Infractiuni silvice Spete. Decizia 479/2008. Curtea de Apel Galati
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA PENALĂ
DECIZIA PENALĂ NR. 479
Ședința publică din data de 12 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Ion Avram Judecător
JUDECĂTOR 2: Mița Mârza
JUDECĂTOR 3: Marcian Marius
Grefier -
Ministerul Publica fost reprezentat de Procuror - din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Galați
-.-.-.-.-.-.-.-.-
La ordine fiind soluționarea recursului declarat deinculpatulîmpotriva deciziei penale nr. 105/24.03.2008 a Tribunalului Vrancea pronunțată în dosarul nr- (sentința penală nr. 1804/02.10.2007 pronunțată de Judecătoria Focșani în dosarul nr-).
La apelul nominal a răspuns avocat, apărător ales al recurentului inculpat, în baza împuternicirii avocațiale nr. 126 din 13.06.2008.
Procedura completă.
S-a făcut referatul cauzei, în sensul că la dosar s-a depus memoriu formulat în scris de către recurentul inculpat, pentru a fi avut în vedere la pronunțarea cauzei, după care:
Apărătorul ales al recurentului inculpat solicită a se trece la dezbateri, întrucât nu are cereri de formulat în cauză.
Reprezentantul Ministerului Public nu are cereri de formulat în cauză.
Curtea, constată cauza în stare de soluționare și în conformitate cu prevederile art. 38513alineatul 1 Cod procedură penală acordă cuvântul părților în dezbateri.
Apărătorul ales al recurentului inculpat solicită admiterea recursului declarat de acesta în cauză și în rejudecare, să se facă aplicarea prevederilor art. 181.pen. în sensul de a i se aplica inculpatului o sancțiune administrativă, față de circumstanțele reale și personale ale inculpatului, care este tânăr, căsători și are doi copii minori în întreținere, fiind lipsit de antecedente penale. Mai susține că inculpatul a tăiat arbori din proprietatea sa.
Solicită a se constata că inițial, inculpatul a fost condamnat la 4 luni închisoare cu suspendarea executării pedepsei pentru tăiere ilegală de arbori, iar în apel, deși s-a schimbat încadrarea juridică s-a menținut pedeapsa cu suspendare.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a recursului declarat în cauză, întrucât instanțele au procedat judicios la stabilirea cuantumului pedepsei, s-au reținut circumstanțe atenuante și pedeapsa a fost coborâtă sub minimul special prevăzut de lege, suficient de mult, față de modalitatea în care a procedat inculpatul și având în vedere mijloacele de săvârșire a faptei și scopul urmărit, acela de a obține avantaje materiale.
Curtea, declarând închise dezbaterile, rămâne în pronunțare.
După deliberare,
CURTEA
Cu opinie majoritară,
Asupra recursului penal de față,
Prin sentința penală nr. 1804/02.10.2007 A Judecătoriei Focșani, în baza art. 32 al. 3 din OG nr. 96/1998, cu aplicarea art. 74-76 Cod penal a fost condamnat inculpatul, la 4 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de tăiere ilegală de arbori.
In baza art. 81-82 cod penal s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei, pe durata termenului de încercare de 2 ani și 4 luni.
S-a făcut aplicarea art. 359 cod proc. penală și art. 71 al.5 cod penal.
In baza art. 191 al.1 cod proc. penală, inculpatul a fost obligat la plata sumei de 270 lei, reprezentând cheltuieli judiciare către stat, din care 100 lei reprezintă onorar avocat oficiu, avansat din fondurile
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că, în perioada februarie - aprilie 2006, timp de mai multe zile, fără a se putea stabili cu exactitate datele, inculpatul, a tăiat ilegal cu nr. de17 arbori nemarcațidin pădurea proprietatea sa, situată pe raza comunei, Jud. V, material lemnos în valoare de 11.894,45 lei RON, exclusiv TVA și care depășește de 617,15 ori prețul mediu al unui masă lemnoasă pe picior.
Situația de fapt, a fost stabilită pe baza procesului verbal de cercetare la fața locului, declarații martori, adresa B, coroborat cu declarațiile inculpatului.
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel inculpatul care, prin apărător ales critică sentința penală sub aspectul încadrării juridice a faptei.
Se susține că, în raport de cuantumul prejudiciului produs prin tăierea celor trei arbori, fapta comisă este prevăzută de art. 32 al.2 din OUG nr. 96/1998 și nu cea prevăzută la art. 32 al.3 din OUG nr. 96/1998.
Solicită admiterea apelului, desființarea hotărârii în ceea ce privește încadrarea juridică și cum fapta comisă nu prezintă pericolul social al unei infracțiuni, să i se aplice o sancțiune administrativă în condițiile art. 181Cod penal.
Prin decizia penală nr. 105/24.03.2008 a Tribunalului Vranceaa fost admis apelul declarat de inculpatul și s-a dispus desființarea sentinței doar în ceea ce privește încadrarea juridică dată faptelor aceasta fiind schimbată din infracțiune prevăzută de art. 32 al. 3 din OG nr. 96/1998 în art. 32 al. 1 din OG nr. 96/1998.
Instanța de apel a menținut circumstanțele atenuante prevăzute de art. 74 lit. a Cod penal și aplicarea dispozițiilor art. 76 lit. d Cod penal precum și pedeapsa de 4 luni închisoare.
Totodată s-a făcut mențiunea menținerii celorlalte dispoziții ale sentinței apelate și ale încheierii de îndreptare materială din 25.10.2007.
Pentru a pronunța această decizie instanța de apel a reținut următoarele:
Verificând sentința în raport de criticile formulate s-a constatat că instanța de fond nu a stabilit exact valoarea pagubei produsă ca urmare a trăirii celor trei arbori, în raport de care depinde și încadrarea juridică a forței.
Din probe rezultă că, paguba produsă prin fapta inculpatului, este de 20 de ori mai mare, decât prețul mediu al unui de masă lemnoasă pe picior, situație în care, încadrarea juridică este cea prevăzută de art. 32 al.2 din OUG nr. 96/1998.
In ceea ce privește aplicarea unei sancțiuni administrative, așa cum s-a cerut în motivele de apel, textul de lege ce reglementează aplicarea unei astfel de sancțiuni, impune îndeplinirea unor criterii și anume: modul și mijloacele de săvârșire a faptei, scopul urmărit, împrejurările în care fapta a fost comisă, urmarea produsă, cât și de persoana inculpatului.
Ori, prin modul cum a procedat inculpatul (prin învinuirea altei persoane), faptul că nu a recunoscut, iar scopul urmărit era de a obține avantaje financiare, se poate observa că fapta sa, prezintă pericol social în înțelesul legii penale.
Așadar, apelul apare întemeiat numai în ceea ce privește încadrarea juridică a faptei, astfel că, în baza art. 379 pct.2 lit. a Cod proc. penală, motiv pentru care apelul a fost admis.
S-a dispus desființarea sentinței în ceea ce privește încadrarea juridică a faptei.
Se va schimba încadrarea juridică din art. 32 al. 1-3 din OUG nr. 96/1998, în art. 32 al.1-2 din OUG nr. 96/1998.
Circumstanțele atenuante aplicate inculpatului au fost menținute.
Cheltuielile judiciare în apel, au rămas în sarcina statului.
În termen legal împotriva deciziei pronunțate în apel a declarat recurs inculpatul solicitând aplicarea unei sancțiuni cu caracter administrativ în conformitate cu prevederile art. 181Cod penal.
Recursul declarat inculpat este nefondat și urmează a fi respins.
Analizând hotărârea recurată prin prisma motivelor de recurs dar și din oficiu, sub aspectul cazurilor de casare prevăzute de art. 385 indice 9 al. 3 Cod procedură penală care se pot lua în considerare și din oficiu, Curtea reține că hotărârile pronunțate de instanțele de fond și apel sunt temeinice și legale și că nu se impune reformarea lor.
Curtea nu poate primi cererea inculpatului referitoare la aplicarea prevederilor art. 181Cod penal întrucât datele concrete ale cauzei relevă că fapta comisă de acesta prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni.
În acest sens în mod justificat au avut în vedere primele două instanțe faptul că inculpatul a încercat să eludeze răspunderea penală învinuind pe altă persoană și a nesocotit în mod flagrant dispozițiile ce interzic tăierea de arbori nemarcați, chiar din pădurea proprie, câtă vreme a tăiat nu mai puțin de 17 arbori în valoare totală de 11.894,45 lei.
Este adevărat că inculpatul nu are antecedente penale, este căsătorit și are doi copii minori însă aceste aspecte nu sunt suficiente, fiind contrabalansate de cel mai sus arătate, pentru a se aprecia că fapta comisă este lipsită în mod vădit de importanță și că în concret nu prezintă gradul de pericol al unei infracțiuni pentru ca în cauză să se poată face aplicația art. 181Cod penal.
Pentru aceste considerente Curtea constată că motivul de recurs invocat de inculpat este nefondat și cum nici din oficiu nu au fost evidențiate motive care să ducă la reformarea hotărârilor supuse controlului judiciar urmează a se respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul cu obligarea acestuia la plata cheltuielilor judiciare efectuate de stat conform art. 192 al. 2 Cod procedură penală.
În ceea ce privește opinia separată exprimată în cauză, în sensul casării deciziei recurate și trimiterii cauzei spre rejudecare la instanța de apel, pe motiv că la judecarea apelului nu s-a dispus în mod expres condamnarea inculpatului ci doar menținerea pedepsei aplicate acestuia de prima instanță Curtea, în opinie majoritară, apreciază că această soluție nu ar fi numai inoportună ci și nelegală în raport de prevederile art. 3858Cod procedură penală.
În acest sens trebuie observat că instanța de apel a desființat hotărârea instanței de fond doar în ceea ce privește încadrarea juridică dată faptelor comise de inculpat, nu și cu privire la dispoziția de condamnarea acestuia, situație în care era firesc ca rejudecarea să se refere doar la aspectul înlăturat din cuprinsul hotărârii apelate.
În plus, pentru a elimina orice dubiu cu privire la întinderea rejudecării, instanța de apel a precizat expres că menține circumstanțele atenuante reținute în favoarea inculpatului precum și pedeapsa de 4 luni închisoare aplicată de prima instanță, situație în care o nouă dispoziție de condamnare, pe lângă aceea dată de instanța de fond, ce nu fusese înlăturată expres de instanța de apel, ar fi fost superfluă și lipsită de orice eficiență.
Pe de altă parte nu trebuie omis că în cauză a formulat recurs doar inculpatul ori în situația în care hotărârea recurată ar fi fost casată și s-ar fi dispus trimiterea spre rejudecare cu indicația ca instanța de apel să dispună expres condamnarea inculpatului, în cazul în care nu se impune achitarea sau încetarea procesului penal, s-ar fi ajuns la o agravare a situației inculpatului în propria cale de atac și implicit la încălcarea prevederilor art.. 3858Cod procedură penală.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
OPINIE,
Respinge ca nefondat recursul declarat deinculpatul(domiciliat în comuna, sat P Mânăstirii, județul V, fiul lui și, născut la data de 01.10.1966 în localitatea, județul V CNP: -) împotriva deciziei penale nr. 105/24.03.2008 a Tribunalului Vrancea pronunțată în dosarul nr- (sentința penală nr. 1804/02.10.2007 pronunțată de Judecătoria Focșani în dosarul nr-).
Obligă pe recurentul inculpat la plata sumei de 40 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi 12.09.2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,
Grefier,
OPINIE SEPARATĂ,
Apreciez că soluția ce s-ar fi impus este aceea a casării deciziei atacate și trimiterea cauzei la Tribunalul Vrancea spre rejudecarea apelului, pentru următoarele considerente:
Potrivit dispozițiilor art. 379 pct.2 lit. a Cod procedură penală în cazul în care instanța de control judiciar admite apelul, desființează sentința primei instanțe și pronunță o nouă hotărâre, procedând potrivit ar. 345 și urm. privind judecata în fond, în sensul că va rezolva acțiunea penală pronunțând, după caz, condamnarea, achitarea sau încetarea procesului penal, statuând prin aceeași hotărâre și asupra acțiunii civile.
În cauza de față, Tribunalul Vranceaa admis apelul inculpatului, conform dispozițiilor art.379 pct.2 lit. a Cod procedură penală, a desființat sentința atacată în parte, doar în ce privește încadrarea juridică.
În continuare, a procedat la schimbarea încadrării juridice dată faptei din infracțiunea prevăzută de art.32 alin.3 din OG.96/1998, în art.32 alin.1 și 2 din OG.96/1998, a menținut circumstanțele atenuante judiciare reținute în favoarea inculpatului de prima instanță, precum și pedeapsa de 4 luni închisoare aplicată acestuia.
Se observă că urmare admiterii apelului și a desființării în parte a sentinței atacate, Tribunalul trebuia să procedeze la rejudecarea cauzei în condițiile art.345 și urm. Cod procedură penală și, constatând că fapta există, că aceasta constituie infracțiune și că a fost săvârșită de inculpat, să pronunțe o nouă pedeapsă, în baza textului de lege aplicat în urma schimbării încadrării juridice, neputând menține pedeapsa aplicată, în temeiul încadrării juridice inițiale.
Mai mult, având în vedere că limitele de pedeapsă sunt diferite (de la 1 la 5 ani închisoare pentru infracțiunea prevăzută de art.32 alin.2 din OG.nr.96/1998- reținută de Tribunal, și de la 2 la 7 ani închisoare pentru infracțiunea prevăzută de art.32 alin.3 din OG.96/1998 - reținută de prima instanță), prin menținerea circumstanțelor atenuante judiciare în favoarea inculpatului, pedeapsa ce s-ar fi aplicat în condițiile respectării de către instanța de control judiciar a regulilor rejudecării, trebuia să fie mai redusă (conform dispozițiilor art. 76 alin1 lit. d Cod penal) decât cea stabilită de prima instanță, ținând cont că aceasta din urmă a avut în vedere o modalitate mai gravă a infracțiunii de tăiere fără drept de arbori din fondul forestier, astfel încât nu se poate susține că prin rejudecarea apelului s-ar fi încălcat principiul neagravării situației în propria cale de atac.
Cum Tribunalul a reținut în sarcina inculpatului fapta pentru care a fost trimis în judecată, dar în modalitatea prevăzută de alt text de lege, și cum nu s-a pronunțat asupra acestei fapte, prin condamnare, achitare ori prin încetarea procesului penal, în cauză apare ca fiind incident cazul de casare prevăzut de art.3859pct.10 teza I Cod procedură penală;
JUDECĂTOR -
Red. 25.09.2008 Jud. - - - opinie majoritară
03.10.2008 Jud. - - - opinie separată
Tehnord. 03 Octombrie 2008
Președinte:Ion AvramJudecători:Ion Avram, Mița Mârza, Marcian Marius
