Infractiuni silvice Spete. Decizia 107/2008. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA PENALĂ
DOSAR NR-
DECIZIA PENALĂ NR.107/2008
Ședința publică din 19 februarie 2008
PREȘEDINTE: Oana Maria Călian
JUDECĂTOR 2: Mircea Bădilă
JUDECĂTOR 3: Tiberiu Peter
Grefier: - -
Parchetul de pe lângă Curtea de APEL ALBA IULIA reprezentat prin:
Procuror:
Prezentul complet a fost constituit potrivit prevederilor art.95 și urm. din Regulamentul de Organizare Internă a Instanțelor Judecătorești.
Pe rol se află soluționarea recursului declarat de inculpatul împotriva deciziei penale nr.414/A/2007 pronunțată de Tribunalul Hunedoara în dosar nr-.
La apelul nominal făcut în cauză se constată lipsa părților. Se prezintă avocat, apărătorul desemnat din oficiu pentru inculpatul recurent.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care:
Apărătorul inculpatului recurent și reprezentantul parchetului învederează că nu mai au alte cereri de formulat, împrejurare față de care instanța acordă cuvântul în dezbateri.
Apărătorul desemnat din oficiu pentru inculpatul recurent solicită admiterea recursului, casarea hotărârilor penale atacate și rejudecând a se dispune achitarea inculpatului în baza art.11 pct.2 lit. raportat la art.10 lit.c Cod procedură penală. Învederează că inculpatul nu a săvârșit fapta.
În subsidiar solicită achitarea inculpatului în baza art.10 lit.b/1 Cod procedură penală raportat la art.18/1 Cod penal.
Reprezentantul parchetului solicită respingerea recursului ca nefondat și a se menține ca legală și temeinică decizia penală atacată întrucât prin probele administrate la dosar s-a dovedit cu certitudine vinovăția inculpatului.
CURTEA DE APEL
Asupra recursului penal de față
Prin sentința penală nr. 5/2007, Judecătoria Brada condamnat pe inculpatul la:
- 1 an închisoare pentru infracțiunea de tăiere fără drept de arbori din fondul forestier național, prev. și ped. de art. 97 al.1 și 3 din Legea nr. 26/1996, cu aplicarea art. 74,76 al. 1 lit. d Cod penal;
-1 an și 6 luni închisoare pentru infracțiunea de furt de arbori tăiați fără drept din fondul forestier național, prev. și ped. de art. 98 al. 1 și 3 din Legea nr. 26/1996, cu aplicarea art. 74,76 al. 1 lit. c Cod penal.
În baza art. 33 lit. a și art. 34 lit. b Cod penal, a contopit pedepsele stabilite și a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de 1 an și 6 luni închisoare.
În baza art. 81, 82 Cod penal, a suspendat condiționat executarea pedepsei aplicate inculpatului pe durata unui termen de încercare compus din cuantumul acesteia la care a adăugat un interval de timp de 2 ani.
A pus în vedere inculpatului dispozițiile art. 83 Cod penal.
A obligat pe inculpatul să plătească părții civile Ortodoxă Română suma de 2025,15 lei despăgubiri civile.
A pus în vedere inculpatului dispozițiile art. 84 Cod penal.
În baza art. 191 al. 1 Cod proc. penală, a obligat inculpatul la plata sumei de 160 lei cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut următoarele:
La data de 02 mai 2005, între Ortodoxă Română, în calitate de vânzătoare și SC SRL O, administrată de inculpat, în calitate de cumpărătoare, s-a perfectat contractul de vânzare-cumpărare al unei cantități de 309 mc material lemnos pe picior, aflată în proprietatea vânzătoarei, situată în localitatea, la locul numit Carelor, 291.
În perioada de exploatare, finalizată la data de 13 aprilie 2005, inculpatul a tăiat cu fierăstrăul mecanic trei arbori de esență fag, care nu aveau marcajul silvic și pe care el însuși i-a transportat cu autocamionul, valorificându-i în interes propriu, creând astfel un prejudiciu părții vătămate în valoare de 2025,15 lei.
În cursul cercetării judecătorești inculpatul a încercat să acrediteze ideea că nici el și nici angajații săi nu au tăiat cei trei arbori nemarcați.
Cu privire la probațiunea administrată în cauză, s-a menționat că martorii și au retractat, în cursul cercetării judecătorești, declarațiile date în faza de urmărire penală, când au afirmat că inculpatul a tăiat cei trei arbori, așa cum obișnuia atunci când materialul lemnos era de calitate și avea temeri că drujbistul ar putea distruge arborii printr-o tăiere inadecvată.
Martorul a mai invocat drept temei al retractării poziției inițiale împrejurarea că nu scris și nu a semnat declarația dată în faza de urmărire penală, iar martorul a menționat că ar fi fost influențat de organul de poliție în timpul audierii.
S-a apreciat în contextul întregii probațiuni, că cele invocate de acești martori sunt simple afirmații, în condițiile în care nu s-a stabilit fără putință de tăgadă, că lucrătorii de poliție și-ar fi depășit atribuțiile ori ar fi acționat în afara limitelor legale în condițiile în care martorii și A au declarat că cei trei arbori au fost tăiați de inculpat, declarații menținute și în faza cercetării judecătorești.
S-a mai menționat că nu se poate da o interpretare unilaterală probelor ignorând declarațiile martorilor și și acordând o semnificație excesivă declarațiilor de martor date de și, în condițiile în care statutul acestor din urmă martori - angajați ai inculpatului, pune sub semnul îndoielii obiectivitatea relatărilor lor.
La individualizarea pedepselor aplicate au fost avute în vedere prevederile art. 72 Cod penal.
Pe latură civilă, inculpatul a fost obligat la plata sumei de 2025,15 lei cu titlu de despăgubiri civile.
Împotriva acestei sentințe a înaintat apel în termen inculpatul, solicitând achitarea sa în temeiul dispozițiilor art. 11 pct. 2 lit. a rap. la art. 10 lit. c Cod proc. penală.
Prin decizia penală nr. 414/A/2007 Tribunalul Hunedoaraa respins ca nefondat apelul declarat de inculpatul, reținând că din declarațiile martorului ( pădurar), date atât la urmărire penală cât și la instanță, reiese că cele trei fire de lemn, esență fag, nemarcate, au fost doborâte din parchetul exploatat de inculpat ( fila 30 p, fila 43 fond).
Din declarațiile martorului ( fila 33 up, fila 24 fiind, fila 17 apel), martor care își menține în mod constant poziția în declarații, reiese că alături de drujbistul a exploatat și inculpatul și că tot materialul lemnos era transportat la o destinație unde intra în beneficiul inculpatului.
Tot acest martor arată că l-a văzut pe inculpat tăind arbori de pe picior cu drujba, că taf-ul pe care îl conducea era al inculpatului, iar camionul ci care se transportau buștenii aparținea tot inculpatului.
A mai precizat că drujbistul după părerea lui, nu este vinovat câtă vreme arborii se tăiau sub strica supraveghere a inculpatului.
În ceea ce privește declarația martorului, dată în fața instanței de fond, se constată că acesta relatează faptul că l-a văzut pe inculpat tăind arbori din pădure și că aceștia erau arbori marcați.
Este adevărat că acest martor nu își mai menține declarația dată în faza de urmărire penală unde detaliază comiterea faptei de către inculpat.
Însă acest lucru nu poate înlătura declarațiile celorlalți martori menționați, care și-au păstrat aceeași poziție în declarațiile date.
Cât privește declarațiile martorului, care de asemenea își retractează poziția în fața instanței de fond, pe motivul.că a fost influențat de către organele de poliție, instanța o va considera subiectivă, pe de o parte deoarece nu s-a invocat niciodată că lucrătorii de poliție au acționat în afara limitelor legale, iar pe de altă parte pe motivul că, în generai, din practica judiciară a reieșit că primele depoziții de martor corespund în mare măsură adevărului.
În consecință, s-a respins ca nefondat apelul înaintat de către inculpat, în conformitate cu dispozițiile art. 379 pct. 1 lit. b Cod proc. penală.
La pronunțarea acestei soluții s-a avut în vedere și atitudinea inculpatului care conform ordonanței din 11 decembrie 2006 Parchetului de pe lângă Judecătoria Brad, în dosarul nr. 296/P/2006, s-a reținut că a mai tăiat ilegal din pădurile proprietatea părții vătămate și arbori, fapte pentru care prin acea ordonanță s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală și aplicarea unei amenzi administrative de 700 lei, ceea ce conduce la ideea certă că inculpatul s-a ocupat cu astfel de acțiuni ilegale și că fapta actuală prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni, ceea ce face imposibilă aplicarea dispozițiilor art. 18/1 Cod penal, astfel cum s-a solicitat
Împotriva acestei decizii a declarat recurs inculpatul, solicitând achitarea în baza art. 10 lit. c Cod pr. pen. întrucât fapta nu a fost săvârșită de inculpat.
Examinând actele și lucrările dosarului, prin prisma motivelor de recurs invocate și în conformitate cu art. 385/9 alin. 3 Cod pr. pen. Curtea constată că recursul este nefondat, pentru următoarele considerente:
Starea de fapt a fost corect stabilită de instanțe și s-a făcut o corectă încadrare juridică a faptei.
Vinovăția inculpatului rezultă din următoarele mijloace de probă: declarațiile martorilor, și A, din care reiese cu certitudine faptul că inculpatul este cel care a tăiat trei arbori de esență fag.
declarațiilor martorilor și nu are justificări rezonabile, neexistând nici o dovadă cu privire la exercitarea abuzivă a atribuțiilor de serviciu ale lucrătorilor de poliție.
În consecință, în baza art. 385/15 pct. 1, lit. b Cod pr. pen. Curtea va respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul împotriva deciziei penale nr. 414/A/2007 pronunțată în dosar penal nr-.
Va fi obligat recurentul inculpat la plata sumei de 150 lei cheltuieli judiciare, din care onorariul apărătorului din oficiu în cuantum de 100 lei se va avansa din fondurile Ministerului Justiției.
Pentru aceste motive,
În numele legii
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul împotriva deciziei penale nr. 414/A/2007 pronunțată în dosar penal nr-.
Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 150 lei cheltuieli judiciare, din care onorariul apărătorului din oficiu în cuantum de 100 lei se va avansa din fondurile Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 19.02.2008.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - - - -
Grefier,
- -
Red.
Dact. /2 ex./06.03.2008
Al. și
Președinte:Oana Maria CălianJudecători:Oana Maria Călian, Mircea Bădilă, Tiberiu Peter
