Infractiuni rutiere OG 195 2002 Cod rutier sanctiuni. Decizia 81/2010. Curtea de Apel Oradea
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ORADEA
- Secția penală și pentru cauze cu minori
Dosar nr-
DECIZIA PENALĂ NR. 81/R/2010
Ședința publică din 9 februarie 2010
PREȘEDINTE: Pătrăuș Mihaela
JUDECĂTOR 2: Munteanu Traian
JUDECĂTOR 3: Pușcaș Mircea
Grefier: - -
S-a luat în examinare recursul penal declarat de inculpatul, trimis în judecată pentru comiterea, în stare de recidivă postcondamnatorie a infracțiunii prev. de art. 86 alin. 1 din OUG nr. 195/2002, cu aplicarea art. 37 lit. b Cod penal, împotriva deciziei penale nr. 251/A din 18 noiembrie 2009, prin care s-a menținut sentința penală nr. 697 din 5 iunie 2009, pronunțată de Judecătoria Oradea.
La apelul nominal făcut în cauză s-a prezentat apărătorul din oficiu al inculpatului recurent, av., în baza delegației nr. 670/2010, emisă de Baroul Bihor și a lipsit inculpatul recurent.
Parchetul de pe lângă Curtea de APEL ORADEAa fost reprezentat de procuror.
Procedura de citare a fost legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei în sensul celor de mai sus, după care:
Nefiind excepții sau cereri prealabile, instanța a acordat părților cuvântul asupra recursului.
Apărătorul inculpatului recurent a solicitat admiterea recursului și casarea celor două hotărâri pronunțate în cauză în sensul de a se dispune, în principal, achitarea inculpatului, în temeiul dispozițiilor art. 11 pct. 2 lit. a rap. la art. 10 lit. d Cod procedură penală, iar în subsidiar în sensul reținerii în favoarea inculpatului a circumstanțelor atenuante personale și, pe cale de consecință a reducerii pedepsei ce i-a fost aplicată inculpatului.
Cu privire la cererea principală a arătat că faptei îi lipsește latura obiectivă, câtă vreme inculpatul recurent a condus autoturismul pe un drum de acces, iar nu pe un drum public, iar cu privire la cererea subsidiară, a arătat că inculpatul recurent a fost sincer, a recunoscut și regretat fapta și a recuperat prejudiciul, toate acestea putând constitui circumstanțe atenuante personale.
Procurorul a solicitat respingerea recursului declarat de inculpat ca nefondat și, menținerea ca temeinică și legală, a deciziei recurate. Astfel, inculpatul recurent nu a făcut dovada faptului că a condus pe un drum privat, iar nu pe un drum public, este recidivist poscondamnatoriu și a condus și sub influența alcoolului, chiar dacă nivelul alcoolemiei a fost sub limita legală.
CURTEA DE APEL
Asupra recursului penal de față, pe baza actelor și lucrărilor de la dosar, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 697 din 5 iunie 2009, Judecătoria Oradea în baza art. 86 alin. 1 din OUG nr. 195/2002, republicată, cu aplicarea art. 37 lit. b) Cod penal, l-a condamnat pe inculpatul, pentru comiterea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care nu posedă permis de conducere, la o pedeapsă de 1 an și 8 luni închisoare.
Iar în baza art. 71 alin. 2 Cod penal i-au fost interzise inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) pen. pe durata executării pedepsei principale, ca pedeapsă accesorie.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele:
Prin rechizitoriul nr. 5861/P/2008 din 6.11.2008 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Oradea, înregistrat la instanță la 11.11.2008, a fost trimis în judecată inculpatul sub acuzația comiterii infracțiunii prev. de art.86 al.1 din OUG nr.195/2002 republicată cu aplic.art.37 lit.b Cod Penal, constând în aceea că în data de 3.08.2008 a condus pe drumurile publice, respectiv pe str. a --a din, jud. B, fără a poseda permis de conducere, autoturismul marca BMW cu număr de înmatriculare -, fiind implicat și într-un accident de circulație, fără victime.
În cursul cercetării judecătorești, inculpatul a recunoscut săvârșirea faptei, declarând că nu deține permis de conducere corespunzător categoriei, deși a urmat cursurile unei școli de șoferi și că în data respectivă, conducând autoturismul marca BMW pe o stradă din comuna, într-un cartier nou, recent construit, a pierdut controlul volanului și a intrat în coliziune cu un autoturism, parcat în zonă.
Examinând actele și lucrările dosarului de urmărire penală, coroborate cu probele din cursul cercetării judecătorești, instanța de fond a reținut în fapt următoarele:
În data de 03.08.2008, în jurul orelor 22.00 inculpatul a condus pe drumurile publice, respectiv pe str. a --a din localitatea, jud. B, fără a poseda permis de conducere, autoturismul marca BMW cu număr de înmatriculare -. La un moment dat a pierdut controlul volanului și a intrat în coliziune cu autoturismul 1310 cu nr. de înmatriculate - aparținând martorului, parcat regulamentar în fața casei acestuia, împingându-l în șant și avariindu- Organele de poliție sesizate despre cele întâmplate s-au deplasat la fața locului și în prezența martorilor asistenți G și au constatat accidentul produs de inculpat, precum și faptul că acesta nu poseda permis de conducere. De asemenea, inculpatul a fost testat cu aparatul alcooltest stabilindu-se că avea o alcoolemie de 0,54 mg/l alcool pur în aerul expirat, conform procesului verbal de constatare de la fila 6 dosar
Din buletinul de analiză toxicologică nr.1417/4.08.2008 emis de SML B rezultă că la ora 23.30 inculpatul a avut o alcoolemie în sânge de 0,70 %0.
Instanța de fond a mai reținut că, potrivit adresei nr. 47869/08.08.2008 emisă de B inculpatul nu figurează ca posesor al permisului de conducere (fila nr. 13 dosar ). De asemenea, instanța de fond a reținut că, potrivit adresei nr.2384/8.09.2008 emisă de Primăria, strada a --a din localitatea este drum public, fiind semnalizată cu indicatoare.
Săvârșirea faptei de către inculpat rezultă din coroborarea datelor înscrise în procesul-verbal de constatare, depus la fila 6 dosar, cu adresa B, mai sus amintită, cu adresa Primăriei, cu declarațiile martorilor asistenți G și, a martorului, posesorul avariate în accident, precum și cu declarațiile de recunoaștere ale învinuitului și apoi ale inculpatului.
În drept, fapta inculpatului, astfel cum a fost descrisă mai sus, întrunind elementele constitutive ale infracțiunii prev. de art.86 al.1 din OUG nr.195/2002, republicată.
La individualizarea pedepsei, instanța de fond a avut în vedere fapta comisă de inculpat și pericolul social al acesteia, împrejurările în care a fost comisă, inițial inculpatul consumând și băuturi alcoolice (a rezultat o alcoolemie de 0,70 % 0 ), după care a urcat la volan conducând autoturismul pe un drum public din localitatea, deși nu poseda permis de conducere, pentru a se deplasa la un magazin din sat, iar pe de altă parte s-a ținut seama de faptul că inculpatul este recidivist postexecutoriu, primul termen al recidivei fiind pedeapsa de 5 ani închisoare aplicată pentru infracțiuni de furt calificat prin sentința penală nr.1067/2000 a Judecătoriei Brașov, definitivă prin decizia penală nr.453/23.08.2000 a Curții de Apel Brașov, pedeapsă ce ulterior a fost contopită cu alte pedepse prin sentința penală nr. 2101/2001 a Judecătoriei Brașov, rezultând aceeași pedeapsă de 5 ani închisoare. S-a mai reținut că inculpatul a fost liberat condiționat din executarea acestei pedepse la 6.03.2002 cu un rest de 726 zile închisoare. Prin urmare, în speță nu s-a împlinit termenul de reabilitare judecătorească până la săvârșirea infracțiunii din prezenta cauză. S-a avut de asemenea în vedere că inculpatul a recunoscut comiterea faptei, a colaborat cu organele judiciare prezentându-se atât la organele de urmărire penală, cât și la instanța de judecată, astfel că s-a aplicat o pedeapsă orientată către minimul special prevăzut de lege. Împrejurarea că inculpatul a consumat și băuturi alcoolice,înainte de a conduce autoturismul, chiar sub limita de 0,80 gr. %0 împiedică, după aprecierea instanței de fond, posibilitatea reținerii de circumstanțe atenuante judiciare. Cu atât mai mult nu se poate susține că fapta inculpatului nu ar prezenta gradul de pericol social al unei infracțiuni, astfel cum a susținut apărătorul inculpatului.
Apelul declarat de inculpat împotriva acestei sentinței a fost respins ca nefondat de Tribunalul Bihor, prin decizia penală nr. 251/A din 18 noiembrie 2009.
Tribunalul a apreciat că hotărârea instanței de fond este temeinică și legală sub aspectul reținerii stării de fapt și a vinovăției inculpatului, apreciind, de asemenea, că pedeapsa a fost just individualizată.
Împotriva acestei decizii, în termen legal, a declarat recurs inculpatului, solicitând casarea celor două hotărâri pronunțate în cauză, în principal în sensul achitării sale, în temeiul dispozițiilor art. 11 pct. 2 lit. a rap. la art. 10 lit. d Cod procedură penală, faptei lipsindu-i latura obiectivă, iar în subsidiar în sensul reținerii în favoarea sa a circumstanțelor atenuate și, pe cale de consecință, a reducerii pedepsei sub minimul special prevăzut de lege.
Cu privire la cererea principală a susținut inculpatul că drumul pe care a condus nu este un drum public, condiții în care, faptei îi lipsește latura obiectivă, iar cu privire la cererea subsidiară a solicitat, ca în raport de atitudinea sa sinceră, de regretul manifestat, de împrejurarea că a recuperat prejudiciul, să se rețină în favoarea sa circumstanțe atenuante și, pe cale de consecință, să se reducă pedeapsa ce i-a fost aplicată sub minimul special prevăzut de lege.
Examinând decizia prin prisma motivelor invocate, cât și din oficiu, potrivit dispozițiilor art. 385/6 alin. 2 și art. 385/14 Cod procedură penală, curtea constată că aceasta este legală și temeinică, iar recursul declarat de inculpat este nefondat și va fi respins ca atare, potrivit dispozitivului prezentei.
Astfel, se constată că instanțele au reținut în mod corect starea de fapt și au stabilit vinovăția inculpatului pe baza unei juste aprecieri a probelor administrate, dând faptei comise de inculpat încadrarea juridică corespunzătoare.
Apărarea inculpatului recurent în sensul că faptei îi lipsește latura obiectivă nu poate fi primită de instanță, câtă vreme, așa cum rezultă din adresa nr. 2348 din 8 septembrie 2008 Primăriei (fila 11 din dosarul de urmărire penală), "strada a 3-a" din localitatea, pe care inculpatul recurent a condus autoturismul, este drum public, fiind semnalizat cu indicatoare, astfel că, sub aspectul cererii principale, recursului inculpatul este nefondat.
Nici în ceea ce privește cererea subsidiară, apărarea inculpatului nu poate fi primită, ținând seama de modalitatea concretă de comitere a faptei și de urmările produse, de faptul că aceasta, pe lângă faptul că a condus autoturismul fără a poseda permis de conducere, era și sub influența băuturilor alcoolice, chiar dacă alcoolemia era sub limita legală.
Mai mult de atât, inculpatul a comis fapta în stare de recidivă postexecutorie, iar împrejurările invocate de inculpat, respectiv atitudinea sinceră și de regret, respectiv recuperarea prejudiciului, au fost avute în vedere de instanța de fond la individualizarea pedepsei.
Astfel fiind și cum nu se constată nici existența vreunui motiv de casare susceptibil a fi luat în considerare de instanță din oficiu, în baza art. 385/15 pct. 1 lit. b Cod procedură penală, se va respinge ca nefondat recursul inculpatului care, în baza art. 192 alin. 2 și art. 189 Cod procedură penală, va fi obligat la plata sumei de 300 lei, cheltuieli judiciare în recurs, din care suma de 200 lei, onorariu pentru apărarea din oficiu.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
În baza art. 385/15 pct. 1 lit. b Cod procedură penală,
RESPINGE ca nefondat recursul penal declarat de către inculpatul împotriva deciziei penale nr. 251 din 18 noiembrie 2009, pronunțată de Tribunalul Bihor, pe care o menține în întregime.
Obligă pe recurent să plătească statului suma de 300 lei, cheltuieli judiciare în recurs, din care suma de 200 lei, onorariu pentru avocat din oficiu, va fi avansat din fondul Ministerului Justiției.
DEFINITIVĂ.
Pronunțată în ședința publică de azi, 9 februarie 2010.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR, GREFIER,
- - - - - - - -
red. decizie -
jud. apel -
jud. fond
tehnored. 2 ex. 19.02.2010, pc
Președinte:Pătrăuș MihaelaJudecători:Pătrăuș Mihaela, Munteanu Traian, Pușcaș Mircea
