Infractiuni silvice Spete. Decizia 462/2008. Curtea de Apel Bacau
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BACĂU
SECȚIA PENALĂ, CAUZE MINORI SI FAMILIE
DECIZIA PENALĂ NR.462
Ședința publică din 22 iulie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Dumitru Pocovnicu
JUDECĂTOR 2: Ecaterina Ene
JUDECĂTOR 3: Ștefan Nimineț
*
GREFIER - - -
*
Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de APEL BACĂU -
legal reprezentat de
PROCUROR -
La ordine a venit pronunțarea privind recursurile declarate de inculpații și împotriva deciziei penale nr.180/A din 03.04.2008, pronunțată de Tribunalul Bacău.
Dezbaterile în cauza de față s-au desfășurat în ședința publică din data de 17.07.2008, fiind consemnate în încheierea de ședință din acea zi, care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
CURTEA
- deliberând -
Prin sentința penală nr.724 din 19.dec.2007 a Judecătoriei Moinești pronunțată în dosarul nr-, s-a procedat mai întâi la schimbarea încadrării juridice privind infracțiunile silvice săvârșite de către inculpații, din art.32 alin.l din nr.OG96/1998 cu aplicarea art.41 alin.2 Cp. și art.98 alin.l din Codul silvic (Lg.26/1996), cu aplicarea art.41 alin.2 Cp în art.32 alin.l, 2 din OG96/1998 și art.98 alin.l, 2 din Lg.26/1996, ambele cu aplicarea art.37 lit.b și art.41 alin.2 Cp.
Apoi, inculpatul, fiul lui și, născut la data de 22.08.1980, în localitatea, jud.B, cetățean român. domiciliat în localitatea, jud.B, CNP. -, a fost condamnat după cum, urmează:
- la pedeapsa de 1 an și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii silvice prevăzută de art.32 alin.l, 2 din nr.OG96/1998, cu aplicarea art.37 lit.b și art.41 alin.2 Cp.;
- la pedeapsa de 2 ani închisoare pentru comiterea infracțiunii silvice prevăzută de art.98 alin.l, 2 din Lg.26/1996, cu aplicarea art.37 lit.b și art.41 alin.2 Cod penal.
In baza art.85 Cod penal;
A fost anulată suspendarea condiționată a executării pedepsei de 7 luni închisoare, aplicată prin sentința penală nr.94/6.02.2007 a Judecătoriei Moinești, definitivă la data de 20.02.2007 prin neapelare;
- a fost anulată suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de 2 ani și 6 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr. 1365/12.12.2006 a Judecătoriei Moinești, definitivă la data de 27.03.2007 prin decizia penală nr.131/A/2007 a Tribunalului Bacău.
Aceasta din urmă pedeapsă rezultantă a fost descontopită în pedepsele componente:
- l an și 6 luni închisoare pentru art.32 alin.l, 2, 4 lit.a din nr.OG96/1998 cu aplicareaart.41 alin.2 Cod penal și art.75 lit.c din Cp.
- 2 ani și 6 luni închisoare pentru art.98 alin.l, 2, 4 din Lg.26/1996 cu referire la art.97 alin.4 lit.a din Lg.26/1996, cu aplicarea rt.41 alin.2 și art.75 lit.c din Cp.;
- 700 lei, amendă penală, aplicată prin 610/2 mai 2006 Judecătoriei Moinești, definitivă prin decizia penală nr.649/17.10.2007.
La rândul său și pedeapsa de 700 lei, amendă penală aplicată prin sentința penală nr.610/2006 a Judecătoriei Moineștia fost descontopită în pedepsele componente de 700 lei și respectiv 500 lei, amendă penală.
Faptele fiind concurente, pedepsele aplicate pentru infracțiunile deduse judecății și pedepsele aplicate prin nr.94/6.02.2007 și nr.1365/12.12.2006 ale Judecătoriei Moinești, au fost contopite în pedeapsa cea mai grea de 2 ani și 6 luni închisoare.
Pe lângă pedeapsa principală inculpatului i-a fost aplicată și pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art.64 lit.a teza a II-a și lit.b din Cp. pe durata și în condițiile art.71 Cod penal.
Prin aceeași hotărâre a fost condamnat și inculpatul.
In ceea ce privește latura civilă, inculpații au fost obligați să plătească Direcției Silvice următoarele despăgubiri civile:
- 882,69 lei de către;
- 1486,20 lei de către;
In final, fiecare inculpat a fost obligat la plata de cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a avut în vedere că în luna august 2006, respectiv în datele de 2.08.2006 și 04.08.2006, inculpatul s-a deplasat în pădurea aparținând Ocolului Silvic M de unde a tăiat fără drept, respectiv fără a avea aprobare în acest sens din partea organelor silvice un număr de 40 arbori nemarcați, pe care i-a și sustras. Valoarea pagubei produse de inculpat prin săvârșirea faptelor este de 1486,20 lei.
Instanța de fond a apreciat că scopul pedepsei aplicate putea fi atins doar prin executarea acesteia în condiții de detenție.
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel inculpatul.
Apelul a fost declarat în termen, fără a fi motivat în scris.
Oral, prin avocatul desemnat din oficiu, inculpatul a criticat hotărârea primei instanțe în ceea ce privește greșita sa condamnare în condițiile în care nu a săvârșit infracțiunile silvice reținute în sarcina sa.
In apel, inculpatul CE. nu a înțeles să dea o declarație suplimentară.
Tribunalul a respins apelul ca nefondat, reținând următoarele:
La fond, inculpatul deși nu a recunoscut comiterea faptei a fost totuși de acord cu pretențiile civile ale Direcției Silvice
Deși inculpatul s-a declarat nevinovat, vinovăția sa a fost stabilită în mod corect de către prima instanță, care a făcut o corectă apreciere a probelor administrate în cauză.
In cursul urmăririi penale inculpatul a recunoscut că la data de 4 august 2006 fost surprins în pădurea statului de către pădurarul, care avea în grijă cantonul silvic.
Inculpatul a susținut că se afla în pădure cu căruța trasă de un negru și că în căruță pusese doar crengi. Cu toate acestea, pădurarul a telefonat la Postul de Poliție cerându-i să rămână pe loc însă inculpatul a descărcat căruța și plecat acasă (fila 49 și 50 dosar ).
Dacă într-adevăr în căruță s-ar fi aflat doar crengi adunate din pădure, pădurarul nu ar fi telefonat la poliție și inculpatul n-ar fi avut de ce să plece de la locul faptei cum ar fi fost de așteptat să rămână pe loc pentru a-și susține nevinovăția.
Or, plecarea inculpatului de la locul faptei constituie o dovadă a vinovăției sale.
Susținerile inculpatului că a plecat din pădure cu căruța goală n-au fost dovedite.
La data de 2.08.2006 inculpatul a fost văzut de către martorii - și în pădure, în timp ce tăia și încărca lemne de esență foioase, în căruța trasă de un negru (fila 17-20 dosar urm.pen.)
A fost anunțat pădurarul, care prezentându-se la fața locului s-a certat cu inculpatul. Și de această dată inculpatul a plecat cu lemnele rezultate din tăierea ilegală a arborilor.
Aceasta fiind situația, în mod corect s-a reținut că inculpatul a fost răspunzător de lăsate după tăierea ilegală a arborilor din apropierea locului unde a fost depistat.
Inculpatul a vândut lemnele rezultate din tăierea ilegală a arborilor tot în luna august 2006. De altfel, inculpatul își câștigă existența din valorificarea, lemnelor obținute din tăierea ilegală și furtul arborilor.
Martorii ascultați în cursul urmăririi penale și-au menținut declarațiile în fața instanței de fond (fila 42, 68, 69, 70, 87 165).
Având în vedere cele arătate mai sus, achitarea inculpatului nu este cu putință. Nici reducerea pedepselor nu se justifică.
Având în vedere perseverența infracțională a inculpatului, instanța de fond în mod corect a ajuns la concluzia că scopul pedepsei poate fi atins doar prin executarea efectivă a acesteia.
Împotriva deciziei a declarat recurs în termen legal inculpatul fără nicio motivare în cererea scrisă.
De asemenea a fost înregistrată și cererea de recurs a inculpatului, dar la primul termen de judecată stabilit pentru soluționarea acestuia inculpatul a precizat că nu el a formulat această cerere și că nu a înțeles să exercite calea de atac a recursului.
Verificând decizia pe baza lucrărilor dosarului și din oficiu în limitele prevăzute de art.385/9 al.3 pr.penală, Curtea constată că recursul declarat de inculpatul este fondat pentru considerente ce se vor expune.
Prima instanță și cea de apel au reținut corect situația de fapt, din probele administrate în cauză rezultând că la datele de 2 și 4 august 2006 inculpatul s-a deplasat în pădurea din cantonul silvic și a tăiat 40 arbori nemarcați, fag și, pe care ulterior i-a transportat la domiciliul lui.
Declarațiile inculpatului în care comiterea faptelor nu se coroborează cu nicio altă probă, iar pe de altă parte pentru fapta din 2 aug. 2006 martorii și - au declarat că l-au văzut pe inculpat tăind arbori, anunțându-l pe pădurarul de canton despre acest aspect (19-20, 22-23 ds.ur.p. ).
În ce privește fapta din 4 aug.2006, martorul - pădurar - a declarat în mod constant că l-a surprins pe inculpat în pădure, iar acesta l-a lovit cu toporul, după care a fugit.
Deși a negat fapta de tăiere, în declarațiile date la urmărirea penală, inculpatul a confirmat existența conflictului dintre el și pădurar în data de 4 aug 2006, susținând că el a fost mai întâi lovit.
Față de probele administrate, în mod corect au fost înlăturate apărările formulate de inculpat.
Hotărârea primei instanțe este însă nelegală cu privire la schimbarea încadrării juridice.
Din fișa de calcul rezultă că valoarea arborilor tăiați de inculpat este de 1486,20 lei (fila 14), dar în această valoare se include și taxa pe valoare adăugată de care instanța ar fi trebuit să țină seama numai la soluționarea laturii civile.
De altfel, cu adresa nr. 522 din 22 aug.2006 Ocolul Silvic Mac omunicat că inculpatul a tăiat arbori a căror valoare reprezintă de 18,1 ori contravaloarea unui metru cub de material lemnos pe picior (7 ).
Având în vedere aceste aspecte, decisive pentru stabilirea încadrării juridice, corectă este cea reținută în actul de sesizare a instanței, atât fapta de tăiere, cât și cea de furt de arbori încadrându-se în dispozițiile al.1 art.32 din OG nr. 96/1998, respectiv al.1 al art.98 Cod silvic.
În același timp, hotărârea primei instanțe, este greșită și cu privire la contopirea pedepselor din prezenta cauză cu pedepse pentru care inculpatul a fost condamnat anterior.
Față de împrejurarea că la dosarul cauzei existau două copii ale fișei de cazier cu date diferite, în recurs s-a solicitat o nouă copie, din examinarea căreia rezultă că pedepsele aplicate inculpatului prin sentințele penale nr. 1365/2006, 610/2006 și 94/2006 ale Judecătoriei Moinești au fost contopite prin sentința penală nr.467/13.03.2007 a aceleiași instanțe, pedeapsa rezultantă fiind de 2 ani și 6 luni închisoare, la care s-a adăugat un spor de o lună.
Din examinarea aceleiași fișe rezultă că la data comiterii faptei deduse judecății inculpatul a devenit recidivist în condițiile art.37 lit.b Cod penal, neîmplinindu-se termenul de reabilitare judecătorească deoarece înăuntrul lui, inculpatul a comis alte infracțiuni.
Din considerentele expuse, în baza art.385/15 pct.2 lit.d pr.penală se va admite recursul declarat de inculpatul.
Se va casa în totalitate decizia și numai în parte sentința penală, sub aspectul soluționării laturii penale.
Reținând cauza spre rejudecare și constatând dovedită vinovăția inculpatului, Curtea va dispune condamnarea inculpatului pentru infracțiunile reținute în sarcina sa prin actul de sesizare a instanței, cu aplicarea art.37 lit.b penal pentru fiecare dintre ele, iar pentru cea de furt de arbori și cu aplicarea art.13 penal, având în vedere că Legea nr. 26/1996 reprezintă legea mai favorabilă în comparație cu Legea nr. 46/2008.
La individualizarea fiecărei pedepse se vor avea în vedere criteriile prevăzute de art.72 penal.
Deoarece infracțiunile deduse judecății sunt concurente cu cele pentru care inculpatul a fost condamnat prin hotărâri anterioare și care au fost contopite prin sentința penală nr. 467/2007, în baza art.86/5 al.1C.penal, se va anula suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de 2 ani și 7 luni, se va înlătura sporul de o lună și se vor repune în individualitatea lor pedepsele aplicate prin sentințele penale nr. 1365/2006, 610/2006 și 94/2006.
În baza art.36 al.1,2, art.33 lit.a, 34 lit.b și c se vor contopi aceste pedepse cu cele din prezenta cauză și se va aplica cea mai grea.
Pentru a nu i se agrava situația inculpatului în propria cale de atac, nu se va mai aplica vreun spor.
Față de cuantumul pedepsei ce constituie primul termen de recidivă, singura modalitate de executare este în regim de detenție.
În baza art.71 penal i se vor interzice inculpatului drepturile prevăzute de art.64 al.1 lit.a teza a II a și lit.b penal.
Se vor anula formele de executare emise în baza sentințelor anterioare și se va dispune emiterea unei noi forme.
Se vor menține celelalte dispoziții din sentințe.
Cu privire la inculpatul se va lua act că acesta nu a declarat recurs.
În baza art.192 al.2 pr.penală cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
1) În baza art.385/15 pct.2 lit.d Cod pr.penală admite recursul declarat de inculpatul împotriva deciziei penale nr.180/A/3.04.2008 pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul nr-.
Casează în totalitate decizia și în parte sentința penală nr.724/19 dec.2007 pronunțată de Judecătoria Moinești, numai cu privire la soluționarea laturii penale privind pe inculpatul.
Reține cauza spre rejudecare și în fond:
În baza art.32 al.1 din nr.OG96/1998 cu aplicarea art.41 al.2 Cod penal, cu reținerea dispozițiilor art.37 lit.b Cod penal, pentru săvârșirea infracțiunii de tăiere ilegală de arbori, condamnă pe inculpatul (cu date cunoscute) la 8 (opt) luni închisoare.
În baza art.98 al.1 din Legea nr.26/1996 cu aplicarea art.41 al.2 Cod penal art.13 Cod penal și reținerea dispozițiilor art.37 lit.b Cod penal, pentru săvârșirea infracțiunii de furt de arbori, condamnă pe același inculpat la 1 (un) an închisoare.
În baza art.86/5 al.1 Cod penal anulează suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de 2 ani și 7 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr.467/13 septembrie 2007 Judecătoriei Moinești, rămasă definitivă la 1 oct.2007.
Înlătură sporul de o lună.
Descontopește pedeapsa rezultantă de 2 ani și 6 luni închisoare și repune în individualitatea lor pedepsele de:
a) 1 an și 6 luni închisoare pentru infracțiunea prev. de art.32 al.1, 2, 4 din nr.OG96/1998;
b) 2 ani și 6 luni închisoare pentru infracțiunea prev. de art.98 al.1, 2, 4 din Legea nr.26/1996 - ambele aplicate prin nr.1365/2006 a Judecătoriei Moinești;
c) Pedeapsa de 500 lei amendă pentru infracțiunea prev.de art.32 al.1, 4 lit.a din nr.OG96/1998;
d) Pedeapsa de 700 lei amendă pentru infracțiunea prev.de art.98 al.1, 4 din Legea nr.26/1996 - ambele aplicate prin sentința penală nr.610/2006 a Judecătoriei Moinești;
e) Pedeapsa de 7 luni închisoare aplicată pentru infracțiunea prev.de art.239 al.1 Cod penal, prin sentința penală nr.94/2007 a Judecătoriei Moinești.
În baza art.36 al.1, 2 Cod penal, 33 lit.a, 34 lit.b și d Cod penal contopește pedepsele aplicate prin prezenta și pedepsele de la punctele a-e și aplică pedeapsa cea mai grea de2 (doi) ani și 6 (șase) luni închisoare, pe care inculpatul o execută.
În baza art.71 Cod penal interzice inculpatului exercițiul drepturilor prev.de art.64 al.1 lit.a teza a II-a și lit.b Cod penal.
Anulează formele de executare emise în baza sentințelor menționate mai sus și dispune emiterea de noi forme.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței.
2) Ia act că inculpatul nu a declarat recurs împotriva deciziei penale nr.180/A/3.04.2008.
Dispune plata din fondul Ministerului Justiției a sumei de 400 lei reprezentând onorar pentru avocații desemnați din oficiu pentru cei doi inculpați la judecata în apel și recurs.
În baza art.192 al.3 Cod pr.penală cheltuielile judiciare avansate în apel și recurs de stat rămân în sarcina acestuia.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 22.07.2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI,
GREFIER,
Red.sent.
Red.dec.apel - /
Red.dec. recurs -
Tehnored. - 4 ex.
25/29.07.2008
Președinte:Dumitru PocovnicuJudecători:Dumitru Pocovnicu, Ecaterina Ene, Ștefan Nimineț
