță a reținut, în fapt, că la data de 29 decembrie 2008 în jurul orelor 3.40 inculpatul a condus autoturismul marca nr. -, pe drumurile publice respectiv din localitatea Puiești, județul B, până în municipiul Râmnicu S, având în sânge îmbibație alcoolică peste limita admisă de lege.
Astfel, interceptat fiind de un echipaj de poliție, la testarea cu aparatul, a prezentat o concentrație de 1,26 mg/l alcool pur în aerul expirat iar prin buletinele de analiză toxicologică a probelor biologice de sânge prelevate în cadrul Spitalului Râmnicu S s-a determinat o îmbibație de 2,30 gr/l la orele 4.00 și de 2,15 gr./l la orele 5.00.
Sentința primei instanțe s-a confirmat prin decizia nr. 234 din 29 octombrie 2009 Tribunalului Buzău, respingându-se apelul exercitat de inculpat, sub aspectul existenței faptei și vinovăției, ca nefondat.
Împotriva ambelor hotărâri, în termenul legal, a declarat recurs inculpatul, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
Sub un prim aspect s-a susținut că reținerea în sarcina acestuia a infracțiunii de conducere a unui autovehicul pe drumurile publice având în sânge îmbibație alcoolică de peste 0,80 gr.% 0 este greșită, situația de fapt stabilindu-se pe baza buletinului de analiză a probelor biologice de sânge prelevate în data de 29 decembrie 2008 între orele 4.00 și 5.00 dar transmise laboratorului medico-legal la 02 ianuarie 2009, deci cu nerespectarea termenului de 3 zile admis pentru păstrarea acestora în custodia organelor de poliție.
Ca urmare, existând dubii privind alterarea produsului biologic în condițiile menționate, s-ar impune admiterea recursului, casarea hotărârilor atacate și achitarea conform art. 11 pct. 2 lit. a raportat la art. 10 lit. d Cod procedură penală, soluție ce se regăsește și în cele opt acte procedurale întocmite la nivelul Parchetelor de pe lângă Judecătoriile Râmnicu S și T și atașate cauzei la judecata apelului.
În subsidiar, s-a criticat individualizarea cuantumului pedepsei, apreciat ca excesiv în raport de datele personale, el fiind infractor primar, de profesie conducător auto, singura ocupație ce-i asigură existența lui și familiei, dar și faptul că în concret fapta nu a avut vreo consecință asupra traficului rutier sau pietonal.
Sub acest aspect s-a solicitat reaprecierea probatoriului, recunoașterea circumstanțelor atenuante prevăzute de art. 74 și 76 Cod penal, reducerea duratei pedepsei principale și termenului de încercare, stabilite la primul grad de jurisdicție.
Recursul nu este fondat.
Verificând hotărârile atacate pe baza actelor și lucrărilor din materialul dosarului, în raport de cazurile de recurs invocate, înscrise în art. 3859al. 1 pct. 18 și 14 Cod procedură penală, rezultă că instanțele anterioare au reținut corect fapta, împrejurările săvârșirii acesteia și vinovăția inculpatului, care sunt dovedite prin probele pertinente și concludente administrate, ce au fost complet analizate și just apreciate.
Prin declarațiile date în faza de urmărire penală și cercetarea judecătorească, acesta a recunoscut faptul că în noaptea de 29 decembrie 2008, aflându-se la domiciliul părinților săi din comuna Puiești, județul B, singur a consumat o sticlă conținând doi litri bere cu alcool, precum și circa 50 ml vin roșu, după care în contextul unor discuții contradictorii, în jurul orelor 3.00 dimineața s-a urcat la volanul autoturismului proprietate personală, conducându-l pe drumurile publice până la reședința sa din municipiul Râmnicu
A explicat de asemenea, că fiind interceptat de un echipaj de poliție, chiar în fața blocului unde locuiește, în jurul orelor 3.40 acceptat testarea cu aparatul etilotest, indicându-se o valoare de 1,26 g/l în aer pur expirat, precum și conducerea la Spitalul Orășenesc Râmnicu S unde, succesiv la orele 4,00 și 5.00 i s-au recoltat probe biologice de sânge, rezultând o îmbibație alcoolică de 2,30 gr. % 0 și respectiv 2,15 gr. % 0.
fapta comisă și motivând riscul infracțional pe lipsa traficului rutier și pietonal la ora conducerii autovehiculului, inculpatul a precizat că nu are obiecțiuni cu privire la valorile stabilite ori respectarea normelor metodologice privind prelevarea probelor biologice și stabilirii intoxicației etilice din sânge.
Declarațiile acestuia se coroborează cu procesului verbal încheiat la data de 29 decembrie 2008 orele 3.40 de Biroul Poliției din cadrul Poliției Râmnicu S, actele medico-legale, precum și documentația anexă, întocmite în perioada 29 decembrie 2008 orele 3.40 - 02 ianuarie 2009.
Din examinarea acestor înscrisuri se confirmă susținerile invocate ca motive de apel și recurs în sensul că probele biologice s-au recoltat de unitatea sanitară autorizată în acest sens la data de 29 decembrie 2008, între orele 04,00-05,00, folosindu-se trusa medicală standard prevăzută în Ordinul nr. 376/2006 al Ministerului Sănătății și după efectuarea examenului clinic determinat în buletinul însoțitor în vederea determinării gradului de intoxicație etilică.
Este reală și împrejurarea că probele prelevate și sigilate precum și documentația medicală anexată au fost ținute la dispoziția IPJ B - Serviciul Circulație cu depășirea termenului de 3 zile, înscris în art. 14 din ordinul menționat, înaintându-se B - Laboratorul de cu adresa nr. 9 din 02 ianuarie 2009.
O atare circumstanță însă nu poate conduce la înlăturarea buletinului de analiză toxicologică - alcoolemie nr. 6 din 06 ianuarie 2009, ca fiind probă nelegală, cât timp în conținutul actului medico-legal s-a menționat expres că probele prelevate s-au transmis cu trusa standard S/9283, că sigiliul aplicat pe acestea a fost intact, neprezentând elemente de alterare iar materialul diseminat a fost efectuării examenelor de laborator solicitate, dirimante pentru stabilirea valorii îmbibației alcoolice funcție de data și orele recoltării sângelui.
Pe de altă parte, întârzierea procedurii nici nu poate fi imputată poliției judiciare, fiind consecința împrejurărilor obiective în care s-a constatat fapta și au fost prelevate probele biologice, respectiv surprinderea în trafic la 29 decembrie 2008, urmată de expirarea termenului de recomandare de 3 zile la 01 ianuarie 2009, zile nelucrătoare, știut fiind că în această perioadă a anului, laboratoarele medico-legale sigură servicii numai în situații de urgență, ceea ce nu este cazul în speță.
Or, față de elementele de fapt expuse cât timp nu s-au contestat cantitățile de alcool ingerate, data și condițiile prelevării probelor de sânge, suspiciunea inculpatului privind o eventuală alterare a conținutului biologic,- invocată prin avocatul ales la dezbaterea cauzei în primă instanță, deci după șase luni de la comiterea faptei-, în lipsa altor date relevante în sensul art. 68/1 cod procedură penală, apare ca neverosimilă.
De altfel reconsiderarea atitudinii procesuale contravine chiar Ordinului Ministerului Sănătății nr. 376/2006,- invocat în apărare-, care prin dispozițiile art. 23 obligă laboratorul medico-legal să păstreze flaconul cu urme de sânge neprelucrat timp de 15 zile, apreciate ca suficiente pentru rezolvarea eventualelor contestații.
Așadar, instanțele anterioare au stabilit temeinic situația de fapt, reținând vinovăția inculpatului pe baza unui probatoriu concludent și pertinent pentru justa soluționare a cauzei, iar dispozițiile ce reglementează constatarea și tragerea la răspundere penală în cazul nerespectării legislației privind regimul circulației drumurile publice, au fost corect interpretate.
Ca atare, curtea de apel apreciază că amânarea soluționării cauzei pentru noi precizări medico-legale asupra consecințelor rămânerii mijloacelor materiale de probă, prelevate la data de 29 decembrie 2008 de către Spitalul Orășenesc Râmnicu S, în custodia poliției judiciare, timp de patru zile, este inoportună.
Mai mult, față de considerentele detaliate în precedente, admiterea solicitării ar contraveni chiar intereselor sale procesuale, atrăgând în final încălcarea dreptului la clarificarea situației juridice în termenul rezonabil ocrotit prin art. 5/1 cod procedură penală.
Separat de aceasta mai este de observat și faptul că în raport de circumstanțele instrumentării cauzei în faza de urmărire penală, justificat prin hotărârile atacate s-a ignorat jurisprudența aceleași unități de parchet, adoptată la rezolvarea unor cazuri asemănătoare după trimiterea recurentului în judecată, deoarece soluțiile de scoatere de sub urmărire penală ar contraveni lucrărilor și materialului administrat în dosarul de față.
Prin urmare dovedindu-se că la data de 29 decembrie 2008 în jurul orelor 3,40 inculpatul a condus un autoturism pe drumurile publice, având în sânge o îmbibație alcoolică peste 0,80 gr.%0, sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii incriminate în art. 87 al. 1 din OUG nr. 195/2002 republicată, iar condamnarea sa conform acestor dispoziții, este legală.
Și individualizarea pedepsei judiciare este justă, criteriile de individualizare înscrise în art. 72 Cod penal, respectându-se întocmai.
Lipsa antecedentelor penale, conduita sinceră și de regret manifestată la urmărirea penală ca și orele punerii în circulație a autovehiculului, când ipotetic traficul rutier și pietonal este esențial redus sau neintervenția vreunei urmări prejudiciabile intereselor persoanei au fost avute în vedere atunci când s-a dozat cuantumul pedepsei principale în imediata apropiere a limitei minime prevăzute de lege, dispunându-se suspendarea executării acesteia, pe durată de 2 ani.
Tocmai ocupația inculpatului, aceea de conducător auto profesionist, locul de muncă,- ambele impunând obligații speciale pentru protejarea celorlalți participanți în trafic -, unite cu valorile mari ale alcoolemiei stabilite la circa două ore de la constatarea faptei, imprimă acesteia o gravitate ridicată, impunând prezervarea ordinii de drept și nu primirea acestora drept circumstanțe de atenuare a răspunderii penale în sensul art. 74 și 76 Cod penal.
Concluzionând, sub aspectele analizate hotărârile atacate sunt drepte și conforme legii iar recursul declarat de inculpat se va respinge ca nefundat, în temeiul art. 38515pct. 1 lit. b Cod procedură penală.
Văzând și dispozițiile art. 192 al. 2 Cod procedură penală.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de inculpatul, domiciliat în comuna Puiești, sat de, județul B și fără forme legale în Râmnicu S, str. - -,.24C,.20, județul B, împotriva deciziei penale nr. 234/29.10.2009 pronunțată de Tribunalul Buzău și sentinței penale nr. 224/13.07.2009 a Judecătoriei Râmnicu Sărat, a nefondat.
Obligă recurentul la plata sumei de 100 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 25 ianuarie 2010.
Președinte, Judecători,
Grefier,
Red./Tehnored. GM
2 ex./27 Ianuarie 2010
. apel - Trib.
Jud. apel și
. fond - Jud. Râmnicu
Jud. fond
Operator de date cu caracter personal
Nr. notificare 3113/2006
Președinte:Ioana NoneaJudecători:Ioana Nonea, Elena Zainescu, Elena Negulescu
