Infractiuni rutiere OG 195 2002 Cod rutier sanctiuni. Decizia 95/2010. Curtea de Apel Galati
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA PENALĂ
DECIZIA PENALĂ NR.95/
Ședința publică de la 08 Februarie 2010
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Mița Mârza
JUDECĂTOR 2: Maria Tacea
JUDECĂTOR 3: Marcian Marius
Grefier -
-.-.-.-.-.-.-.-.-.-
Ministerul Publica fost reprezentat de procuror - din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL GALAȚI
La ordine fiind judecarea recursului declarat de inculpatul împotriva deciziei penale nr. 330 din 25.11.2009 pronunțată de Tribunalul Vrancea.
La apelul nominal a răspuns recurentul inculpat asistat de avocat - apărător desemnat din oficiu.
Procedura completă.
S-a făcut referatul cauzei, după care;
Avocat depune la dosar motive scrise de recurs și acte în circumstanțiere.
Întrebat fiind de către instanță, recurentul inculpat precizează că își menține declarațiile date și nu mai dorește să declare nimic.
Nemaifiind alte cereri de formulat și acte de depus, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri:
Avocat, având cuvântul, arată că recursul formulat este întemeiat pe disp.art.3859pct. 14 Cod pr.penală.
Consideră că instanțele nu au apreciat în mod corect împrejurările în care a fost săvârșită fapta. Așa cum rezultă și din adresa depusă a astăzi la dosar emisă de Postul de poliție care a instrumentat inițial cazul, inculpatul se afla împreună cu trei prieteni la B, a fost sunat de către soție spunându-i că un consătean, cunoscut ca fiind violent în satul, se afla fără drept în curtea inculpatului provocând scandat, a spart mai multe geamuri, în casă aflându-se soția și cei doi copii minori. Deși starea fizică nu-i permite să obțină un permis de conducere, inculpatul are un autoturism proprietate personală pe care-l folosește la societatea pe care o are împreună cu martorul, acesta din urmă conducând autoturismul.
Arată că în seara respectivă martorul s-a urcat la volan și, întrucât consumase băuturi alcoolice, s-a oprit la domiciliul său fără a-l mai duce pe inculpat acasă. Inculpatul s-a urcat la volan întrucât se temea pentru familia sa, motiv pentru care a nesocotit urmările care se puteau produce. Menționează că infracțiunea s-a comis la orele 23,30 când circulația este aproape inexistentă în comună și nu există pagube materiale.
Invederează instanței că deși s-a solicitat achitarea în baza disp.art. 11 pct. 2 lit. a raportat la art. 10 lit.1cod pr.penală, înlocuirea răspunderii penale prin prisma disp.art. 181Cod penal și aplicarea unei sancțiuni administrative prevăzute de art. 91 lit. c Cod penal, instanțele nu au ținut cont de cele susținute de inculpat și apreciază că inculpatul a înțeles consecințele faptei sale, a vândut autoturismul iar din referatul de anchetă socială rezultă că este singurul întreținător al familiei și că reușește să o facă într-un mod bun în ciuda handicapului fizic pe care-l are.
Solicită instanței de judecată să aibă în vedere toate aceste aspecte invocate, admiterea recursului, casarea hotărârilor și în rejudecare, în principal solicită achitarea în baza art. 10 lit.1cod pr.penală și în subsidiar să se dispună înlocuirea răspunderii penale prevăzute de art. 90 Cod penal.
Reprezentantul Parchetului, având cuvântul, apreciază că recursul formulat nu este fondat. Instanțele în mod corect au dispus condamnarea inculpatului având în vedere și împrejurările concrete în care a fost săvârșită fapta, aceasta prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni având în vedere faptul că inculpatul după ce a fost depistat în trafic conducând fără permis a devenit agresiv și nu a oprit la semnal fiind necesară urmărirea sa de către organele de poliție. Inculpatul a luat autoturismul din posesia martorului fără consimțământul acestuia și față de situația personală a inculpatului care anterior a mai fost condamnat pentru infracțiuni de același gen, consideră că nu se impune modificarea condamnării.
Solicită respingerea recursului ca fiind nefondat.
Recurentul inculpat, în ultimul cuvânt, arată că regretă fapta comisă și este de acord cu susținerile apărătorului său.
CURTEA:
Asupra recursului penal de față,
Prin sentința penală nr. 1016/17.06.2009 pronunțată de Judecătoria Focșanis -a dispus condamnarea inculpatului pentru comiterea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul fără a poseda permis de conducere prev. de art. 86 al.1 din OUG 195/2002 republicata, cu aplicare art. 37 lit.a pen., la 1 an inchisoare.
În baza art. 83 pen. s-a dispus revocarea suspendarii conditionate a pedepsei de 1 an inchisoare aplicata prin sentinta penala nr.1341/2006 a Judecatoriei Focsani, pedeapsa ce o execută în cumul aritmetic alături de pedeapsa aplicata prin prezenta sentinta, inculpatul execută pedepsa de 2 ani inchisoare.
În baza art. 71 pen. pe durata executarii pedepsei, au fost interzise inculpatului dreptuile prev. de art. 64 lit.a teza a II- si lit. pen.
A fost obligat inculpatul sa plătească suma de 200 de lei RON cheltuieli judiciare către stat
Pentru a hotarî astfel prima instanta a retinut ca la data de 8.04.2008, în jurul orelor 23,30, aflându-se in exercitiul atributiilor de serviciu pe raza comunei Tâmboiesti, pe DJ 202E, lucrătorii din cadrul Postului de Politie Tamboiesti au efectuat semnul regulamentar de oprirea autoturismului marca de culoare cu nr. de inmatriculare 6500 si, intrucat conducatorul auto nu s-a conformat, organele de politie au pornit in urmărirea autoturismului.
Ulterior a fost localizat autoturismul marca de culoare cu nr. de înmatriculare 6500, ocazie cu care a fost identificat conducatorul auto ca fiind numitul care nu poseda permis de conducere.
Prin adresa nr. 45960 din data de 28.05. 2008, Serviciul Public Comunitar Regim Permise de Conducere si Înmatriculare a Vehiculelor comunicat faptul ca numitul nu figurează in evidentele ca fiind posesor de permis de conducere.
Atat in cursul urmaririi penale cat si in timpul cercetarii judecatoresti, inculpatul a recunoscut savarsirea faptei, sustinad ca, a fost nevoit sa urce la volanul autoturismului pe care l-a condus desi nu avea permis de conducere, deoarece fost anuntat ca la domiciliul sau a izbucnit un scandal.
Coroborand intreg materialul probator, instanta a constatat ca vinovatia inculpatului este pe deplin dovedita.
În drept, fapta inculpatului, intuneste elementele constitutive ale infractiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicol fara a poseda pemis de conducere, prev. de art. 86 alin.1 din OUG 195/2002 republicata, pentru care urmeaza fi pedepsit.
Inculpatul a ravarsit fapta in conditiile recidivei postcondamnatorii prev. de art. 37 lit. Cod Penal, anterior inculpatul fiind condamnat la pedepsa de 1 an inchisoare cu suspendarea executarii pedepsei, prin sentinta penala nr. 1341/2006 a Judecatoriei Focsani.
În consecinta, urmeaza ca instanta sa faca aplicarea disp. art. 83 Cod Penal privind revocarea suspendarii conditionate, pedepsa ce o va executa in cumul aritmetic alaturi de pedepsa aplicata prin prezenta sentinta.
Avand in vedere gradul de pericol social al faptei, pozitia procesuala a inculpatuluiu, faptul ca acesta este recidivist, instanta a apreciat ca scopul educativ al pedepsei poate fi atiuns prin aplicarea unei pedepse privative de libertate.
de valorile ocrotite de legea penala se impune ca pe durata executarii pedepsei luarea unor masuri accesorii de interzicere a exercitiilor unor drepturi astfel s-a luat măsura interzicerii dreptului de a lege si de a fi ales in autoritatiile publice sau in functii elective publice prev. de art. 64 lit. pen. si a dreptului de a ocupa o functie implicand exercitiul autoritatii de stat prev. de art. 64 lit.b pen.
Prin decizia penală nr. 330/25.11.2009 a Tribunalului Vranceas -a respins ca nefondat apelul declarat de inculpatul și a fost obligat acesta la plata cheltuielilor judiciare către stat.
Pentru a pronunța această decizie instanța de apel a reținut următoarele:
Prima instanță a făcut o justă apreciere a probelor adminJ. în cauză ceea ce i-a permis retinerea corecta a situatiei de fapt si a vinovatiei inculpatului, pe deplin dovedita, fapta retinută in sarcina acestuia fiind comisă cu intentie directă potrivit art. 19 alin. 1 pct. 1 lit. a pen.; inculpatul a cunoscut rezultatul socialmente periculos și totodată a urmarit producerea lui.
Tribunalul a constatat ca pedeapsa aplicată inculpatului a fost individualizată cu observarea criteriilor prevăzute de art. 72. pen.
Inculpatul a comis mai multe infracțiuni de aceeași natura ceea ce reclamă o conduită atavică, precum și faptul ca prin aplicarea pedepsei cu suspendare condiționată a executării nu se pot realiza scopurile prevazute de art. 52. pen. și anume "prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni".
Iată de ce tribunalul nu a primit favorabil apelul inculpatului pe care l-a respins
În baza art. 192 alin. 2. pr. pen. cheltuielile judiciare avansate de stat ramân in sarcina recurentului.
În termen legal împotriva deciziei pronunțate în apel a declarat recurs inculpatul solicitând achitarea sa în conformitate cu prevederile art. 10 lit.1Cod pr. penală. În susținerea recursului declarat inculpatul a arătat că a condus mașina pentru a merge în ajutorul familiei sale, la o oră la care circulația era redusă, că a înțeles consecințele faptei sale și că este singurul întreținător al familiei.
Recursul declarat inculpat este nefondat și urmează a fi respins.
Analizând hotărârea recurată prin prisma motivelor de recurs dar și din oficiu, sub aspectul cazurilor de casare prevăzute de art. 385 indice 9 al. 3 Cod pr. penală care se pot lua în considerare și din oficiu, Curtea reține că hotărârile pronunțate de instanțele de fond și apel sunt temeinice și legale și că nu se impune reformarea lor.
În acest sens Curtea constată că instanțele de fond și apel au reținut corect situația de fapt și au încadrat corespunzător, din punct de vedere juridic, fapta comisă de inculpat.
Cât privește solicitarea inculpatului de achitare pe motiv că fapta săvârșită nu prezintă în concret gradul de pericol social specific unei infracțiuni Curtea constată că aceasta nu poate fi primită favorabil.
Este cunoscut faptul că infracțiunea de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul fără permis de conducere este o infracțiune de pericol, simpla ei săvârșire fiind de natură să afecteze relațiile sociale referitoare la siguranța traficului rutier, indiferent de faptul că urmare a activității infracționale s-a produs sau nu un eveniment rutier.
Este adevărat că pericolul pentru siguranța traficului rutier poate fi mai mare sau mai scăzut, în funcție situația concretă în care se desfășoară activitatea prohibită de lege, însă în cazul de față nu se poate vorbi despre o periculozitate minimă a faptei comise pentru ca în concret, raportat și la celelalte criterii stabilite de art. 181Cod penal, aceasta să nu constituie infracțiune.
Astfel inculpatul a condus un autovehicul pe un drum județean dintre două comune, fără a avea permis de conducere pentru vreuna din categoriile stabilite de normele ce reglementează circulația pe drumurile publice, în condițiile în care nu se afla la prima abatere de acest gen și cunoștea care sunt rigorile legii penale.
Motivul invocat de inculpat (faptul că familia îi era amenințată de un agresor) nu poate constitui o scuză pentru comportamentul infracțional câtă vreme acesta avea posibilitatea de a anunța organele de poliție sau să se deplaseze cu alt mijloc de transport către domiciliu. În plus, din actele aflate la dosar rezultă că în drum spre casă a fost somat să se oprească de către organele de poliție situație în care inculpatul a ales să își continue drumul în viteză fiind urmărit și oprit ulterior de organele de poliție.
Referitor la persoana inculpatului Curtea reține că deși unele aspecte îi sunt favorabile (este căsătorit, are copii în întreținere, suferă de un handicap la membrul superior drept), acestea sunt eclipsate de împrejurarea că inculpatul nu se află la primul impact cu legea penală și, mai mult, a dovedit persistență în ceea ce privește încălcarea normelor rutiere ce atrag răspunderea penală.
Astfel, din fișa de cazier judiciar ( fila 28 dosar urmărire penală), rezultă că inculpatul a fost condamnat în anul 2006 prin două sentințe penale, de fiecare dată pentru săvârșirea infracțiunilor de "conducere a unui autovehicul fără permis" și de " conducere a unui autovehicul cu îmbibație alcoolică peste limita legală" iar ulterior i s-a aplicat de către Parchetul de pe lângă Judecătoria Focșanio sancțiune cu caracter administrativ tot pentru comiterea infracțiunii de "conducere a unui autovehicul fără permis".
Față de cele mai sus arătate Curtea apreciază că fapta inculpatului nu este lipsită în mod vădit de importanță și prezintă în concret gardul de pericol social specific unei infracțiuni astfel că soluțiile de condamnare pronunțate de instanța de fond și cea de apel sunt temeinice și legale.
Aș fiind, văzând că motivul de recurs invocat de inculpat este nefondat și cum nici din oficiu nu au fost evidențiate motive care să ducă la reformarea hotărârilor supuse controlului judiciar, Curtea urmează a respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul cu obligarea acestuia la plata cheltuielilor judiciare efectuate de stat conform art. 192 al. 2 Cod pr. penală.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
RESPINGE, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul (fiul lui și, născut la data de 20.01.1974, CNP - -) domiciliat în com.Tîmboiești, jud.V, împotriva deciziei penale nr. 330 din 25.11.2009 pronunțată de Tribunalul Vrancea ( sentința penală nr. 1016 din 17.06.2009 a Judecătoriei Focșani ).
Obligă pe recurentul - inculpat la plata sumei de 250 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Onorariul apărătorului din oficiu în sumă de 200 lei se va vira către Baroul Galați din fondurile Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 8 februarie 2010.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- - - - - -
Grefier,
Red. /24.02.2010
Tehnored./05.02.2010
Jud.fond:
Jud.apel: -
Președinte:Mița MârzaJudecători:Mița Mârza, Maria Tacea, Marcian Marius
