Infractiuni silvice Spete. Decizia 22/2008. Curtea de Apel Oradea
| Comentarii |
|
R OM ÂNIA
CURTEA DE APEL ORADEA
-Secția penală și pentru cauze cu minori
Dosar nr-
DECIZIA PENALĂ NR. 22/R/2008
Ședința publică din 17 ianuarie 2008
PREȘEDINTE: Țarcă Gabriela președintele secției
JUDECĂTOR 2: Pătrăuș Mihaela
JUDECĂTOR 3: Groza Gheorghe G - președintele instanței
Procuror:
Grefier:
S-a luat în examinare recursul penal declarat de inculpatul, trimis în judecată pentru comiterea infracțiunii prev. și ped. de art. 32 alin. 2 din OG nr. 96/1998, împotriva deciziei penale nr. 292/A din 22 octombrie 2007 Tribunalului Bihor, prin care s-a menținut sentința penală nr. 501 din 17 noiembrie 2006 Judecătoriei Aleșd.
La apelul nominal făcut în cauză s-a prezentat inculpatul recurent personal și asistate de apărătorul său ales, av. și a lipsit partea civilă intimată Direcția Silvică
Procedura de citare a fost legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei în sensul celor de mai sus, după care:
Nefiind excepții sau cereri prealabile, instanța a acordat părților cuvântul asupra recursului.
Apărătorul inculpatului recurent a solicitat admiterea recursului și casarea hotărârilor, în principal în sensul achitării inculpatului, în temeiul dispozițiilor art. 11 pct. 2 lit. a rap. la art. 10 lit. c Cod procedură penală și în subsidiar în temeiul dispozițiilor art. 11 pct. 2 lit. a rap. la art. 10 lit. b/1 Cod procedură penală. În motivarea recursului s-a susținut că instanțele au reținut în mod cu totul eronat că inculpatul recurent este autorul faptei, din probele administrate în cauză rezultând, fără putință de tăgadă că inculpatul nici nu a fost prezent la tăierea arborilor și că pădurea din care s-au tăiat arborii nemarcați aparține inculpatului, însă acesta și-a dat consimțământul la tăiere, cu convingerea că aprobările necesare vor fi obținute de frații, aspect relatat și de martorii audiați, din declarațiile cărora reiese că aceasta este practica în zonă. Cu privire la cererea subsidiară, s-a arătat că inculpatul nu a mai săvârșit fapte de natură penală, fiind fără antecedente penale și constrâns să vândă lemne din pădurea proprietate personală, neștiind că încalcă vreo dispoziție legală. S-a mai invocat greșita obligare a inculpatului recurent, de către instanța de apel, la plata onorariului din oficiu.
Procurorul a solicitat respingerea recursului, arătând că hotărârile recurate sunt temeinice și legale, atât sub aspectul reținerii stării de fapt, cât și a vinovăției inculpatului.
Inculpatul recurent, în ultimul cuvânt, a solicitat să se ia act de concluziile apărătorului său ales.
CURTEA DE APEL
Asupra recursului penal de față, pe baza actelor și lucrărilor de la dosar, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 501 din 17 noiembrie 2006, Judecătoria Aleșd, în baza art. 334 Cod procedură penală, a dispus schimbarea încadrării juridice a faptei din infracțiunea prev. de art. 32 al.3 din Legea nr. 75/2002 în infracțiunea prev. de art. 32 alin. 2 din nr.OG 96/1998.
În baza art. 32 alin. 2 din OG 96/1998, s-a dispus condamnarea inculpatului, pentru săvârșirea infracțiunii de tăiere ilegală de arbori, la o pedeapsă de 1 an închisoare.
În baza art. 81 Cod penal s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei pe durata unui termen de încercare de 3 ani, stabilit conform art. 82 Cod penal, și i s-a atras atenția inculpatului conform art. 359 Cod procedură penală, asupra condițiilor revocării suspendării.
A fost respinsă cererea părții civile Direcția Silvică B, prin Ocolul Silvic Aleșd, cu privire la obligarea inculpatului la plata despăgubirilor civile.
A fost obligat inculpatul la plata cheltuielilor judiciare.
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut că, în cursul lunii iunie 2005, inculpatul, pe timp de zi, s-a deplasat în pădurea proprietate personală, situată pe raza loc. Vadu, și a tăiat 2 arbori specie, fără a avea aprobare și fără ca arborii să fie marcați.
Conform fișei de calcul întocmită de Ocolul Silvic Aleșd, valoarea materialului lemnos este de 6,432 mc, iar valoarea acestuia este de 25.919.390 ROL.
Urmare a intrării în vigoare a Ordinului 416/13.06.2006, emis de Ministrul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale, prețul unui mc de masă lemnoasă pe picior, pe baza căruia se calculează valoarea despăgubirilor pentru pagubele produse fondului forestier și vegetației forestiere, este de 69 lei/mc.
Întrucât această valoare este aplicabilă și în cazul infracțiunii ce formează obiectul prezentei cauze, în baza art. 334 Cod procedură penală, a fost schimbată încadrarea juridică a faptei din infracțiunea prev. de art. 32 alin. 3 din Legea nr. 75/2002 în infracțiunea prev. de art. 32 alin. 2 din OG 96/1998.
Tribunalul Bihor, prin decizia penală nr. 292/A din 22 octombrie 2007 respins ca nefundat apelul declarat de inculpat, reținând că starea de fapt a fost corect reținută, iar pedeapsa just individualizată.
Împotriva acestei decizii, în termen legal, a declarat recurs inculpatul, solicitând casarea și modificarea hotărârilor pronunțate în cauză, în sensul achitării sale, în principal în temeiul dispozițiilor art. 11 pct. 2 lit. a rap. la art. 10 lit. c Cod procedură penală, iar în subsidiar în temeiul dispozițiilor art. 11 pct. 2 lit. a rap. la art. 10 lit. b/1 Cod procedură penală.
În motivarea recursului s-a susținut că instanțele au reținut în mod greșit că inculpatul s-ar face vinovat de comiterea infracțiunii reținută în sarcina sa, din probele administrate în cauză reieșind, fără putință de tăgadă, că inculpatul nici nu a fost prezent la tăierea arborilor, că pădurea din care s-au tăiat arborii nemarcați aparține într-adevăr inculpatului recurent și că acesta și-a dat consimțământul la tăiere având convingerea că toate aprobările necesare vor fi ulterior obținute. Cu privire la cererea subsidiară s-a arătat că inculpatul nu a mai săvârșit nici o faptă penală și că a fost constrâns să vândă lemnele, dându-și consimțământul fără să știe că a încălcat vreo normă legală.
S-a mai invocat greșita obligare a inculpatului recurent, de către instanța de apel, la plata onorariului pentru apărarea din oficiu.
Examinând decizia prin prisma recursului declarat de inculpat,cât și din oficiu, potrivit dispozițiilor art. 385/15 alin. 6 și art. 385/15 alin. 14 Cod procedură penală, sub aspectul tuturor motivelor de casare prevăzute de art. 385/9 Cod procedură penală, curtea constată că aceasta este legală și temeinică, iar recursul declarat de inculpat este nefondat și va fi respins ca atare, potrivit dispozitivului prezentei.
Astfel, se constată că instanțele au reținut în mod corect situația de fapt și au stabilit vinovăția inculpatului pe baza unei juste apreciere a probelor administrate, dând faptei comise de acesta încadrarea juridică corespunzătoare.
Astfel, în faza de urmărire penală (fila 15), inculpatul recurent personal a recunoscut că el a tăiat cei doi arbori esență care nu erau marcați, arbori pe care ulterior i-a vândut numitului. De asemenea, în data de 9 noiembrie 2005 (fila 11 din dosarul de urmărire penală), inculpatul recurent a condus în teren organele de poliție și, în prezența martorilor asistenți a indicat rezultate în urma tăierii ilegale. De asemenea, în declarația dată în fața instanței de fond (fila 8), inculpatul recurent recunoaște, de asemenea, comiterea faptei, pentru ca abia ulterior să-și schimbe poziția.
Astfel fiind, este evident că în speță sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii prev. de art. 32 alin. 1 din OG nr. 96/1998 care sancționează tăierea și de către proprietari, fără drept, de arbori din fondul forestier național, indiferent de forma de proprietate.
Față de cele mai sus arătate, nu se poate reține că inculpatul recurent nu ar fi săvârșit infracțiunea reținută în sarcina sa.
De asemenea, nu se poate reține nici că fapta nu ar prezenta gradul de pericol social al unei infracțiuni, la aprecierea pericolului social neputându-se ține seama doar de persoana inculpatului.
De altminteri, faptul că inculpatul nu a mai fost sancționat penal a fost luat în considerare de prima instanță la individualizarea pedepsei.
Cu privire la onorariul avocațial în sumă de 100 lei, la plata căruia a fost obligat inculpatul de instanța de apel, curtea va reține că, deși la termenul de judecată din 26 februarie 2007, inculpatul a fost asistat de apărătorul său ales, la primul termen de judecată, din 29 ianuarie 2007, în cauză s-a prezentat apărătorul care a fost desemnat din oficiu de Baroul Bihor pe seama inculpatului, astfel că în mod corect s-a dispus obligarea inculpatului la plata onorariului avocațial pentru apărarea din oficiu.
Față de cele ce preced, curtea va reține că recursul declarat de inculpat este nefondat și îl va respinge ca atare, în baza art. 385/15 pct. 1 lit. b Cod procedură penală, urmând ca, în baza art. 192 alin. 2 Cod procedură penală, inculpatul recurent să fie obligat la plata sumei de 50 lei, cheltuieli judiciare în recurs.
PENTRU ACESTEMOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
În baza art. 385/15 pct. 1 lit. b Cod procedură penală,
RESPINGE ca nefondat recursul penal declarat de inculpatul recurent, domiciliat în Vadu, nr. 974, jud. B, împotriva deciziei penale nr. 292/A din 22 octombrie 2007, pronunțată de Tribunalul Bihor, pe care o menține în întregime.
Obligă pe recurent să plătească statului suma de 50 lei, cheltuieli judiciare în recurs.
DEFINITIVĂ.
Pronunțată în ședința publică azi, 17 ianuarie 2008.
pt. PREȘEDINTE, pt. JUDECĂTOR, JUDECĂTOR, GREFIER,
- - - - -
în concediu de în concediu de
odihnă, semnează de odihnă, semnează
președintele președintele
instanței instanței
- -
red. în concept - Gh. 30.01.2008
lud. apel -
jud. fond
dact. 2 ex. 6.02.2008, pc
Președinte:Țarcă GabrielaJudecători:Țarcă Gabriela, Pătrăuș Mihaela, Groza Gheorghe
