Infractiuni silvice Spete. Decizia 122/2010. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI
DOSAR NR-
DECIZIA PENALĂ NR.122/R/2010
Ședința publică din data de 17 februarie 2010
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Livia Mango JUDECĂTOR 2: Delia Purice
JUDECĂTORI: Livia Mango, Delia Purice, Ioana Cristina Președinte Secția Penală
: - -
GREFIER: -
Ministerul Public, Parchetul de pe lângă Curtea de APEL CLUJ, reprezentat prin PROCUROR -
S-au luat spre examinare recursurile declarate de PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL SĂLAJ, inculpatul și partea civilă împotriva deciziei penale nr. 106 din data de 12 noiembrie 2009, pronunțată de TRIBUNALUL SĂLAJ, în dosar nr-, inculpatul fiind trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de tăiere ilegală de arbori și furt de arbori, prev. și ped. de art. 32 alin. 1, 3 și 4 lit. a din OG nr. 96/1998 modif. cu aplicarea art. 41 alin. 2.pen. art. 98 alin. 1, 3 și 4 lit. a din Legea nr. 26/1996 cu aplicarea art. 41 alin. 2.pen. cu aplicarea art. 33 lit. a pen.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă inculpatul, asistat de apărător ales, av., în substituirea av. din cadrul Baroului C, cu delegație la dosar, lipsă fiind partea civilă și partea responsabilă civilmente Asociația Ocolul Silvic prin șef ocol.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care se prezintă apărătorul desemnat din oficiu al inculpatului, av., care solicită acordarea parțială a onorariului avocațial.
Nefiind cereri de formulat ori excepții de ridicat, instanța acordă cuvântul pentru susținerea recursurilor.
Reprezentantul Parchetului solicită admiterea recursului, casarea deciziei atacate și menținerea ca legală și temeinică a sentinței instanței de fond. Instanța de apel a greșit când a reținut incidența principiului in dubio pro reo cu privire la cei 113 arbori tăiați de inculpat. Procesul-verbal de constatare a infracțiunii se coroborează cu procesul-verbal de măsurare la încheiat la 6 iunie 2006, cu declarațiile unor martori și chiar cu declarația inițială a inculpatului care a recunoscut tăierea unor arbori. Având în vedere că tăierea arborilor de către inculpat în mod nelegal este dovedită, apreciază că acesta trebuie obligat la despăgubiri către partea civilă, solicitând obligarea inculpatului să plătească părții civile suma fără TVA, având în vedere că nu este plătitoare de TVA.
Apărătorul inculpatului solicită admiterea recursului declarat de inculpat, casarea deciziei atacate și a sentinței instanței de fond și rejudecând, pronunțarea unei noi hotărâri prin care să se dispună în baza art.11 pct.2 lit.a rap.la art.10 lit.c pr.pen. achitarea inculpatului pentru săvârșirea infracțiunilor prev.de art.32 alin.1,3 și 4 lit.a din OG 96/1998 cu aplic.art.41 alin.2 pen. și art.98 alin.1,3 și 4 lit.a din Legea 26/1996 cu aplic.art.41 alin.2 pen. și respingerea tuturor pretențiilor civile. În subsidiar, solicită achitarea inculpatului în baza art.11 pct.2 lit.b/1 pr.pen. coroborat cu art.18/1 pen. și aplicarea unei sancțiuni cu caracter administrativ. Condamnarea inculpatului nu are nici un suport juridic, iar prejudiciul nu există, deoarece materialul lemnos a fost valorificat cu aprobarea membrilor ui, în scop caritabil, respectiv pentru și căminul cultural din localitate. În ceea ce privește cantitatea de material lemnos valorificată, în mod generic se reține cantitatea de 158 arbori, fără nicio probă în acest sens. Nu au fost indicate în concret locurile de unde s-a constatat că inculpatul a tăiat lemnele, faptele fiind descrise generic, în decursul unei perioade de 2 ani. În aceste condiții, apreciază că există dubii cu privire la existența acestor infracțiuni. Obiectul material al infracțiunii de tăiere, respectiv sustragere de material lemnos îl constituie arborii care nu au fost marcați, ori, pentru a verifica dacă aceștia s-au tăiat și dacă au fost marcați, trebuie să fie individualizați corect cu indicarea exactă a locurilor și nu generic, așa cum s-a constatat în procesul-verbal de constatare a infracțiunii. Incertitudinea trebuie să profite inculpatului, astfel că se impune achitarea acestuia. Solicită respingerea recursurilor declarate de Parchet și de partea civilă.
Reprezentantul Parchetului solicită respingerea recursului declarat de inculpat ca nefondat. Nu s-a confirmat susținerea inculpatului că acesta ar fi avut aprobarea membrilor ui. Solicită admiterea recursului declarat de partea civilă și obligarea inculpatului la plata despăgubirilor civile.
Apărătorul inculpatului arată că în perioada activității infracționale, reiese că și alte persoane au tăiat arbori din pădurea ui, astfel că nu toate tăierile de arbori trebuie imputate inculpatului.
Reprezentantul Parchetului arată că s-au tăiat peste 600 arbori și numai 158 s-au reținut în sarcina inculpatului.
Inculpatul, având ultimul cuvânt, solicită achitarea sa, deoarece nu este vinovat. Arborii tăiați erau marcați și nu există probe că a sustras arbori pe nedrept.
CURTEA
Prin sentința penală nr.322/17.10.2008 a Judecătoriei Zalău, în baza art.32 alin.1, 3 și 4 lit.a din G nr.96/1998 cu aplicarea art.13 Cod penal și art.41 alin.2 Cod penal s-a dispus condamnarea inculpatului la 2 ani închisoare pentru comiterea infracțiunii de tăiere fără drept de arbori nemarcați.
În baza art.98 alin.1,3,4 lit.a din OG 26/96 cu aplicarea art.13 penal, art.41 alin.2 penal și art.33 lit.a penal s-a dispus condamnarea aceluiași inculpat la 3 ani închisoare.
În baza art.33 lit.a și 34 lit.b penal s-au contopit pedepsele susmenționate și s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare.
În baza art.861și 862.penal s-a dispus suspendarea executării pedepsei pe o durată de 6 ani termen de încercare, sub supravegherea Serviciului de Probațiune de pe lângă TRIBUNALUL SĂLAJ.
S-a stabilit ca inculpatul să se supună următoarelor măsuri de supraveghere prev.de art.863lit.a, b, c, d Cod penal a) să se prezinte la datele fixate, la Serviciul de probațiune de pe lângă TRIBUNALUL SĂLAJ; b) să anunțe în prealabil orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință orice deplasare care depășește 8 zile precum și întoarcerea; c) să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă; d) să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existență
S-a atras atenția inculpatului asupra prevederilor art.864penal privind revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere.
S-a făcut aplicarea art.71 alin.1 penal cu art.64 lit.a, b penal, iar în baza art.71 alin.5 penal pe durata suspendării executării pedepsei sub supraveghere s-a suspendat și executarea pedepsei accesorii prev.de art.66 lit.a, b penal.
În baza art.14 rap.la 346.pr.penală și art.998 civil s-a admis în parte acțiunea civilă formulată de și a fost obligat inculpatul la plata sumei de 60.890 lei despăgubiri în favoarea părții civile.
În baza art.193 pr.penală a fost obligat inculpatul la 500 lei cheltuieli judiciare către partea civilă.
S-a respins ca nefondată cererea părții civile privind obligarea Ocolului Silvic ca parte responsabilă civilmente alături de inculpat la plata despăgubirilor civile.
Pentru a pronunța aceasta instanța de fond a reținut următoarele:
Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Zalău din data de 02.07.2007, inculpatul a fost trimis în judecată pentru săvârșirea în concurs a infracțiunilor de tăiere fără drept de arbori nemarcați și de furt de arbori tăiați fără drept, fapte prevăzute și pedepsite de art. 32 alin.1 3 și 4 lit.a din nr.OG96/1998 și art.98 alin.1, 3 și 4 lit.a din Legea nr. 26/1996, cu aplicarea art.41 alin.2 penal și art.33 lit.a penal, reținându-se că in perioada 2004- 2005, in mod repetat, pe timp de zi, singur sau impreună cu alte persoane, a tăiat fără drept 158 arbori nemarcați din pădurea ui și și-a insușit singur sau cu ajutorul altor persoane material lemnos tăiat ilegal din pădurea composesorală, prejudiciul creat fiind de 51.168 lei.
Partea vătămată s-a constituit parte civilă în cauză, solicitând obligarea inculpatului în solidar cu partea responsabilă civilmente Ocolul Silvic, la plata sumei de 60.890 lei cu dobânzi aferente reprezentând contravaloarea materialului lemnos tăiat ilegal precum și plata cheltuielilor judiciare ocazionate cu purtarea proceselor.
Inculpatul nu a recunoscut comiterea faptelor susținând că este nevinovat, iar tăierile de arbori le-a făcut în baza hotărârilor membrilor composesoratului.
Analizând materialul probator administrat în cauză: plângerea părții vătămate, proces-verbal de constatare a infracțiunilor, calculul prejudiciului, statut composesorat, acte de control de fond, declarațiile martorilor, declarațiile și cazierul inculpatului, instanța reține următoarea stare de fapt și de drept:
I )Solutionarea laturii penale a cauzei.
În perioada februarie 2004 - decembrie 2005, inculpatul a fost președinte al ui din satul, com., jud. S, composesorat ce deține o suprafață de 250 ha pădure in locurile numite " " și " ".
În data de 02.11.2004, pădurea ui a fost preluată in administrare și pază de către Ocolul Silvic, responsabil de gestionarea masei lemnoase fiind pădurarul. Până la acea dată, pădurea composesorală fusese păzită și administrată de Ocolul Silvic G, responsabil fiind pădurarul (144).
În cursul anului 2004, cu ocazia unei ședințe cu membrii ui, s-a propus, de principiu, valorificarea de masă lemnoasă pentru renovarea Bisericii Ortodoxe din localitate și pentru confecționarea de scaune și mese la Căminul Cultural din localitate.
În perioada 2004-2005, fără a se proceda la punerea in valoare (marcare) și fără acceptul membrilor composesori, singur sau impreună cu alte persoane, inculpatul a tăiat din pădurea ui un număr de 158 arbori de diferite esențe, lemn de lucru, valorificându-l și insușindu-și o parte a sumelor de bani obținute, suma de 4800 lei donând-o Bisericii Ortodoxe (43).
Din declarațiile inculpatului date în cursul urmăririi penale și în cursul judecății, rezultă că acesta recunoaște că a tăiat arbori nemarcați din pădure, dar deoarece arborii se aflau în proprietatea ui, a considerat că nu este nevoie ca arborii să fie marcați pentru tăiere, marcarea lor putându-se face și ulterior tăierii (19, 20, 227,228).
Din concluziile raportului de expertiză tehnică-judiciară (365-373), rezultă că valoarea prejudiciului conform fișelor de calcul a volumului de arbori tăiați ilegal a fost calculat corect, iar volumul calculat pentru tăiate în delict a fost stabilit corect conform proceselor-verbale (11 - 15).
Activitatea infracțională efectuată de către inculpatul este dovedită și prin declarațiile martorilor:, și, care relatează că din arborii tăiați inculpatul a împărțit material lemnos între membrii composesoratului, că inculpatul a fost văzut în pădure în timp ce dădea indicații drujbiștilor și tractoristului cu privire la tăierea și scoaterea arborilor din pădure. În cursul lunii iunie 2005, pădurarul l-a prins de două ori pe inculpatul în pădure, în timp ce tăia lemne, acesta fiind însoțit de un drujbist și un tractorist (85, 87, 236, 265, 308, 309, 397).
Martorul confirmă că în vara anului 2005, la solicitarea inculpatului, a fost de 3 ori în pădurea "" iar la indicația inculpatului, a tăiat 15 arbori de esență și fag.
Din declarația martorului rezultă că, în cursul anului 2005, inculpatul i-a propus să îl ajute să scoată lemne din pădure, iar pentru munca prestată să-i dea material lemnos ( 308).
De asemenea, în timpul controlului de fond efectuat in perioada 01.06.2006- 05.06.2006, s-a constatat că arborii tăiați ilegal din pădurea composesorală aveau dimensiuni mari, depistate având diametre cuprinse intre 16 cm și 70 cm, prejudiciul calculat de reprezentanții Direcției Silvice S fiind de 60.890 lei, valoare confirmată prin expertiză.
Așadar, fie că a existat o hotărâre a membrilor unui composesorat pentru exploatarea materialului lemnos din pădurea composesorală pentru renovarea bisericii sau alte dotări ale localității, persoanele împuternicite să pună în aplicare acea hotărâre erau obligate să respecte normele silvice privind marcarea corespunzătoare a arborilor de către persoane autorizate și tăierea numai a arborilor marcați în acest sens.
Dar, din probele administrate în cauză, cert este că inculpatul fie că a acționat în scop personal sau în scop caritabil, a fost în pădure cu mai multe persoane și a tăiat arbori nemarcați pe care ulterior i-a fasonat și i-a scos din pădure, iar materialul lemnos rezultat a fost valorificat de către inculpat.
În drept, aptele inculpatului care, in perioada 2004- 2005, in mod repetat, pe timp de zi, singur sau impreună cu alte persoane, a tăiat fără drept 158 arbori nemarcați din pădurea ui, creând un prejudiciu efectiv de 51.168 lei (60.890 lei cu TVA), intrunesc elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 32 alin. 1,3,4, lit. din OG96/1998 modificată, cu aplicarea art. 41 alin.2 penal.
Faptele aceluiași inculpat, care, in perioada 2004-2005, și-a insușit singur sau cu ajutorul altor persoane material lemnos tăiat ilegal din pădurea composesorală, prejudiciul creat fiind de 51.168 lei, intrunesc elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute și pedepsită de art. 98 alin.1, 3,4, lit.a din Legea 26/1996 modificată, cu aplicarea art.41 alin.2 penal.
Faptele fiind comise in concurs real, sunt aplicabile prevederile art.33 lit.a penal, iar pentru că pe parcursul procesului a intrat în vigoare noul cod silvic (Legea nr.46/2008), instanța a reținut în sarcina inculpatului și dispozițiile legii penale mai favorabile, conform art.13 penal.
Cu privire la caracterizarea inculpatului, s-a reținut că acesta a cooperat cu foarte mare greutate cu organele de cercetare penală refuzând să dea detalii cu privire la modalitatea concretă de comitere a faptelor, iar din cuprinsul cazierului judiciar al inculpatului rezultă că acesta posedă antecedente penale fiind condamnat prin sentința penală nr.179/10.04.2000 a Judecătoriei Zalău la 1.000.000 lei amendă penală, pentru săvârșirea infracțiunii de lovire, prevăzută de art.180 alin.2 penal.
Având în vedere criteriile generale de individualizare a pedepselor prevăzute de art.72 penal, instanța a stabilit inculpatului o pedeapsă de 2 ani închisoare pentru comiterea infracțiunii de tăiere fără drept de arbori nemarcați și o pedeapsă de 3 ani închisoare pentru comiterea infracțiunii de furt de arbori tăiați fără drept, iar in urma contopirii pedepselor susmenționate, conform art.33 lit.a penal raportat la art.34 lit.b penal, instanța a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare.
Referitor la modul de executare al pedepsei, având în vedere că pedeapsa închisorii aplicată nu este mai mare de 3 ani, iar inculpatul nu este recidivist, instanța a apreciat că scopul pedepsei poate fi atins și fără privare de libertate a inculpatului, astfel în baza art.861și art.862penal a suspendat executarea pedepsei susmenționată pe o perioadă de 6 ani, care constituie termen de încercare pentru inculpat sub supravegherea Serviciului de Probațiune de pe lângă TRIBUNALUL SĂLAJ.
Pe durata termenului de încercare, inculpatul urmează a se supune măsurilor de supraveghere prevăzute de art.863lit.a, b, c, d penal, respectiv: a) să se prezinte, la datele fixate, la Serviciul de Probațiune de pe lângă TRIBUNALUL SĂLAJ; b) să anunțe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, resedință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea; c) să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă; d) să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existență.
Totodată, instanța a făcut aplicarea art.71 alin.1 penal și art.71 alin.5 penal.
De asemenea, în baza art.359 pr.penală, s-a atras atenția inculpatului asupra prevederilor art.864penal privind revocarea beneficiului suspendării condiționate, în cazul săvârșirii de noi infracțiuni.
II )Soluționarea laturii civile a cauzei.
Ca urmare a faptelor comise de inculpat, partea vătămată s-a constituit parte civilă în cauză, solicitând obligarea inculpatului, în solidar cu partea responsabilă civilmente Ocolul Silvic, la plata sumei de 60.890 lei, cu dobânzi aferente, reprezentând contravaloarea materialului lemnos tăiat ilegal precum și plata cheltuielilor judiciare ocazionate cu purtarea proceselor.
Din cuprinsul raportului de expertiză tehnică-judiciară rezultă că valoarea prejudiciului conform fișelor de calcul a volumului de masă lemnoasă rezultată din arborii tăiați ilegal, a fost calculat corect ( 369).
Având în vedere prevederile art.998 civil, instanța a constatat îndeplinite condițiile răspunderii civile delictuale in sarcina inculpatului (fapta ilicită, prejudiciu, vinovăție și legătura de cauzalitate), sens în care a admis doar în parte acțiunea civilă formulată de către partea civilă și a obligat inculpatul la plata sumei de 60.890 lei despăgubiri civile în favoarea acestei părți civile, mai puțin dobânda aferentă deoarece nu s-a putut stabili data exactă a comiterii faptelor.
Totodată, instanța a constatat că pe parcursul acestui proces penal nu s-a făcut dovada existenței vreunui raport juridic civil (de prepușenie) între inculpatul și Ocolul Silvic, sens în care s-a respins ca nefondată cererea părții civile privind obligarea părții responsabile civilmente Ocolul Silvic la plata despăgubirilor civile în solidar cu inculpatul.
Împotriva acestei sentințe penale au declarat apel inculpatul și partea civilă.
În motivele de apel formulate partea civilă (12) a arătat că în mod greșit instanța a respins ca nefondată cererea sa de obligare a Ocolului Silvic în solidar cu inculpatul la plata despăgubirilor civile, pentru faptul că nu s-a făcut dovada existenței vreunui raport juridic între inculpat și Ocolul Silvic. Se arată că persoana responsabil civilmente este persoana chemată în procesul penal să răspundă potrivit legii civile pentru paguba provocată prin fapta inculpatului.
Instituirea acestei calități procesuale are menirea de a proteja persoana care a suferit un prejudiciu material. pădurii aparținând ui îi revenea Ocolului Silvic, acesta fiind astfel răspunzător alături de inculpat pentru repararea prejudiciului.
Inculpatul, în motivele de apel depuse (100) a arătat că, instanța de fond nu a ținut cont de expertiza tehnică efectuată unde la capitolul concluzii se arată că "făptuitorul și transportatorul masei lemnoase nu a fost identificat corect", că în perioada anterioară controlului au tăiat lemne și alte persoane, că cei 45 de arbori tăiați au fost pentru biserică și căminul cultural. Arată că întrucât, în cauză există dubii, acestea trebuie să-i profite în virtutea principiului "în dubio pro reo".
Prin decizia penală nr. 106 din 12 noiembrie 2009 pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Sălaj s-a admis apelul declarat de inculpatul împotriva sentinței penale nr.322/17.10.2008 a Judecătoriei Zalău, în privința individualizării pedepsei aplicate, modalității de executare și laturii civile.
A fost desființată hotărârea atacată și judecând în fond cauza, în aceste limite a fost condamnat inculpatul (fiul lui și, născut la data de 08.09.1955, în loc. jud.S, cetățean român, cu antecedente penale, domiciliat în loc. nr.44, com. jud.S, CNP -) la 1 an închisoare pentru comiterea infracțiunii de tăiere fără drept de arbori nemarcați, prev.de art.32 alin.1, 3, 4 lit.a din G nr.96/1998 cu aplicarea art.13 penal și art.41 alin.2 penal, cu aplicarea art.74, 76 lit.c penal și la 2 ani închisoare pentru comiterea infracțiunii de furt de arbori tăiați ilegal, prev.de art.98 alin.1, 3, 4 lit.a din 26/1996 cu aplicarea art.13 penal și art.41 alin.2 penal și art.74, 76 lit.d penal.
În baza art.33 lit.a și 34 lit.b penal s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea, de2 ani închisoare.
În baza art.81 penal a suspendat condiționat executarea pedepsei pe o perioadă de 4 ani termen de încercare. S-a atras atenția asupra prevederilor art.83 penal, privind revocarea pedepsei în cazul săvârșirii de noi infracțiuni.
S-a menținut aplicarea dispozițiilor art.71 penal.
În baza art.998 civil, art.14 și 346.pr.penală a obligat inculpatul la plata sumei de 15.813 lei despăgubiri civile către parte civilă.
S-au menținut restul dispozițiilor sentinței penale atacate.
S-a respins ca nefondat apelul declarat de partea civilă împotriva sentinței penale nr.322/17.10.2008 a Judecătoriei Zalău.
A fost obligată partea civilă la 100 lei cheltuieli judiciare către stat.
Tribunalul a reținut că apelul declarat de inculpat a fost fondat, iar apelul părții civile nefondat, pentru următoarele considerente:
Prin sentința penală nr.322/17.10.2008 a Judecătoriei Zalăus -a dispus condamnarea inculpatului, la 3 ani închisoare, pentru comiterea infracțiunii de sustragere de arbori nemarcați și la 2 ani închisoare pentru comiterea infracțiunii de tăiere de arbori nemarcați, pedepsele fiind contopite în pedeapsa cea mai grea, de: 3 ani, pe care inculpatul o are de executat în condițiile art.861Cod penal, respectiv sub supravegherea Serviciului de Probațiune de pe lângă TRIBUNALUL SĂLAJ.
S-a reținut că inculpatul, în perioada 2004-2005 în mod repetat a tăiat pe timp de zi și noapte singur sau împreună cu alte persoane, un nr.de 158 arbori nemarcați, din pădurea ui, arbori pe care și i-a însușit în mod nelegal.
În perioada 2004-2005 inculpatul a fost președinte al ui până la sfârșitul lunii decembrie 2005.
În cauză au fost întocmite 2 procese-verbale de constatare a infracțiunii silvice, respectiv proces-verbal nr.-/2006 și nr.-/2006 pe numele inculpatului. În primul proces-verbal încheiat la data de 3.05.2006 se arată că acesta a tăiat fără drept 45 arbori în luna noiembrie 2005 din locul Corbi în partida ua 30, iar cel de-al doilea proces-verbal a fost încheiat în data de 7.06.2006 și se menționează generic că în perioada 2004-2005 tăiat fără drept 113 arbori din locul Corbi și în partida, ua 26-30 și 30. Inculpatul a semnat ambele procese-verbale de constatare a infracțiunii silvice însă cu ocazia audierii a arătat că nu cunoștea conținutul lor.
Din declarațiile martorilor audiați și din declarațiile inculpatului s-a reținut că într-adevăr, inculpatul a tăiat un nr.de 45 de arbori din pădure, pentru biserică și căminul cultural, în vederea confecționării de mese și scaune. Însă, acești arbori nu au fost marcați, iar inculpatul în declarația dată (228) a arătat că întrucât acești arbori erau din pădurea ui a considerat că nu este necesară marcarea lor, aceasta putând a se face și ulterior.
Din raportul de expertiză efectuat în cauză (87) s-a reținut că SC SRL a emis 2 facturi: factura nr.-, din 3.10.2005 pentru un nr.de 250 tabureți din lemn și factura - din 19.03.2006 pentru un nr.de 30 mese, menționându-se că se compensează cu 60 mc fag, neexistând însă nici un act în acest sens.
De asemenea SC SRL Jae xploatat un nr.de 45 de arbori.
Referitor la procesul-verbal nr.- din 7.06.2006 s-a reținut că acesta a fost încheiat pentru tăierea a 113 arbori în locul Corbi și în UP V, ua 26-30 și 90. Însă în data de 28.10.2003 s-a încheiat un proces-verbal, anexă la contractul 2744 din 28.10.2003 între, în calitate de președinte al ui și în calitate de pădurar, prin care s-a predat în gestiunea acestuia suprafața de 240,5 ha pădure, anexându-se lista unităților amenajistice și a suprafețelor acestora (142) și o hartă de unde se poate constata că în UP V nu există ua 90, iar toate subparcelele sunt delimitate (ua 26A, 26C, 26A1, 26A2.).
De asemenea, în data de 2.11.2004 s-a încheiat un alt proces-verbal de predare a suprafeței de 9,5 ha aparținând ui între gestiunea Ocolului Silvic, pentru partida UP IV ua 90%.
Atâta timp cât în procesul-verbal încheiat nu au fost indicateîn concretlocurile de unde s-a constatat că inculpatul a tăiat lemnele, mai mult a fost trecut un loc UP V ua 90 care nu figurează ca existent în pădurea ui, iar cu ocazia controlului nu s-a găsit caietul de inventar, faptele fiind descrise generic, în decursul unei perioade de 2 ani, se apreciază că există dubii în legătură cu întrunirea elementelor constitutive ale acestor infracțiuni. Obiectul material al infracțiunii de tăiere, respectiv sustragere de material lemnos îl constituie arborii care se susține că nu au fost marcați. Or, pentru a putea verifica pe de o parte dacă aceștia s-au tăiat iar pe de altă parte dacă au fost marcați, este necesar ca ei să fie individualizați corect cu indicarea exactă a locurilor (partide, parcele și subparcele) și nu generic, nu s-a menționat în procesul-verbal de constatare a infracțiunii. Or, având în vedere principiul "în dubio pro reo", orice dubiu profită inculpatului.
De asemenea, analizând sentința penală atacată s-a constatat că la individualizarea pedepsei aplicate inculpatului nu s-a avut în vedere vârsta inculpatului, conduita acestuia în societate, starea de sănătate.
Referitor la apelul declarat de partea civilă, în privința obligării solidare a inculpatului alături de Ocolul Silvic la repararea pagubei, s-a reținut că raportul de prepușenie necesar pentru a angaja răspunderea în condițiile art.1000 alin.3 cod civil este de fapt un raport de abandon, prepusul prestând o activitate din însărcinările comitentului care îi poate da îndrumări obligatorii. Principalul izvor de drept al raportului de prepușenie îl constituie contractul de muncă, dar acest raport poate fi transmis temporar și printr-un act civil.
Ceea ce interesează în cadrul raportului de prepușenie este determinarea persoanei fizice sau în interesul căruia se desfășoară activitățile și care la momentul săvârșirii faptei avea autoritate de a da directive prepusului.
Or, între inculpat, în calitate de președinte al ui și Ocolul Silvic nu a existat un asemenea raport, astfel încât în lipsa lui nu va putea răspunde pentru prejudiciul cauzat de inculpat, chiar dacă gestiunea pădurii era în sarcina Ocolului Silvic.
Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs în termen legal Parchetul de pe lângă TRIBUNALUL SĂLAJ, inculpatul și partea civilă.
Parchetul de pe lângă TRIBUNALUL SĂLAJa criticat hotărârea instanței de apel ca fiind nelegală și netemeinică în privința individualizării pedepsei aplicate, a modalității de executare și a laturii civile, arătând că nu se justifica reducerea pedepsei și nici suspendarea condiționată a executării acesteia, inculpatul făcându-se vinovat de tăierea și sustragerea a 158 de arbori nemarcați și nu 45, TRIBUNALUL SĂLAJ reținând greșit că dacă nu au fost indicate în procesul-verbal de constatare a infracțiunii în concret locurile din care inculpatul a tăiat ceilalți 113 arbori există dubii care profită inculpatului.
Insă, pe lângă procesul-verbal de constatare a infracțiunii există și procesul-verbal de măsurare la din 6 iunie 2006, încheiat în prezența inculpatului și din care reies locurile din care au fost tăiați arborii, inculpatul fiind cel care a indicat care nu prezentau marca silvică.
Având în vedere că inculpatul se face vinovat de tăierea a 158 de arbori, nu se impunea reducerea pedepsei și schimbarea modalității de executare, iar acesta trebuia obligat la despăgubiri în sumă de 60.890 lei.
Inculpatul a solicitat în principal achitarea sa pentru infracțiunile de tăiere fără drept de arbori, prev.de art.32 alin.1,3,4 lit.a din nr.OG96/1998 cu aplicarea art.41 alin.2 penal și de furt de arbori, prev.de art.98 alin.1,3,4 lit.a din Legea nr.26/1996 modif. cu aplicarea art.41 alin.2 penal, în temeiul art.10 lit.c pr.penală, iar în subsidiar achitarea sa în temeiul art.10 lit.1pr.penală, coroborat cu art.181penal și aplicarea unei sancțiuni cu caracter administrativ.
Consideră inculpatul că hotărârea prin care s-a dispus condamnarea sa nu are suport juridic, iar prejudiciul nu există, deoarece materialul lemnos a fost valorificat cu aprobarea membrilor ui, în scop caritabil.
Invocă inculpatul împrejurarea că în perioada în care i se reține săvârșirea faptelor, din pădurea ui au tăiat arbori și alte persoane.
Inculpatul a invocat prevederile art.3859pct.18 pr.penală ca și motiv de recurs care poate fi luat în considerare din oficiu, având în vedere că nu a depus motivele de recurs cu cel puțin 5 zile înaintea primului termen de judecată, astfel cum dispune art.38510alin.2 pr.penală.
Partea civilă a depus motivele de recurs cu o zi înaintea primului termen de judecată, și nu cu cel puțin 5 zile înainte, astfel că va fi examinat doar prin prisma motivelor de recurs care potrivit prevederilor art.3859alin.3 pr.penală pot fi luate în considerare din oficiu.
Partea civilă a solicitat obligarea inculpatului la plata sumei totale de 60.890 ron, iar în latura penală a cauzei a solicitat casarea deciziei recurate și menținerea sentinței instanței de fond, arătând că greșit a reținut instanța de apel că probele testimoniale administrate fac dovada tăierii doar a unui număr de 45 de arbori din pădure și că eronat s-a apreciat că în procesul verbal nr.-/2006 nu sunt indicate în mod concret locurile de unde s-a constatat tăierea arborilor, câtă vreme acest proces verbal menționează exact locul numit Corbi și din UP V, ua 26-30, 90.
Mai solicită partea civilă antrenarea răspunderii civile și a Ocolului Silvic în calitate de parte responsabilă civilmente.
Verificând hotărârea atacată, pe baza actelor și lucrărilor din dosarul cauzei, conform prevederilor art.38514pr.pen. curtea constată că recursurile declarate de Parchetul de pe lângă TRIBUNALUL SĂLAJ și de partea civilă sunt fondate și vor fi admise, iar recursul inculpatului nu este fondat și va fi respins pentru considerentele care vor fi expuse în continuare.
Astfel, instanța de fond a stabilit o stare de fapt corectă, susținută de probele administrate în cauză.
A rezultat din ansamblul probator că n perioada 2004- 2005, in mod repetat, pe timp de zi, singur sau impreună cu alte persoane, inculpatul a tăiat fără drept 158 arbori nemarcați din pădurea ui, cauzând un prejudiciu efectiv de 51.168 lei fără TVA (60.890 lei cu TVA).
Tot în perioada 2004-2005, inculpatul și-a insușit singur sau cu ajutorul altor persoane materialul lemnos tăiat ilegal din pădurea composesorală, prejudiciul creat fiind de 51.168 lei, fără TVA.
Inculpatului a recunoscut în cursul urmăririi penale și în cursul judecății, în declarațiile date, că a tăiat arbori nemarcați din pădure, justificându-și fapta prin aceea că a considerat că dacă arborii se aflau în proprietatea ui, nu este nevoie ca arborii să fie marcați pentru tăiere, marcarea lor putându-se face și ulterior tăierii (19, 20, 227,228).
Această apărare a inculpatului nu poate fi primită, deoarece potrivit prevederilor legale arborii aflați în proprietatea composesoratelor se exploatează cu respectarea reglementărilor silvice în vigoare.
Potrivit art.32 din OUG nr.96/1998, în forma în vigoare la data comiterii faptelor, constituie infracțiune tăierea fără drept de arbori din fondul forestier național sau din vegetația forestiera situata pe terenuri din afara acestuia,indiferent de forma de proprietate, de către proprietari, deținători sau de către oricare alta persoană.
Art.2 din același act normativ prevede că ndiferent de forma de proprietate, strategia de punere in valoare economica, sociala si ecologica a pădurilor este un atribut al statului. In condițiile respectării dreptului de proprietate, pădurile din România sunt administrate si gospodărite intr-un sistem unitar, vizând valorificarea continua, in folosul generațiilor actuale si viitoare, a funcțiilor lor ecologice si social-economice.
Art.5 din același act normativ dispune că itularii dreptului de proprietate asupra fondului forestier, proprietate publica sau privata, trebuie să își exercite dreptul de proprietate in limitele si in condițiile legii.
Art.8 lit.h din același act normativ prevede că în vederea respectării reglementarilor referitoare la regimul silvic, proprietarii de păduri si deținătorii cu orice titlu au obligația sa execute tăieri de arbori numai după punerea in valoare si eliberarea documentelor specifice de către personalul silvic autorizat.
Art.10 dispune că exploatarea masei lemnoase se face numai in conformitate cu prevederile amenajamentelor silvice, studiilor sumare de amenajare si cu respectarea instrucțiunilor privind termenele, modalitățile si epocile de recoltare si transport al materialului lemnos din păduri, emise de autoritatea publica centrala care răspunde de silvicultura.
Pentru masa lemnoasa destinata a se exploata, proprietarii sau deținătorii cu orice titlu întocmesc acte de punere in valoare, in conformitate cu normele tehnice in vigoare, cu inventarierea prealabila a arborilor destinați tăierii, de către personalul silvic delegat sa utilizeze ciocanul silvic de marcat.
Așadar, din coroborarea acestor prevederi legale rezultă că pentru tăierea arborilor nu era suficientă aprobarea membrilor ui, ci era necesară și respectarea dispozițiilor legale privind marcarea arborilor ce urmau a fi tăiați.
Raportul de expertiză tehnică-judiciară efectuat în cauză (365-373), concluzionat că valoarea prejudiciului conform fișelor de calcul a volumului de arbori tăiați ilegal a fost calculată corect, iar volumul calculat pentru tăiate în delict a fost stabilit corect conform proceselor-verbale (11-15).
Martorii, și, au confirmat acuzațiile aduse inculpatului, relatând că din arborii tăiați inculpatul a împărțit material lemnos între membrii composesoratului, că a fost văzut în pădure în timp ce dădea indicații drujbiștilor și tractoristului cu privire la tăierea și scoaterea arborilor din pădure. În cursul lunii iunie 2005, pădurarul l-a prins de două ori pe inculpatul în pădure, în timp ce tăia lemne, acesta fiind însoțit de un drujbist și un tractorist. (85, 87, 236, 265, 308, 309, 397).
Împrejurarea că în perioada în care i se impută inculpatului că a tăiat arbori nemarcați ar fi tăiat din pădurea arbori și alte persoane, nu este de natură a crea un dubiu care să profite inculpatului, câtă vreme s-a stabilit cu certitudine că inculpatul a tăiat 158 de arbori nemarcați, din cei 660 de arbori tăiați din pădurea ui.
Nu poate fi primită nici apărarea inculpatului că nu a știut ce semnează atunci când a semnat procesele verbale de constatare a infracțiunii silvice, câtă vreme și-a asumat calitatea de presedinte al ui, funcție ce presupune cunoștințe de bază în domeniul silvic.
Mai mult decât atât, orice persoană majoră, cu deplină capacitate de exrcițiu, este presupusă a cunoaște consecințele semnării oricăror acte sau procese verbale.
În mod greșit a reținut TRIBUNALUL SĂLAJ că nu au fost indicate în procesul-verbal nr.-/2006 în concret locurile din care inculpatul a tăiat cei 113 arbori, deoarece în privința acestora la data de 6.06.2006 a fost încheiat procesul-verbal de măsurare la, în prezența inculpatului, în care sunt menționate locurile din care au fost tăiați arborii,inculpatul fiind cel care a indicat care nu prezentau marca silvică.
Procesul-verbal de constatare a infracțiunii s-a încheiat în data de 7.06.2006 și a fost semnat de inculpat fără obiecțiuni, la fel ca și procesul verbal de măsurare la din ziua precedentă.
În consecință, curtea constată dovedită vinovăția inculpatului în tăierea și sustragerea a 158 arbori nemarcați, în valoare totală de 51.168 fără TVA.
În raport de fapta concretă, gradul de pericol social al acesteia, persoana inculpatului, care posedă antecedente penale, valoarea ridicată a pagubei produse, curtea constată că instanța de fond a realizat o corectă individualizare atât a pedepsei aplicate inculpatului, cât și a modalității de executare a acesteia.
Partea civilă a solicitat obligarea inculpatului la plata sumei de 60.890 lei, sumă ce include și TVA, însă având în vedere împrejurarea că potrivit prevederilor legale în vigoare composesoratele nu sunt plătitoare de TVA, aceasta nu este îndereptățită la a pretinde și TVA.
În ce privește dobânda legală solicitată de partea civilă în constituirea de parte civilă a se acorda de la data comiterii faptei, curtea constată că aceasta se cuvine de la data rămânerii definitive a hotărârii, dată la care prejudiciul este stabilit cu certitudine.
Referitor la solicitarea părții civile de antrenare a răspunderii civile a Ocolului Silvic în calitate de parte responsabilă civilmente, curtea reține că inculpatul nu a avut calitatea de angajat al acestei unități și nu a săvârșit faptele în exercitarea vreunei activități sau atribuții încredințate de Ocolul Silvic, astfel că solicitarea făcută nu este întemeiată și nu i se poate da curs.
Pentru toate considerentele prezentate curtea urmează ca n baza art.38515pct.2 lit.a pr.pen. să admită recursurile declarate de Parchetul de pe lângă TRIBUNALUL SĂLAJ și de partea civilă împotriva deciziei penale nr.106 din data de 12.11.2009 a Tribunalului Sălaj, pe care o va casa în întregime și va menține sentința penală nr.322/17.10.2008 a Judecătoriei Zalău în latura penală, apelul fiind greșit admis.
În baza art.14, 346.pr.pen. art.998 civil va fi obligat inculpatul să plătească părții civile suma de 51.168 lei, cu dobânda legală de la data rămânerii definitive a hotărârii, cu titlu de despăgubiri civile.
În baza art.38515pct.1 lit.b pr.pen. se va respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul împotriva aceleiași decizii.
În baza art.189 pr.penală se va stabili suma de 100 lei ca onorariu parțial pentru apărătorul din oficiu al inculpatului, av., sumă ce se va avansa din.
În baza art.192 alin.2 pr.penală va fi obligat inculpatul să plătească suma de 500 lei cu titlu de cheltuieli judiciare în favoarea statului în recurs.
În baza art.192 alin.3 pr.penală celelalte cheltuieli judiciare vor rămâne în sarcina statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECI D E:
În baza art.38515pct.2 lit.a pr.pen. admite recursurile declarate de Parchetul de pe lângă TRIBUNALUL SĂLAJ și de partea civilă împotriva deciziei penale nr.106 din data de 12.11.2009 a Tribunalului Sălaj, pe care o casează în întregime și menține sentința penală nr.322/17.10.2008 a Judecătoriei Zalău în latura penală.
În baza art.14, 346.pr.pen. art.998 civil, obligă pe inculpatul să plătească părții civile suma de 51.168 lei, cu dobânda legală de la data rămânerii definitive a hotărârii, cu titlu de despăgubiri civile.
În baza art.38515pct.1 lit.b pr.pen. respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul împotriva aceleiași decizii.
În baza art.189 pr.penală stabilește suma de 100 lei ca onorariu parțial pentru apărătorul din oficiu al inculpatului, av., sumă ce se va avansa din.
În baza art.192 alin.2 pr.penală obligă pe inculpatul să plătească suma de 500 lei cu titlu de cheltuieli judiciare în favoarea statului în recurs.
În baza art.192 alin.3 pr.penală celelalte cheltuieli judiciare rămân în sarcina statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din data de 17 februarie 2010.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER
- - - - - - -
Red./
7 ex./27.02.2010
Jud.fond:
Jud.apel:;
Președinte:Livia MangoJudecători:Livia Mango, Delia Purice, Ioana Cristina
