Infractiuni rutiere OG 195 2002 Cod rutier sanctiuni. Decizia 86/2008. Curtea de Apel Timisoara

Jurisprudenţă şi speţe de drept penal (Jurindex)

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL TIMIȘOARA Operator 2711

SECȚIA PENALĂ

DOSAR NR-

DECIZIA PENALĂ NR. 86/

Ședința publică din 31 ianuarie 2008

Instanța compusă din:

PREȘEDINTE: Milan Danilov

JUDECĂTOR 2: Laura Bogdan

JUDECĂTOR 3: Anca Nacu

GREFIER: - -

Ministerul Public este reprezentat de procuror, din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Timișoara.

Pe rol este judecarea recursului declarat de revizuentul împotriva deciziei penale nr. 274/A/26.09.2007 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr-.

La apelul nominal se prezintă condamnatul revizuent, în stare de arest de detenție, asistat de apărător din oficiu, avocat, din cadrul Baroului T

Procedura completă.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care,

Apărătorul din oficiu solicită admiterea recursului, casarea ambelor hotărâri și în rejudecare admiterea cererii de revizuire, arătând că inculpatul solicitată audierea numitului care a dat declarații mincinoase. A mai arătat că citațiile nu au ajuns în posesia inculpatului și astfel nu a putut să-și facă apărarea.

Procurorul pune concluzii de respingerea recursului declarat de inculpat ca nefondat, menținerea ca legală și temeinică a hotărârii recurate.

Condamnatul revizuent, în ultimul cuvânt, solicită admiterea cererii de revizuire.

R A

Deliberând asupra recursului de față, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 163 din 11 mai 2007, pronunțată de Judecătoria Sânnicolau M în dosar nr-, instanța de fond a respins cererea de revizuire formulată de condamnatul, fiul lui și, născut la 10.08.1964, împotriva sentinței penale nr.412/2006, pronunțată de Judecătoria Sânnicolau M în dosar nr. 752/2006.

Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele:

Prin sentința penală nr. 412 din 3.10.2006 a Judecătoriei Sânnicolau M, inculpatul a fost condamnat la o pedeapsă rezultantă a închisorii de 3 ani, instanța reținând în sarcina sa săvârșirea infracțiunilor de punere în circulație sau conducere pe drumurile publice a unui autovehicul neînmatriculat, infracțiunea cu numere false, de punere în circulație sau conducere pe drumurile publice a unui autovehicul și infracțiunea de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care are o îmbibație alcoolică ce depășește 0,80 g/l alcool pur în sânge. În ceea ce privește individualizarea modului de executare a pedepsei, instanța a făcut aplicarea art. 71 și 64.Cod Penal, datorită în principal faptului că inculpatul este recidivist.

Sentința penală nr. 412 rămas definitivă și irevocabilă, iar împotriva acesteia la data de 07.02.2007 a formulat cerere de revizuire, pentru motivele arătate, respectiv faptul că nu a cunoscut că autoturismul are numere de înmatriculare false și că nu s-a prezentat în fața instanței, pentru că citațiile nu au ajuns la domiciliul său.

Examinând cererea de revizuire, formulată de condamnatul, prin prisma motivelor invocate, prima instanță a apreciat că aceasta este netemeinică.

Astfel, art.394 alin.1 C.P.P. prevede în mod limitativ cazurile în care poate fi cerută revizuirea și anume, când: a). s-au descoperit fapte sau împrejurări ce nu au fost cunoscute de instanță la soluționarea cauzei; b). un martor, un expert sau un interpret a săvârșit infracțiunea de mărturie mincinoasă în cauza a cărei revizuire se cere; c). un înscris care a servit ca temei al hotărârii a cărei revizuire se cere a fost declarat fals; d). un membru al completului de judecată, procurorul sau persoana care a efectuat acte de cercetare penală a comis o infracțiune în legătură cu cauza a cărei revizuire se cere; e). două sau mai multe hotărâri judecătorești definitive nu se pot concilia.

Motivele invocate de petent, în cererea de revizuire, nu pot fi încadrate în nici unul din cazurile prevăzute de textul legal citat anterior, cazuri care sunt prevăzute în mod limitativ, astfel că nefiind incidente disp. art. 394.C.P.P. prima instanță făcând aplicarea dispozițiilor art. 406 alin.4 C.P.P. a respins cererea de revizuire.

În temeiul art. 192 alin.2 a C.P.P. obligat inculpatul la plata cheltuielilor judiciare către stat în cuantum de 100 lei.

Împotriva acestei hotărâri a declarat apel, în termen legal, revizuentul.

În motivarea apelului condamnatul a susținut că nu a avut cunoștință despre proces, fiind judecat în lipsa sa, deoarece nu a primit citații, astfel că nu a putut formula apărări în cauză și nici să propună probe, fiind lipsit de dreptul la apărare și în mod greșit prima instanță a respins cererea sa de revizuire.

La termenul de judecată din 26 octombrie 2007, condamnatul, personal, a depus un memoriu în care a susținut că el doar a condus autovehiculul la rugămintea proprietarului fără a avea cunoștință despre situația juridică a acestuia, respectiv dacă este înscris corect în circulație sub numerele de înmatriculare cu care circula, nu a avut cunoștință de proces și este victima unei înșelătorii și abuz de încredere din partea proprietarului.

Din analiza motivelor de apel invocate, cât și din oficiu, tribunalul a reținut următoarele:

Analizând probele dosarului, în mod corect a reținut prima instanță că disp. art. 394.C.P.P. prevăd strict și limitativ condițiile în care se poate admite calea extraordinară de atac a unei hotărâri judecătorești definitive, iar motivele invocate de revizuent nu se încadrează între acestea, astfel că soluția de respingere a cererii de revizuire este temeinică și legală.

Împrejurarea că inculpatul nu s-a prezentat la proces îi este imputabilă, deoarece acesta a fost citat de la adresa de domiciliu pe care o are înscrise și în actele de identitate și nu a solicitat să fie citat de la o altă adresă decât cea de domiciliu, iar acest motiv nu poate constitui temei al revizuirii unei hotărâri definitive.

Împotriva deciziei a declarat recurs condamnatul, solicitând admiterea acestuia și rejudecarea cauzei întrucât nu se face vinovat de comiterea faptei.

Recursul este nefondat.

Verificându-se legalitatea și temeinicia deciziei supuse recursului se constată că atât prima instanță cât și instanța de apel au reținut în mod corect că în condițiile art. 394 Cpp, care prevăd strict și limitativ condițiile în care se poate admite calea extraordinară de atac a unei hotărâri judecătorești definitive, motivele invocate de revizuent nu se încadrează în nici unul dintre aceste motive.

Împrejurarea că inculpatul nu s-a prezentat la proces îi este imputabilă, acesta fiind legal citat la domiciliu său și în cursul dezbaterii cauzei nu a solicitat a fi citat la o altă adresă, iar acest motiv nu poate constitui temei al revizuirii unei hotărâri definitive.

Neconstatându-se nici un motiv care să ducă la casarea deciziei, aceasta fiind temeinică și legală, în baza art. 385¹⁵pct. 1, lit. b Cpp, va fi respins ca nefondat recursul declarat de condamnat.

Văzând și dispozițiile art. 192 al. 2 Cpp,

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

În temeiul art. 385¹⁵, pct. 1, lit. b Cod procedură penală, respinge ca nefondat recursul declarat de revizuentul împotriva deciziei penale nr. 274/A/26.09.2007 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr-.

În temeiul art. 192 alin.2 Cod procedură penală, obligă recurentul revizuent la plata sumei de 80 lei, cheltuieli judiciare către stat în recurs.

Dispune plata din fondurile Ministerului Justiției către Baroul Timișa sumei de 40 lei, onorariu avocat din oficiu.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică din 31.01.2008.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,

- - - - - -

GREFIER,

- -

Red. MD / 14.04.2008

Tehnored. AA

Ex. 2/ 14.04.2008

Prima instanță:

Instanță apel:,